BusinessMagazin

Tag: Julien Ducarroz

  • Cine este expatul care conduce operaţiunile locale ale Orange. Executivul e pasionat de tenis şi de vizionatul partidelor direct din tribune, iar pe lângă acest hobby prepară cât de des posibil bunătăţi pentru familie şi prieteni

    081. Julien Ducarroz, CEO, Orange România

    Cine este expatul care conduce operaţiunile locale ale Orange.Absolvent al Institutului Politehnic Federal Elveţian din Zürich, Julien Ducarroz s-a alăturat Grupului Orange în urmă cu 22 de ani, acumulând o experienţă complexă şi variată pe pieţele europene. El şi-a început cariera în Orange România, în 2007, ca strategy director, iar din 2009 a condus echipele de vânzări, marketing, digital şi comunicare de brand în calitate de chief commercial officer. Pe parcursul mandatului din România, a avut o contribuţie majoră la lansarea serviciilor Orange TV şi 4G şi a consolidat poziţia de lider a brandului Orange. După şapte ani petrecuţi în rolurile de CEO al Orange Moldova, respectiv Orange Polonia, în septembrie 2023 a preluat cârma operaţiunilor locale ale companiei. Executivul e pasionat de tenis şi de vizionatul partidelor direct din tribune, iar pe lângă acest hobby prepară cât de des posibil bunătăţi pentru familie şi prieteni, care îi admiră talentul culinar. Din 2016 este căsătorit cu Monica Munteanu şi au împreună doi copii, alături de care îi place să-şi petreacă timpul liber şi să descopere prin călătorii diversitatea lumii.

    Profilul lui Julien Ducarroz a apărut în ultima ediţie a anuarului 100 Cei mai admiraţi CEO din România.


     

  • Orange România a avut venituri de 407 mil. euro în trim. 4 din 2023, mai mari cu 1,5%

    ♦ Julien Ducarroz, CEO al Orange România: „2023 a fost un an plin de noi provocări la nivel local, într-un context economic complex“ ♦ Veniturile din servicii de IT şi integrare au crescut cu 23%.

    Orange, liderul pieţei locale de telecom, a înregistrat în trim. 4 din 2023 venituri de 407 mil. euro, mai mari cu 1,5% faţă de anul anterior, iar la nivelul întregului an a raportat un business de 1,6 mld. euro, mai mic cu 1,2% faţă de 2022, conform datelor publicate de grupul francez de telecomunicaţii.

    La 31 decembrie 2023, grupul Orange România oferea servicii mobile către 9,5 milioane de clienţi, internet fix în bandă largă către 1,1 milioane de clienţi, iar servicii de televiziune prin cablu şi satelit către 1,1 milioane de clienţi.

    „2023 a fost un an plin de noi provocări la nivel local, într-un context economic complex şi încercat de presiuni concurenţiale. Ne-am concentrat acţiunile în jurul consolidării performanţei companiei, cu accent pe menţinerea calităţii reţelei şi pe îmbunătăţirea experienţei clienţilor noştri, marcând etape importante în acest sens. Azi, românii au acces la cel mai rapid internet mobil, 5G, cu viteze de până la 1,5 Gpbs, prezent în 38 de oraşe, şi la oferte şi servicii accesibile de comunicaţii. Am încheiat anul cu anunţul semnării acordului între Orange şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, ce a anunţat intenţia de a crea un singur operator de telecomunicaţii complet convergent.

    În continuare, ne vom concentra pe performanţa reţelei, pe interacţiunile cu clienţii şi pe prezenţa în zona de digital, unde ne dorim să furnizăm servicii cât mai atractive. Vom duce mai departe, totodată, implicarea în proiecte sociale şi acţiuni care reflectă grija noastră pentru mediu. Prin toate aceste demersuri ne menţinem ambiţia de a rămâne în fruntea industriei şi de a aduce schimbări benefice pe termen lung în toate comunităţile în care suntem prezenţi“, a comentat rezultatele Julien Ducarroz, CEO al Orange România.

    La nivelul Europei Centrale, regiune în care Orange include operaţiunile din România, veniturile au fost de 2,292 mld. euro în 2023, mai mari cu 0,5% faţă de anul precedent, cu un profit operaţional de 640 mil. euro, mai mare cu 1,4% faţă de anul anterior. Investiţiile grupului în regiune au fost în 2023 de 429 mil. euro, în scădere cu 1%. Orange nu oferă aceste date şi pentru fiecare ţară în parte.

    O evoluţie pozitivă a fost obţinută de divizia de business, conform datelor companiei. “În Orange Business, veniturile din IT&C în ultimele 12 luni au crescut cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Motoare de creştere au fost serviciile de securitate cibernetică, care suscită în continuare interes pentru companii, soluţiile de smart city şi proiectele de digitalizare a administraţiei publice şi a învăţământului. Al patrulea trimestru al anului trecut a avut în prim-plan importanţa securizării mediilor online, lansându-se Web Application Firewall (WAF), un nou serviciu de securitate cibernetică pentru protecţia aplicaţiilor expuse la internet, dar şi un nou raport Business Internet Security 2023. Acesta oferă o imagine detaliată asupra pro­vocărilor din domeniul securităţii ciber­netice în contextul revoluţiilor tehnologice precum generative AI, subliniind creşterea de 18% în 2023 a numărului atacurilor cibernetice faţă de anul anterior“.

    Compania a menţionat şi cum au evoluat planurile de extindere a reţelei. “Eforturile de extindere a reţelei au continuat anul trecut, când peste 500 de noi localităţi din mediul urban şi rural au primit acces la conectivitate 4G şi 4GĂ. Reţeaua 4G acoperă 98,77% din populaţie, în timp ce reţeaua 4G+ acoperă 82,58% din populaţie. 13 noi oraşe au beneficiat în 2023 de reţeaua 5G/5GĂ, ajungând la un total de 38 de oraşe cu cele mai rapide viteze mobile, de până la 1,5 Gbps. Calitatea reţelei Orange a fost din nou confirmată, la final de 2023, de auditorul independent LCC International. Măsurătorile efectuate în 40 de oraşe şi pe drumurile de legătură dintre acestea au arătat că Orange România rămâne cea mai bună reţea mobilă în ceea ce priveşte performanţa serviciilor de voce şi date“.

  • Previziuni 2024: Julien Ducarroz, CEO, Orange România

    Elemente cheie 2023

    Pentru companie:

    • Orange România contribuie an de an la construcţia ”autostrăzilor digitale” ale României, care conectează oameni, companii şi administraţii publice, rolul său fiind esenţial pentru dezvoltarea unei societăţi digitale. În cei 26 de ani de activitate pe piaţa locală, am investit peste 4,6 miliarde de euro, din care 600 de milioane de euro în licenţe de spectru radio, şi investim anual 200 milioane de euro în reţele. Eforturile de extindere a reţelei au continuat în 2023. În primul rând, am adus românilor cel mai rapid mai rapid internet mobil, cu viteze de până 1,5 Gbps, comparabile cu fibra, prin reţelele noastre mobile 5G, prezente deja în 38 de oraşe. 5G va fi, de altfel, în prim-plan pentru noi şi în 2024: ne propunem ca un număr din ce mai mare de clienţi să aibă acces la această tehnologie de ultimă generaţie, care face posibile proiecte de intersecţii inteligente, de navigare sigură pe mare ori transmisiuni media live cu o mai mare eficienţă logistică.

    • La Orange, zona de inovaţie este în topul priorităţilor noastre. Privim conectivitatea ca pe un ecosistem din care fac parte şi proiectele noastre de susţinere a startup-urilor şi a comunităţii de cercetători. În 2023, în această zonă am avut două borne importante: programul nostru de accelerare Orange Fab a ajuns la 50 de startup-uri, iar în martie am deschis al doilea laborator 5G în Iaşi, în parteneriat cu Universitatea „Gheorghe Asachi” şi Continental România, un hub unde cercetătorii, companiile şi startup-urile îşi pot testa soluţiile 5G. Suntem, totodată, singurul operator român care contribuie în proiectele europene de inovare şi cercetare ce duc la dezvoltarea reţelelor viitorului.

    • Tot în 2023 am intensificat acţiunile de responsabilitate socială, în linie cu angajamentul Grupului Orange de a atinge neutralitatea CO2 până în 2040 şi de a face tehnologia digitală un motor al egalităţii de şanse. Nu în ultimul rând, amintesc un important proiect al Fundaţiei Orange: lansarea Orange Digital Center România în Bucureşti. Centrul a primit o finanţare de peste 800.000€ din partea Grupului Orange şi e gândit ca un ”Atelier de şanse” destinat persoanelor care doresc să dobândească noi abilităţi şi competenţe profesionale pentru meseriile digitale ale viitorului.

    În domeniu:

    • În 2023 industria s-a concentrat şi mai mult pe zona de securitate cibernetică, în contextul creşterii activităţii online şi a sofisticării atacurilor, dar şi pe sectorul inteligenţei artificiale, această tehnologie a viitorului care ne modelează deja prezentul.

    • S-a observat şi o intensificare a activităţii din zona de CSR şi a practicilor de sustenabilitate, care au ajuns să urce mult pe scara preocupărilor companiilor din IT&C, ceea ce este îmbucurător. Doar împreună putem atinge obiectivele globale de reducere a impactului asupra mediului, precum decarbonizarea, utilizarea mai multor surse de energie regenerabilă şi durabilă sau folosirea resurselor în mod eficient, prin reutilizare şi reciclare.

              
     

    Previziuni 2024

    Pentru companie:

    • În 2024 marşăm pe iniţiative care aduc beneficii clienţilor, cu accent pe investiţii în zona de digital, responsabilitate socială şi B2B. Astfel, vom continua şi în 2024 să investim în infrastructura de reţea, pentru a oferi clienţilor noştri cea mai bună experienţă de conectivitate şi cele mai rapide reţele de fix şi mobil la nivel naţional, cu o atenţie sporită la consumul de energie, la reciclarea şi revalorificarea acumulatorilor uzaţi şi la echipamentele de reţea scoase din uz.

    • Iar aici mă voi opri în mod special la zona de responsabilitate socială, căci la Orange continuăm să integrăm sustenabilitatea în tot ceea ce facem. Programul de economie circulară “Re” – Reparare, Reciclare, recondiţionare şi Recumpărare (Buy-Back), al cărui scop este de a sensibiliza publicul cu privire la impactul telefoanelor mobile asupra mediului, la reciclare şi ideea de a oferi o a doua viaţă echipamentelor, este unul dintre cele mai importante programe prin care Orange încurajează un comportament responsabil. Ne bucură faptul că programul este unul de succes, căci am reuşit să colectăm aproape 400.000 de telefoane în cadrul său, iar acestui rezultat i se alătură acţiunile de plantare a Pădurii “Re”, în parteneriat cu proiectul de voluntariat Plantăm fapte bune în România.

    • Şi pentru că sustenabilitatea ţine de fiecare dintre noi, ne vom încuraja şi în 2024 clienţii să facă alegeri sustenabile, acasă şi la birou, ca împreună să putem aduce schimbări pozitive şi semnificative mediului înconjurător.

     

    În domeniu:

    • Într-o lume în care suntem bombardaţi de date şi informaţii, este important să ne lăsăm ghidaţi de strategie, nu de trenduri. Da, trebuie să cunoaştem noile tehnologii si să vedem ce ne poate oferi, de exemplu, AI, vedeta anului 2023, dar trebuie să punem lucrurile într-un context care să se potrivească fiecărei companii. În acelaşi timp, plecând de la o nevoie ce necesită rezolvare, trebuie să conştientizăm faptul că adoptarea soluţiilor de conectivitate 5G, de cloud ori de securitate cibernetică reprezintă o prioritate pentru a construi afaceri şi oraşe sustenabile. 

    • La nivel global, ne confruntăm cu schimbări constante în modelele de business, cu aşteptări crescute ale clienţilor, dar şi cu presiuni geopolitice, care se vor regăsi şi în poza anului viitor. În 2024, va fi esenţial ca operatorii de telecomunicaţii să investească masiv în continuare în infrastructură, pentru a susţine creşterea consumului de video (care stimulează creşterea traficului de date), pentru a trece la 5G şi pentru a adopta noi tehnologii ce vor deservi mai bine clienţii.    

  • Noul CEO al Orange România, Julien Ducarroz, a avut o întâlnire cu premierul Marcel Ciolacu, la care a participat şi preşedintele ANCOM Valeriu Zgonea şi ministrul digitalizării Bogdan Ivan

    Elveţianul Julien Ducarroz, care a preluat la 1 septembrie poziţia de CEO al Orange România – liderul pieţei locale de telecom, a avut o întâlnire, vineri, cu premierul Marcel Ciolacu, la care au participat şi noul preşedinte al Autorităţii de Reglementare în Comunicaţii Valeriu Zgonea şi noul ministru al digitalizării Bogdan Ivan, conform informaţiilor publicate de Guvern. Palatul Victoria nu a oferit detalii despre agenda discuţiilor.

    Ivan este ministru de câteva luni, la fel ca şi Zgonea, care a venit la ANCOM în mai.

    Un subiect al discuţiilor de la Palatul Victoria ar fi putut fi fosta companie Romtelecom, unde grupul francez a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni de la Deutsche Telekom şi OTE, iar diferenţa este deţinută de stat. Principalul subiect legat de fostul monopol din telefonia fixă ar fi evaluarea la care se va face integrarea companiei cu Orange şi astfel câte acţiuni va avea statul român din noua entitate.

    La întâlnire, Ducarroz a fost secondat de Dorin Odiaţiu, Public Affairs, Partnerships & Wholesale Director în cadrul Orange Romania.
     

  • Cine este noul şef al Orange România şi unde ajunge Liudmila Climoc, fostul CEO al companiei

    Cum să te asiguri că ai la vârf lideri care cunosc bine pieţele de care răspund? Pentru grupul francez Orange, răspunsul stă într-un sistem cu totul diferit faţă de cel observat în alte multinaţionale din telecom, în care liderii sunt rotiţi între diferite pieţe, după un număr de ani, şi promovează în roluri noi fără a lua totul de la zero. Ba chiar din contră. Un exemplu este recenta schimbare anunţată la vârful subsidiarei din România, concomitent cu cea din Polonia. În centrul atenţiei sunt doi lideri binecunoscuţi la Bucureşti.

    Din punctul de vedere al jobului, pentru mine este mai interesant să fiu în România decât în Elveţia. Acolo poţi avea un post bun, dar mult mai puţin interesant.” Acum exact 15 ani, elveţianul Julien Ducarroz, care avea deja nouă ani de experienţă în grupul Orange – petrecuţi în Marea Britanie şi Olanda, discuta pentru prima oară cu presa din România, cu ZF mai exact, din noua postură de director de strategie al Orange România, şi îşi explica decizia de a veni la Bucureşti. De la o echipă de 80 de oameni, venise la Bucureşti într-un nou rol, de „aproape freelancer” după cum spunea el, adică de consilier al CEO-ului Jean-François Fallacher şi al directorului comercial Thierry Millet. Venise în România după ce, în Olanda, îl avusese şef pe Yves Gauthier, fostul director comercial al Orange România. 15 ani mai târziu de la acea discuţie, odată cu anunţul Orange că Julien Ducarroz va reveni în Bucureşti în septembrie pentru a prelua rolul de CEO al Orange România, modul în care Parisul îşi numeşte liderii şi gândeşte tranziţia între roluri merită puţină atenţie.

    Să recapitulăm deci. În 2007, după 9 ani de lucru în domenii precum cele de marketing şi definire a preţurilor, după ce ultimul său şef din Olanda este fostul director comercial din România, Julien Ducarroz devine la Bucureşti noul director de strategie. La început „un fel de freelancer”, Ducarroz este apoi promovat director comercial în 2009. Din acest rol el a contribuit la lansarea serviciilor de televiziune ale companiei, dar şi a tehnologiei 4G.

    7 ani mai târziu, CEO-ul de la Bucureşti, Jean-François Fallacher, pleacă în Polonia pe poziţia de CEO. Ducarroz, vehiculat în culise drept posibil candidat la funcţia de CEO, este promovat pe această poziţie, dar în Moldova, piaţă care trimite la Bucureşti noul şef – Liudmila Climoc. Patru ani mai târziu, Ducarroz îi ia locul fostului său şef de la Bucureşti, la vârful Orange Polonia. După alţi trei ani, Ducarroz se pregăteşte să preia în septembrie rolul de CEO al operaţiunilor din România, locul lui fiind preluat de Liudmila Climoc. O abodare cu totul diferită a grupului francez prin comparaţie cu orice altă corporaţie din telecom.

    Ce s-a întâmplat în cei 7 ani de mandat ai Liudmilei Climoc la Bucureşti? Din punctul de vedere al acţionarilor poate cel mai important lucru este că operaţiunea a rămas pe profit – câştigul cumulat fiind de circa 3 mld. lei în această perioadă, conform datelor de la Finanţe. Marjele sunt în scădere, dar operaţiunile nu au alunecat în zona roşie, după cum rezultă din datele oficiale.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Cine este noul şef al Orange România şi unde ajunge Liudmila Climoc, fostul CEO al companiei

    Cum să te asiguri că ai la vârf lideri care cunosc bine pieţele de care răspund? Pentru grupul francez Orange, răspunsul stă într-un sistem cu totul diferit faţă de cel observat în alte multinaţionale din telecom, în care liderii sunt rotiţi între diferite pieţe, după un număr de ani, şi promovează în roluri noi fără a lua totul de la zero. Ba chiar din contră. Un exemplu este recenta schimbare anunţată la vârful subsidiarei din România, concomitent cu cea din Polonia. În centrul atenţiei sunt doi lideri binecunoscuţi la Bucureşti.

    Din punctul de vedere al jobului, pentru mine este mai interesant să fiu în România decât în Elveţia. Acolo poţi avea un post bun, dar mult mai puţin interesant.” Acum exact 15 ani, elveţianul Julien Ducarroz, care avea deja nouă ani de experienţă în grupul Orange – petrecuţi în Marea Britanie şi Olanda, discuta pentru prima oară cu presa din România, cu ZF mai exact, din noua postură de director de strategie al Orange România, şi îşi explica decizia de a veni la Bucureşti. De la o echipă de 80 de oameni, venise la Bucureşti într-un nou rol, de „aproape freelancer” după cum spunea el, adică de consilier al CEO-ului Jean-François Fallacher şi al directorului comercial Thierry Millet. Venise în România după ce, în Olanda, îl avusese şef pe Yves Gauthier, fostul director comercial al Orange România. 15 ani mai târziu de la acea discuţie, odată cu anunţul Orange că Julien Ducarroz va reveni în Bucureşti în septembrie pentru a prelua rolul de CEO al Orange România, modul în care Parisul îşi numeşte liderii şi gândeşte tranziţia între roluri merită puţină atenţie.

    Să recapitulăm deci. În 2007, după 9 ani de lucru în domenii precum cele de marketing şi definire a preţurilor, după ce ultimul său şef din Olanda este fostul director comercial din România, Julien Ducarroz devine la Bucureşti noul director de strategie. La început „un fel de freelancer”, Ducarroz este apoi promovat director comercial în 2009. Din acest rol el a contribuit la lansarea serviciilor de televiziune ale companiei, dar şi a tehnologiei 4G.

    7 ani mai târziu, CEO-ul de la Bucureşti, Jean-François Fallacher, pleacă în Polonia pe poziţia de CEO. Ducarroz, vehiculat în culise drept posibil candidat la funcţia de CEO, este promovat pe această poziţie, dar în Moldova, piaţă care trimite la Bucureşti noul şef – Liudmila Climoc. Patru ani mai târziu, Ducarroz îi ia locul fostului său şef de la Bucureşti, la vârful Orange Polonia. După alţi trei ani, Ducarroz se pregăteşte să preia în septembrie rolul de CEO al operaţiunilor din România, locul lui fiind preluat de Liudmila Climoc. O abodare cu totul diferită a grupului francez prin comparaţie cu orice altă corporaţie din telecom.

    Ce s-a întâmplat în cei 7 ani de mandat ai Liudmilei Climoc la Bucureşti? Din punctul de vedere al acţionarilor poate cel mai important lucru este că operaţiunea a rămas pe profit – câştigul cumulat fiind de circa 3 mld. lei în această perioadă, conform datelor de la Finanţe. Marjele sunt în scădere, dar operaţiunile nu au alunecat în zona roşie, după cum rezultă din datele oficiale.

    Probabil una dintre cele mai importante mişcări din mandatul Liudmilei Climoc a fost expansiunea către vânzarea de pachete de servicii convergente şi ca parte a acestui plan, achiziţia Telekom Fix – fostul Romtelecom, de la gigantul german Deutsche Telekom, grup care a decis să abandoneze lupta pe mult prea dificila piaţă locală. Achiziţia a fost coordonată din Paris, dar în mandatul Liudmilei a demarat integrare celor două companii, iar în prezent se desfăşoară şi prima restructurare mai dură a operaţiunilor, care presupune inclusiv reducerea a peste 400 de posturi. Un alt pas important din mandatul Liudmilei Climoc a fost şi obţinerea, la preţuri mai mici şi în condiţii mai bune decât se vorbea iniţial, a aşa-numitelor „licenţe 5G” de la statul român, la un cost de 265 mil. euro, de la Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii.

    Una dintre cele mai interesante mutări făcute de Orange în aceşti ani a fost şi lansarea abonamentului mobil digital YOXO, disponibil prin intermediul unei aplicaţii mobile şi cu plata prin debitarea automată a unui card bancar, produs care a crescut puternic în ultimii ani.

    În anunţul privind schimbarea, Mari-Noëlle Jégo-Laveissière, vicepreşedinte executiv, CEO Orange în Europa (în afara Franţei), a punctat şi lansarea serviciilor 5G de către companie. „În cei şapte ani de leadership, Liudmila şi echipa sa din România au fost protagoniştii mai multor premiere, cum ar fi lansarea serviciilor 5G, dând dovadă de creativitate, entuziasm şi resurse nelimitate de energie. Mai important, Liudmila a condus transformarea Orange România dintr-un operator mobil spre unul convergent. Este un adevărat lider şi sunt încrezătoare în puterea ei de a conduce compania spre creştere sustenabilă şi de a continua misiunea lui Julien în Polonia.“

    Ce s-a întâmplat în Polonia în mandatul lui Ducarroz? Grupul francez i-a lăudat performanţa din cei trei ani de la conducerea subsidiarei. „Datorită pasiunii şi abilităţilor sale, Julien a făcut schimbări cu impact în Orange Polonia în timpul mandatului său. În aceşti ani plini de turbulenţe, el a dezvoltat o strategie puternică şi a livrat cu succes atât rezultate financiare, cât şi comerciale peste aşteptări, permiţând companiei să crească şi să-şi consolideze poziţia pe piaţă, în ciuda provocărilor. Îi mulţumesc lui Julien pentru că a condus echipa Orange Polonia cu maximă energie în timpul pandemiei şi în mijlocul unui context dificil macroeconomic şi geopolitic, generat de războiul din Ucraina. Sunt convinsă că va aborda orice provocări din România la fel de bine“, a declarat Mari-Noëlle Jégo-Laveissière, vicepreşedinte executiv, CEO Orange în Europa.

    Anul trecut, grupul Orange România a raportat o cifră de afaceri este de 1,571 miliarde de euro, în scădere cu 2,6% faţă de 2021, iar în primul trimestru al acestui an s-a menţinut tendinţa de scădere uşoară, veniturile consolidate situându-se la 383 de milioane de euro, minus 0,7% faţă de T1 2022. Rezultatele primului trimestru reflectă creşterea vânzărilor de echipamente şi a serviciilor de fibră optică, dar şi diminuarea veniturilor pe fondul reducerii ratelor de terminaţie şi al declinului structural al unor servicii care nu mai răspund nevoilor pieţei. La 31 martie 2023, grupul Orange România oferea servicii mobile către 9,9 milioane de clienţi, internet fix în bandă largă către 1,2 milioane de clienţi, iar servicii de televiziune prin cablu şi satelit către 1,3 milioane de clienţi.

    Care sunt principalele provocări pentru mandatul de CEO care va fi preluat de Julien Ducarroz în septembrie? La o primă vedere, şi înainte de a-l asculta chiar pe viitorul lider al companiei, principalele subiecte par a fi integrarea cu Orange Communications şi eventuala fuziune a operaţiunilor, competiţia dură pe preţuri şi poziţionarea pe piaţă în contextul unor noi posibile mişcări de consolidare – dintre care cea mai vehiculată mutare este cea de vânzare a Telekom România Mobile.  

     

    Cariera lui Julien Ducarroz, pe scurt

    2000 – 2002
    consultant, Lysis

    2001 – 2005
    development manager, Orange Londra

    2006 – 2007
    head of strategic marketing & mobile marketing, Orange Olanda

    2007 – 2009
    director de strategie, Orange România

    2009 – 2016
    director comercial, Orange România

    2016 – 2020
    CEO, Orange Republica Moldova

    2020 – 2023
    CEO, Orange Polonia