Pelicula Joker este nominalizată în acest weekend la 11 categorii la Premiile Oscar, înregistrând cele mai multe nominalizări. Personajul interpretat de actorul Joaquin Phoenix este bazat pe cunoscutul rău-făcător creat de DC Comics.
Dincolo de premii, producătorul Warner Bros a înregistrat un succes financiar, încât Joker este unul dintre cele mai profitabile filme cu supereroi din istorie.
Performanţa îi aduce momentan producătorului sclipirea de altă dată, când Warner Bros era cel mai lucrativ studio în ceea ce priveşte filmele cu supereroi – rol pe care l-a pierdut însă în favoarea gigantului Disney în ultimii ani.
Pelicula, despre un bărbat cu probleme psihice şi tendinţe criminale, a înregistrat încasări de 1,1 miliarde dolari în box-office. Ceea ce i-a şocat pe producătorii de la Hollywood este faptul că filmul a fost realizat cu un buget modest de 55 miliane dolari, potrivit FT.
Paul Dergarabedian, analist ComScore, crede că Joker a fost „unul dintre cele mai neaşteptate rezultate” din industrie în ultimii 30 de ani, de când urmăreşte el piaţa.
Însă Warner Bros nu este singurul câştigător pe plan financiar. Masa investitorilor include fonduri de pensii canadiene, fonduri mutuale, companii de asigurări şi doi foşti bancheri de investiţii.
În ultimele decenii marile studiouri nu şi-au mai asumat riscuri majore. În afară de filme care continuă o serie deja de succes sau de filme a căror franciză are deja succes, sunt doar câteva pelicule în care marile studiouri au investit cu riscuri.
Dincolo de acest univers susţinut financiar de marile studiouri, unele dintre cele mai curajoase idei de la Hollywood îşi găsesc, din ce în ce mai mult, finanţarea din alte surse – cum ar fi investitori care privesc filmul drept o clasă de active.
Todd Phillips, regizorul Joker – care a realizat şi comedia The Hangover – a vrut să construiască o imagine în care să cuprindă atât personajul Joker, dar şi nuanţele psihicului unui criminal în serie.
Regizorul a avut nevoie de un an întreg pentru a convinge Warner Bros să fie de acord cu filmul, încât studioiul se temea de abordare. Chiar şi aşa, Warner Bros a fost de acord doar prin împărţirea riscului cu alţi doi co-finanţatori, Bron Creative şi Village Roadshow, care au investit câte 20% din buget– adică aproximativ 11 milioane de dolari fiecare.
„Aşteptările erau că va face 100 de milioane de dolari în SUA. Dar dintr-o dată a făcut 1 miliard de dolari la nivel global. E o nebunie”, spune Mooky Greidinger, CEO-ul Cineworld, cel mai mare proprietar de cinematografe din America de Nord.
Investitori din afara industriei care trec drept finanţatori reprezintă un trend în creştere care a început deja de aproape 100 de ani, chiar de pe vremea industriaşului american Howard Hughes.
Printre finanţatorii din industrie, caracterizaţi prin afinitatea pentru film, ar fi miliardarul australian James Packer, investitorul ucrainean Len Blavatnik, secretarul Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin, investitorul Thomas Tull sau fondatorul eBay.
Entuziasmul investitorilor faţă de industrie a funcţionat în valuri. În anii 90, fondurile germane au profitat, spre exemplu, de o particularitate a legislaţiei fiscale care le-a permis să investească ieftin în Hollywood.
Mai târziu, Wall Street-ul şi-a făcut intrarea în industrie în anii 2000, în contextul în care Ryan Kavanaugh, fondatorul Relativity Media, i-a atras pe bancheri promiţându-le acces la celebrităţi. Între 2005 şi 2008, fondurile de investiţii de tip hedge fund şi fondurile de private equity au investit 12 miliarde de dolari în pelicule, potrivit datelor University of Southern California.
După ce piaţa s-a prăbuşit în criză, şi-au făcut intrarea investitorii chinezi, cu giganţi precum Tencent, Alibaba şi Dalian Wanda care au pus banii pe masă.
Însă banii chinezilor au început să se retragă. Cele mai mari şase studiouri – Warner Bros, Disney, 20th Century Fox, Paramount, Sony, Universal – produc mai puţine filme acum, dintre care sunt şi mai puţine cele care nu sunt legate de o franciză care are deja succes. În aceste filme nu le permit investitorilor externi să intre.
Cine sunt investitorii din spatele Joker?
Jason Cloth este un fost bancher de investiţii care a intrat în industria de entertainment după ce i-a oferit un împrumut managerului artistului canadian The Weeknd.
Cloth, 53 ani, trăieşte în Toronto şi îşi menţine totuşi un scepticism sănătos în privinţa finanţării filmelor.
„Sunt 50.000 de filme făcute în fiecare an. Poate 800 ajung în cinematografe. Iar dintre alea 800, sunt poate câteva sute din care vrei să faci parte. Deci trebuie să îţi dai seama cum să ajungi la cele 200 care ar putea fi profitabile.
Compania lui Cloth, Creative Wealth Media, atrage bani de la investitori instituţionali precum fondurile de pensii sau fondurile mutuale. Grupul a creat un joint venture cu compania Bron Studios în 2016, care se numeşte Bron Creative.
Bron Creative a semnat un contract de 100 de milioane de dolari cu Warner Bros în 2018, prin care s-a angajat să co-finanţeze o serie de producţii, printre care şi Joker.
Celălalt finanţator, Village Roadshow, colaborează cu Warner Bros de câteva decenii şi este controlat de Vine Alternative Investments, un manager de active din New York orientat spre industria de entertainment, şi de grupul de private equity Falcon.
James Moore, şeful Vine Alternative Investments, este un fost bancher de investiţii al JPMorgan. El spune că a observat „o legătură strânsă între modul în care funcţionează activele din entartainment şi cel în care funcţionează alte active din pieţele financiare”.
„Prezentau cash flow pe termen lung care putea fi măsurat destul de precis şi riscuri pe care le puteai gestiona dacă le măsurai cum trebuie”, a spus Moore pentru FT.
Exemplul Joker este similar cu cazul Avatar de acum un deceniu – un alt film care a avut încasări record la acel moment şi care a fost co-finanţat cu bani externi.
Regizorul James Cameron a pierdut ani de zile încercând să convingă Fox să îi finanţeze pelicula SF, însă studioul avea îngrijorări referitoare la cheltuielile regizorului – încât acesta a depăşit bugetul atunci când a produs Titanic.
În final, Fox a acceptat, dar cu condiţia de a avea co-finanţatori – atunci au intrat două grupuri de private equity, Dune Entertainment a lui Steven Mnuchin şi Ingenious Media – care să preia 60% din riscul financiar. Avatar a adunat încasări de peste 2,7 miliarde dolari la nivel global.