BusinessMagazin

Tag: John Lipsky

  • Razboiul pentru succesiunea lui DSK: cine va fi noul sef al FMI? (GALERIE FOTO)

    Deocamdata nu este o revolta fatisa si concertata impotriva
    regulii nescrise dupa care postul de director general al Fondului
    este o mostenire garantata, transmisa din mandat in mandat
    europenilor. De altfel, numele aflat pe cele mai multe buze este al
    frantuzoaicei Christine Lagarde, redutabila diriguitoare a
    Finantelor din Hexagon, cu o si mai redutabila filiatie
    profesionala peste Atlantic (a fost timp de cinci ani sefa firmei
    internationale de avocatura Baker & McKenzie din Chicago).

    Motorul franco-german s-a pus deja in miscare pentru sustinerea
    candidatului european, cancelarul Merkel reiterand aceasta optiune.
    Asta nu inseamna ca nu s-ar activa si vreo rivalitate pe aceasta
    axa, caci au si nemtii un posibil candidat: guvernatorul
    Bundesbank, Axel Weber.

    Semnul ca lumea s-a schimbat dramatic este asaltul
    “emergentilor” asupra traditiei, iar China este purtatorul de
    cuvant al celor care gandesc si declara ca economiile emergente
    mari (China, India, Brazilia sau Rusia) trebuie sa aiba
    reprezentanti la cel mai inalt nivel in FMI. Nimeni nu spune fatis
    ca este vizata direct functia de director general, dar oficialii
    chinezi au vorbit clar despre alegeri in spiritul “valorii, al
    transparentei si al corectitudinii”.

    Dar alegerea unei personalitati din lumea “emergentilor” ar fi
    totusi o rasturnare de care Fondul nu are nevoie acum. Insasi
    venirea lui DSK, in noiembrie 2007, la sefia Fondului a fost un soi
    de revolutie, caci acest politician, nu peste masura de agreat in
    lumea “gulerelor albe” bancare, a dat un nou sens si rost FMI,
    intr-un moment de oboseala si deruta al organizatiei. S-a dovedit a
    fi de succes si spiritul mandatului sau trebuie dus mai departe.
    Acum, important este ca vidul de putere de la varful Fondului sa
    fie rezolvat. Veteranul director general-adjunct John Lipsky, care
    gireaza treburile curente, anuntase ca se retrage peste cateva
    luni, dar nu inseamna ca a iesit din competitie.

    FMI a precizat, vineri, ca tarile membre pot sa-si desemneze
    candidati la functia de director executiv, ramasa vacanta, in
    perioada 23 mai-10 iunie. Consiliul director al FMI se va intalni
    cu toti candidatii, daca sunt mai putin de patru, sau va face o
    lista scurta daca sunt mai multe propuneri, urmand sa-l desemneze
    pe noul director pana la 30 iunie.

  • John Lipsky preia interimatul la conducerea FMI, Dominique Strass-Kahn va fi adus luni la tribunal

    “Conform procedurilor standard ale FMI, John Lipsky ocupa
    aceasta functie cand directorul executiv nu este la Washington,
    DC”, a declarat William Murray, purtator de cuvant al Fondului,
    citat de New York Times.

    Lipsky, american originar din Iowa, doctor in economie la Stanford
    si fost bancher la JP Morgan, anuntase ca intentioneaza sa
    paraseasca FMI dupa ce i se termina actualul mandat de patru ani de
    prim-adjunct al directorului, in august. La cererea lui
    Strauss-Kahn, el acceptase sa ramana insa cu functia de consilier
    special pana la reuniunea G20 din noiembrie.

    Interimatul lui Lipsky pune Fondul intr-o situatie noua, intrucat
    in mod traditional sefia institutiei este detinuta de un european,
    iar adjunctul acestuia este un american. Pe de alta parte, de la
    infiintarea FMI si a Bancii Mondiale, seful FMI este desemnat de
    europeni, iar cel al BM de americani. In lipsa unui candidat
    european care sa aiba consensul consiliului FMI, exista si
    posibilitatea promovarii la conducerea institutiei a unui director
    provenit dintr-o economie emergenta mare, de genul Chinei sau al
    Braziliei, ceea ce ar reflecta cresterea influentei acestora in
    cadrul Fondului.

    VICTIMA LUI STRAUSS-KAHN, O IMIGRANTA DE ORIGINE AFRICANA

    Dominique Strauss-Kahn s-a aflat incepand de sambata in arestul
    politiei new-yorkeze, iar prezentarea sa in fata unui judecator,
    pentru acuzatiile de tentativa de viol care i-au fost aduse de o
    camerista de la hotelul Sofitel din Manhattan, a fost amanata
    pentru ziua de luni, pentru a permite derularea testelor
    criminalistice. Strauss-Kahn a acceptat, in acest sens, sa faca
    obiectul unei examinari medicale pentru recoltarea de probe ADN ale
    posibilei agresiuni. El a negat ca a atacat-o pe camerista si ca ar
    fi incercat s-o violeze. Avocatii lui Strauss-Kahn, citati de BBC,
    au anuntat ca acesta “isi va sustine cu tarie nevinovatia” la toate
    capetele de acuzare – tentativa de viol, agresiune sexuala si
    sechestrare de persoana.

    Politia a adus-o pe reclamanta sa-l identifice pe agresor prin
    compararea cu alti posibili suspecti, iar ea l-a recunoscut.
    Camerista, in varsta de 32 de ani, este o imigranta de origine
    africana care locuieste in Bronx si are o fiica adolescenta.
    Conducerea hotelului Sofitel a descris-o drept o angajata buna si
    constiincioasa, iar vecinii au declarat ca e o femeie linistita si
    ca nu le-a facut niciodata probleme.

    Un client al hotelului, norvegianul Mortem Meier, a declarat ca
    soferul care l-a condus pe Dominique Strauss-Kahn de la hotel la
    aeroportul Kennedy, sambata la pranz, l-a adus si pe el la Sofitel,
    iar soferul i-ar fi povestit ca Strauss-Kahn arata “suparat si
    stresat” si foarte grabit sa ajunga la aeroport, de unde urma sa
    plece in Franta.

    Pe de alta parte, jurnalista americana Anne Sinclair, sotia
    sefului FMI, a afirmat intr-o declaratie citata de AFP, ca “nu
    crede nicio secunda in acuzatiile contra sotului ei” si ca nu are
    nicio indoiala ca nevinovatia lui va fi dovedita. Daca acuzatiile
    se probeaza, Dominique Strauss-Kahn risca pana la 20 de ani de
    inchisoare.

    EFECTE LA BURSE

    La deschiderea burselor asiatice, luni, euro a scazut cu jumatate
    de cent, la 1,4063, reflectand ingrijorarile pietei in privinta
    impactului pe care arestarea lui Dominique Strauss-Kahn l-ar putea
    avea asupra planurilor de sustinere financiara a Greciei si a
    Portugaliei. Strauss-Kahn este cunoscut pentru promovarea
    politicilor de salvare a tarilor cu probleme si a unei implicari
    mai mari a Fondului in redresarea economiei mondiale dupa criza, la
    fel ca si John Lipsky.

    Luni, Dominique Strauss-Kahn ar fi urmat sa participe la Bruxelles
    la o reuniune a ministrilor de finante ai UE, tocmai pe tema
    ajutorului pentru Grecia, in conditiile in care in ultimele zile a
    capatat teren ideea ca Atena va cere un nou ajutor de circa 60 de
    miliarde de dolari.

    Caroline Atkinson, directorul FMI pentru relatii externe, a difuzat
    un comunicat in care afirma ca institutia ramane “pe deplin
    functionala si operationala”.

  • FMI: Datoriile statelor dezvoltate ar putea cauza o criza fiscala

    In medie, datoriile statelor dezvoltate vor depasi 100% din
    Produsul Intern Brut in acest an pentru prima data de la razboi, a
    spus Lipsky, intr-un discurs sustinut la Beijing. “Impactul negativ
    al crizei asupra finantelor publice trebuie rezolvat inainte sa
    inceapa sa afecteze recuperarea si sa creeze noi riscuri.
    Principala provocare este de a evita o potentiala criza fiscala si
    de a crea, in acelasi timp, locuri de munca, sustinand si coeziunea
    sociala”, a spus oficialul Fondului. Viziunea lui Lipsky contrazice
    opiniile laureatului Nobel pentru economie Joseph Stiglitz,
    exprimate la acelasi forum, potrivit caruia pentru favorizarea
    cresterii sunt necesari noi stimuli fiscali, iar statele europene,
    concentrate pe austeritate, au perspective slabe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce lauda si de ce critica FMI Romania

    FMI a aprobat vineri deblocarea unei transe de 904,8 milioane de
    euro, ceea ce ridica la 12,44 miliarde de euro valoarea sumelor
    oferite pana acum Romaniei prin creditul stand-by de 13,46 miliarde
    de euro care expira in luna mai. Aprobarea s-a facut in conditiile
    in care FMI ramane sa evalueze abia cu prilejul misiunii de la
    sfarsitul acestei luni cifrele legate de alte criterii de
    performanta, respectiv cele privind deficitul bugetului general
    consolidat la finele anului, garantiile guvernamentale si tinta de
    inflatie.

    In plus, FMI a acceptat o noua derogare de la tinta privind
    arieratele – a sasea derogare de pana acum. “Progresele in
    eliminarea arieratelor au fost mai slabe decat s-a prevazut”,
    apreciaza John Lipsky, directorul general adjunct al FMI, care
    indeamna autoritatile sa dea prioritate rezolvarii problemei
    arieratelor, mentinerii controlului asupra cheltuielilor, in
    special in sectorul sanitar si al intreprinderilor de stat, precum
    si eforturilor de a imbunatati administrarea fiscala si atragerea
    de fonduri europene.

    Lipsky lauda, in schimb, “forta” cu care Romania s-a inscris pe
    calea consolidarii bugetare si “masurile structurale importante”
    luate de Guvern, intre care adoptarea legii pensiilor si a
    salarizarii, precum si a unui buget “prudent”. Politica monetara si
    in sectorul financiar este apreciata drept “prudenta in mod
    adecvat, contribuind la mentinerea stabilitatii financiare in
    conditii de criza globala”, noteaza Lipsky, recomandand in
    continuare prudenta in evaluarea spatiului de relaxare a politicii
    monetare si “vigilenta continua” in supravegherea sectorului
    bancar, confruntat cu cresterea creditelor neperformante si cu o
    situatie regionala inca neasezata.


    Intr-adevar, Guvernul a dat zor pe ultima suta de metri a lui 2010
    sa se incadreze in termen cu legea pensiilor si legea salarizarii,
    ca si cu adoptarea si publicarea in Monitorul Oficial a legii care
    modifica OUG 50, asa incat din promisiunile fata de creditorii
    internationali n-a mai ramas de indeplinit de fapt decat adoptarea
    noului Cod al Muncii, al carui document ar trebui sa fie batut in
    cuie spre sfarsitul lunii, dupa ce se termina consultarile cu
    sindicatele. “Initierea reformei pe piata muncii si in domeniul
    securitatii sociale va stimula productivitatea si va sustine
    reorientarea resurselor bugetare limitate catre categoriile cele
    mai vulnerabile”, sugereaza John Lipsky.

    La fel de previzibila ca si cele mentionate mai sus e si incheierea
    la primavara a unui nou acord de tip preventiv cu FMI dupa
    expirarea actualului. Indiferent care va fi suma (s-a vehiculat
    cifra de 3,6 miliarde de euro), la datoria externa a Romaniei nu se
    acumuleaza decat comisionul aferent, pentru ca banii nu vor mai
    merge la BNR, ci vor fi trasi de statul roman numai in caz de criza
    valutara regionala. Aceasta previzibilitate e un lucru bun, in
    principiu, intrucat stim de la bun inceput ce ne asteapta, dupa cum
    si altii stiu la ce trebuie sa se astepte de la noi.

    In acelasi timp insa, ideea de angajamente fata de FMI, ca garantie
    ca se fac reformele, risca sa produca un fel de sac fara fund cu
    promisiuni necerute de institutia financiara, ci propuse de-a
    dreptul de Guvern ca sa fie sigur ca va avea pe urma argumente sa
    le impuna societatii – asa cum a lasat sa se inteleaga presedintele
    Traian Basescu despre continuarea reformei in sistemul de sanatate,
    eventual si cu o tinta cantitativa de spitale inchise. Interesant
    va fi insa ce se va intampla dupa ce va expira si urmatorul acord
    cu Fondul, tinand cont ca din informatiile de pana acum reiese ca
    va fi un acord incheiat pe un singur an (actualul a fost incheiat
    pe doi ani), cu motivatia explicita ca 2012 este an electoral.