Prezent la întâlnire, preşedintele Jobbik, Vona Gábor, care a anunţat, încă din debutul discursului său, că va “lăsa ştacheta mai jos” în privinţa declaraţiilor, pentru că “şi aşa Jobbik este catalogat ca partid extremist şi asociat cu Noua Dreaptă”.
Oficial ungur: “Acest pas va duce la FEDERALIZAREA României. Poate fi o oportunitate”
Terorismul a “migrat în Europa”, a declarat liderul formaţiunii xenofobe şi de extremă dreapta Gabor Vona într-o conferinţă de presă, iar acţiunile “barbare şi josnice” din Franţa reprezintă doar începutul unei tendinţe. În timp, asemenea acţiuni ar putea avea loc şi în Ungaria, iar din acest motiv ţara are nevoie de un plan de acţiune detaliat, a apreciat el.
Până acum Europa “şi-a ţinut capul ascuns în nisip”, dar acum trebuie să înfrunte faptul că nu poate face faţă unui nivel mai mare de imigranţi, a continuat Vona.
“Semnul întreg trebuie postat la frontierele Europei”, iar Ungaria este necesar să-şi pregătească propriul răspuns, a adăugat el.
În opinia liderului xenofob şi extremist, “forumul antiterorist” este necesar să fie alcătuit din parlamentari din toate partidele parlamentare.
Vona a mai apreciat că este necesar ca Ungaria să anunţe o “politică de toleranţă zero faţă de imigraţie”, care ridică deja dificultăţi tot mai mari în apropierea frontierelor ungureşti din sud. Este posibil ca, în urma atacurilor comise miercuri, Europa Occidentală să fie nevoită să amplifice “presiunea asupra imigraţiei” către est, iar Ungaria este necesar să fie pregătită să facă faţă acestui lucru, este el de părere.
De asemenea, este necesar să se spună clar că Europa nu este împotriva religiei ori culturii islamice, ci împotriva terorismului, a insistat Vona.
În legătură cu Bela Kovacs – un europarlamentar Jobbik acuzat că a spionat în favoare Rusiei – Vona a apreciat că este treaba autorităţilor să decidă ce să facă în continuare. În cazul în care se va dovedi că este spion, Kovacs trebuie să plece din partid, a adăugat liderul formaţiunii extremiste.
Acordul de liber-schimb Statele Unite-Uniunea Europeană este dăunător Ungariei şi UE, a mai declarat Vona în această conferinţă de presă. În opinia sa aceasta este cea mai importantă problemă curentă, iar Jobbik intenţionează să mobilizeze societatea ungară împotriva acordului.
Potenţialul populist al temei etnice e uriaş şi aduce foloase pentru toate părţile implicate: pentru preşedinte, fiindcă are ocazia să demonstreze ce prăpăd înseamnă aducerea ungurilor la guvernare, dar şi pentru premierul Victor Ponta, care are ocazia să-i amintească liderului de la Cotroceni de amiciţia sau măcar tăcerea sa faţă de reprezentanţii secuilor sau ai ungurilor cu alte ocazii când aceştia sfidau politica statului român.
Foloase aduce şi pentru campania electorală a unor fruntaşi de partide din teritoriu, cum ar fi Dorin Florea de la PDL, care a promis că el nu va mai permite niciun marş în Târgu-Mureş, oraşul unde e primar. În fine, o atitudine comună a lui Băsescu şi Ponta (secondaţi de Antonescu) contra Jobbik şi a propagandei separatiste are darul de a paraliza, pe moment, orice fel de revendicare a UDMR în raport cu partenerii de guvernare (după cum indirect a recunoscut Gyorgy Frunda când a spus că propaganda Jobbik în Ardeal face rău comunităţii maghiare din România).
Cert e, de asemenea, că agitaţia pe tema autonomiei secuilor, centrate ca de obicei în jurul datei de 15 martie, oferă opiniei publice un nou subiect de discuţie, mai suculent decât mişcările electorale ale momentului – PSD dezbătând la infinit candidatura lui Ponta la prezidenţiale, preşedintele Băsescu susţinând deschis Mişcarea Populară şi PNL încercând să facă figură de arbitru al guvernării după exemplul UDMR. În realitate, nimeni nu ştie cum să rezolve odată pentru totdeauna chestiunea autonomiei pentru secui (susţinuţi tot mai pregnant de autorităţile şi de partidele din Ungaria): pe de o parte, atât Băsescu, cât şi Ponta au dreptate când reafirmă că drepturile de care se bucură minoritatea maghiară din România sunt un exemplu în UE, pe de altă parte niciunul dintre politicieni nu-şi poate permite să închidă discuţia despre autonomia Ţinutului Secuiesc, nu doar din cauza lobby-ului unguresc din diaspora, cât mai ales din cauze politice interne: niciun partid românesc nu-şi poate permite să ignore electoratul de etnie maghiară şi multiplele lui expresii politice, chiar dacă numai unul dintre aceste partide, UDMR, are puterea de a influenţa guvernarea, atât în perioadele când e la putere, cât şi atunci când e în opoziţie.
În paralel, la Joseni a avut loc Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal, sprijinită financiar de CJ Harghita şi de primărie, cu participarea extraordinară a şefului partidului Jobbik al extremiştilor din Ungaria, Vona Gabor, şi a liderilor celor două partide secuieşti de la noi, având ca principal mesaj lupta pentru autonomia Ţinutului Secuiesc.
Vona Gabor a declarat că Jobbik va apăra interesele maghiarilor din Transilvania inclusiv cu preţul asumării responsabilităţii unui conflict cu România. “Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre Romania şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarior din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie”, a declarat Vona Gabor.
Gabor a precizat că disputa privind autonomia secuimii nu este disputa României şi Ungariei, ci una europeană. “Ungaria trebuie să facă orice îi stă în putinţă ca disputa pe seama autonomiei să se finalizeze cât mai repede”, a declarat Vona Gabor.
MAE a criticat, duminică, declaraţiile Jobbik şi a precizat că aşteaptă din partea Budapestei să se disocieze de acestea. Comunicatul MAE afirmă următoarele:
“Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate şi respinge declaraţiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni, în cursul zilei de sâmbătă, 10 august 2013.
Astfel, pe tema autonomiei pe criteriu etnic, MAE reaminteşte faptul că aceasta nu face parte din standardele europene actuale omologate pentru minorităţile naţionale, la fel ca şi aşa zisele drepturi colective pentru minorităţile naţionale, care sunt excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul politic de bază din 1996.
În ce priveşte afirmaţia că pentru soluţionarea aşa-zisei probleme a maghiarilor din România este necesară asumarea unui conflict între Ungaria şi România, MAE apreciază că este extrem de gravă. Ea contravine flagrant spiritului şi realităţilor europene contemporane, principiilor de drept internaţional, Tratatului politic de bază, precum şi Parteneriatului Strategic bilateral. Astfel de poziţionări sunt complet anacronice şi trebuie condamnate cu toată fermitatea de către toţi actorii responsabili din România, Ungaria şi Europa, în general.
MAE dezavuează orice manifestări sau declaraţii extremiste care au loc pe teritoriul României.
MAE reaminteşte că este nevoit să ia poziţie, în mod public, pentru a doua oară în decurs de o lună, faţă de declaraţiile unor oficiali ungari făcute în contextul unor şcoli sau tabere de vară organizate de teritoriul suveran al României care disonează cu “Parteneriatului strategic ungaro-român pentru Europa în secolul XXI”.
Ministerul Afacerilor Externe aşteaptă din partea Guvernului de la Budapesta să se disocieze de declaraţiile Jobbik făcute la Joseni în cursul zilei de ieri.”