BusinessMagazin

Tag: Jens Stoltenberg

  • Zaharova scoate flăcări pe gură împotriva NATO. Ce i-a răspuns lui Stoltenberg

    Purtătorul de cuvânt al ministrului rus de externe, Maria Zaharova, a acuzat NATO pe Telegram.

    Declaraţiile de susţinere pentru Ucraina pe care le-a făcut Jens Stoltenberg, şeful NATO, a năsuct o replică dură din partea Rusiei. „NATO este complice la crimele regimului de la Kiev”, a fost concluzia purtătorul de cuvânt al ministrului rus de externe, Maria Zaharova.

    Mesajul scris pe Telegram se vrea un răspuns la declaraţiile de sprijin pentru Ucraina ale secretarului general NATO, Jens Stoltenberg.

    „Majoritatea războaielor se termină cu negocieri, dar ceea ce se întâmplă la masa de negocieri depinde de ceea ce s-a întâmplat pe câmpul de luptă. Aşa că cea mai bună modalitate de a creşte şansele unei soluţii paşnice este sprijinirea Ucrainei. Nu ne vom da înapoi”, a spus secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat la o conferinţă de presă la Bruxelles, înaintea întâlnirii miniştrilor de externe ai ţărilor aliate de la Bucureşti, de marţea şi de miercurea viitoare.

    „Ajutăm Ucraina să se apere”

    „Ţările aliate oferă un sprijin militar fără precedent şi mă aştept ca miniştrii de externe să lucreze pentru a-şi spori sprijinul pentru echipamentele neletale. La întâlnirea de la Bucureşti voi cere mai multe contribuţii. Pe parcurs, vom ajuta Ucraina să treacă de la sistemele de arme din epoca sovietică la standardele NATO şi ne vom întâlni cu Dmytro Kuleba pentru a discuta despre cele mai urgente nevoi şi despre sprijinul pe termen lung”, a anticipat apoi Stoltenberg.

    „Putin eşuează în Ucraina şi răspunde cu mai multă brutalitate. Valurile de atacuri cu rachete îndreptate împotriva cetăţenilor şi a infrastructurii civile îi privează pe ucraineni de încălzire, electricitate şi apă. Sunt vremuri grele pentru restul Europei şi pentru restul lumii. Toţi plătesc un preţ pentru războiul Rusiei în Ucraina.

    Dar, pentru noi, preţul este în bani, pentru ucraineni este în sânge. Dacă îi lăsăm lui Putin să câştige, toţi vom plăti un preţ mai mare în anii următori. Dacă Putin sau alţi lideri autoritari văd că folosirea forţei este răsplătită, o vor folosi din nou pentru a-şi atinge obiectivele. Prin urmare, este în interesul nostru de securitate să sprijinim Ucraina. Trebuie amintit că Rusia este agresorul, Ucraina este victima a unei agresiuni şi Ucraina are dreptul să se apere şi noi o ajutăm să facă acest lucru”.

  • Jens Stoltenberg: NATO se aşteaptă ca Suedia şi Finlanda să adere „rapid” la alianţă

    NATO se aşteaptă ca Suedia şi Finlanda să adere „rapid” la alianţă, a declarat secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, potrivit Sky News.

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că se aşteaptă la o ratificare rapidă a aderării Suediei şi Finlandei la alianţa militară, după ce Turcia şi-a retras obiecţiile.

    „Vom lua o decizie la summit pentru a invita Suedia şi Finlanda să devină membre, este o decizie rapidă fără precedent”, a declarat Stoltenberg.

    Ambele ţări şi-au depus cererea de aderare la NATO la jumătatea lunii mai.

    „După invitaţie, avem nevoie de un proces de ratificare în 30 de parlamente. Acest lucru durează întotdeauna ceva timp, dar mă aştept, de asemenea, ca şi acest lucru să se desfăşoare destul de repede, deoarece aliaţii sunt pregătiţi să încerce să facă acest proces de ratificare să se desfăşoare cât mai repede posibil”, a adăugat Jens Stoltenberg.

    Turcia s-a opus în special candidaturii Suediei, motivând că această ţară susţine Partidul Muncitorilor din Kurdistan, un grup desemnat organizaţie teroristă de către turci.

  • Jens Stoltenberg: NATO plănuieşte o prezenţă militară permanentă la frontieră

    NATO lucrează la planuri pentru o prezenţă militară permanentă la graniţa sa, într-un efort de a lupta împotriva viitoarelor agresiuni ruseşti, a relatat The Telegraph, citându-l pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

    NATO se află „în mijlocul unei transformări foarte fundamentale” care va reflecta „consecinţele pe termen lung” ale acţiunilor preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat Stoltenberg într-un interviu acordat pentru The Telegraph.

    „Ceea ce vedem acum este o nouă realitate, o nouă normalitate pentru securitatea europeană. Prin urmare, le-am cerut acum comandanţilor noştri militari să ofere opţiuni pentru ceea ce noi numim o resetare, o adaptare pe termen mai lung a NATO”, a declarat Stoltenberg, citat de ziar.

    Stoltenberg, care a declarat recent că îşi va prelungi mandatul la conducerea alianţei cu un an, a mai spus în interviu că deciziile privind resetarea vor fi luate la un summit NATO care va avea loc la Madrid în iunie.

  • Bilantul atacurilor de vineri de la Oslo si Utoeya – 93 de morti. Atentatorul a fost arestat (VIDEO)

    Principalul suspect, arestat de politie, este Anders Behring
    Breivik (foto), un tanar blond in varsta de 32 de ani, cu
    constitutie atletica, despre care un prieten citat de presa
    norvegiana afirma ca ar fi devenit extremist de dreapta inainte sa
    fi implinit 30 de ani. Conform politistilor, Breivik si-a exprimat
    convingeri puternic nationaliste si islamofobe in diverse discutii
    de pe net si se opunea ferm multiculturalismului, socialismului,
    politicilor guvernamentale prea liberale in raport cu imigrantii si
    ideii ca persoane de culturi si religii diferite pot convietui
    pasnic in aceeasi tara. Dupa parerea lui, singurul partid
    conservator autentic ar fi la ora actuala Partidul Libertatii din
    Olanda, condus de Geert Wilders, cunoscut pentru campaniile sale
    contra “islamizarii Olandei”.


    Posesor de cont Facebook     unde se declara crestin, adept al
    ideilor politice conservatoare, pasionat de vanatoare, muzica
    trance, filmele gen “300” sau “Gladiator” si jocurile video gen
    “Modern Warfare”, extremistul isi deschisese la 17 iulie si un cont
    de Twitter, unde publicase un singur mesaj: “Un om care are o
    convingere este egal cu forta a 100.000 care au doar interese” – un
    citat din filozoful John Stuart Mill.

    Breivik a studiat la Scoala Comerciala din Oslo si a infiintat
    in 2009 o companie, Breivik Geofarm, prin care administra o ferma
    de legume si pepeni in estul tarii, unde avea un depozit de
    ingrasaminte si alte produse chimice pe care le-ar fi putut folosi
    pentru a confectiona explozibile, transmit agentiile de presa. El
    avea permis de port-arma, doua arme de foc inregistrate pe numele
    sau si era membru al Clubului Tragatorilor din Oslo. O angajata a
    unei cooperative a declarat pentru CNN ca suspectul a cumparat in
    luna mai de la ea 6 tone de substante chimice folosite pentru
    fertilizarea terenurilor.

    Politia a confirmat sambata ca individul se face responsabil
    atat de atentatul cu bomba de la Oslo in care si-au pierdut viata
    cel putin sapte oameni, cat si de masacrul de la tabara de tineret
    a Partidului Laburist din insula Utoeya, in care au pierit 84 de
    adolescenti si tineri. Politistii au declarat ca suspectul este
    cooperant si ca doreste sa discute cu ei motivele dublului
    atentat.

    Atentatul de la Oslo a vizat biroul premierului Jens
    Stoltenberg, care nu se afla insa la fata locului, si s-a soldat cu
    distrugeri la mai multe cladiri din zona, intre care cea a
    Ministerului Petrolului.

    Ulterior, Breivik s-a deplasat cu feribotul pe insula Utoeya,
    unde avea loc conventia de tineret a Partidului Laburist, de
    guvernamant. Premierul Jens Stoltenberg urma sa se deplaseze si el
    sambata pe insula, aflata la circa 35 km de Oslo, ca sa participe
    la conventie. Martorii afirma ca atacatorul a tras la intamplare in
    multimea de tineri aflati in tabara de vara de pe insula, numarul
    victimelor ajungand la 84.

    Printre victimele de pe insula Utoeya se afla adolescenti intre
    14 si 20 de ani. Multi dintre ei au sarit in lacul Tyrifjord de
    langa insula ca sa scape, iar unii si-au pierdut viata inecandu-se
    in busculada creata. “Noi eram in sala de mese cand am auzit
    strigate si panica afara. Lumea fugea in toate directiile,
    ingrozita. Atacatorul avea o pusca si era imbracat in politist. Se
    prefacea ca ne ajuta si ne chema la el. Am vazut oameni impuscati.
    A fost un haos total”, a declarat Jorgen Benone, un supravietuitor.
    Un altul a declarat ca atacatorul a urlat “O
    sa va omor pe toti!”.

    “O insula a paradisului s-a transformat intr-un iad”, a declarat
    premierul Jens Stoltenberg, care a adaugat ca nu vrea sa faca
    speculatii asupra motivelor actului criminal. “Fata de alte tari,
    n-as spune ca avem o mare problema in Norvegia cu extremistii de
    dreapta. Dar exista anumite grupari de extrema dreapta, iar politia
    le cunoaste.”

    Stoltenberg a afirmat ca bilantul victimelor este cel mai mare
    inregistrat intr-o singura zi in Norvegia de la razboi pana acum.
    Este cel mai sangeros atentat terorist din Europa dupa cel din 2004
    de la Madrid, in care au pierit 191 de oameni.

    Toata noaptea, vase si elicoptere au explorat zona, cautand
    supravietuitori. Politia a gasit pe insula dispozitive explozive
    nedetonate. Politistii s-au deplasat la locuinta lui Breivik pentru
    cercetari, iar la cladirile guvernamentale si in mai multe puncte
    ale orasului au fost mobilizati militari pentru paza.

    Breivik locuia intr-un apartament la Oslo impreuna cu mama sa,
    era necasatorit si nu avea cazier. Daca va fi gasit vinovat,
    ucigasul risca o pedeapsa cu inchisoarea de pana la 21 de ani.