Cand si-a scris insa cartea de fata, Elliott nu mai avea de-a
face cu Apple decat in calitate de consumator (fidel, e drept) al
produselor companiei. Prin urmare, ar trebui scutit daca nu de
suspiciunea de subiectivism, macar de aceea ca ar fi avut vreun
interes direct in descrierea, uneori exagerat laudativa, a lui
Steven Paul Jobs.
Cartea examineaza felul cum s-a nascut unicitatea stilului in
care Jobs a condus si conduce o companie “ce ofera atator oameni
accesibilitate si placere, ajutandu-i, in acelasi timp, sa castige
un timp pretios”. Inainte de Apple, Elliot a lucrat timp de zece
ani la IBM, unde a cunoscut oameni de stiinta inteligenti, extrem
de creativi, insa frustrati de faptul ca foarte putine dintre
contributiile lor erau adoptate si folosite pentru crearea unor
produse.
Mutarea la Apple l-a adus insa in preajma celui mai renumit CEO
si creator de produs din lume: Jobs avea o putere de concentrare
rarisima, cu o pasiune obsesiva pentru perfectiunea produsului. Cum
a ajuns Jobs aici? Simplu. Pentru ca era “consumatorul prin
excelenta”. A inventat iPod-ul si iTunes din dragoste pentru muzica
si din dorinta de a o avea la indemana. Ii placea sa se bucure de
avantajele telefonului mobil, insa detesta telefoanele greoaie,
dificil de utilizat, existente pe piata, “iar aceasta nemultumire
l-a facut sa-si daruiasca siesi, si noua, tuturor, iPhone-ul”.
Pornind de la asemenea constatari derutant de simple,
purtandu-ne prin culisele companiei, punandu-ne in fata unor “scene
istorice”, animate de deciziile memorabile ale lui Jobs, Elliot ne
arata cum s-a modificat, sub influenta sefului Apple, modul nostru
de a consuma si de a comunica.
Jay Elliot, William S. Simon, “Steve Jobs, iLeadership pentru o
noua generatie”, Editura Publica, Bucuresti, 2011