BusinessMagazin

Tag: janet yellen

  • Veşti bune pentru economia SUA

    Ştirile nu i-au bucurat însă şi pe investitorii în acţiuni: indicele Dow Jones a pierdut 0,2% în ziua anunţării lor, iar S&P 500 a stagnat, explicaţia fiind că o ameliorare notabilă a economiei exclude prelungirea programului Rezervei Federale de tipărire de bani, program care până acum a încurajat în special speculaţiile la burse.

    Janet Yellen, şefa Fed, a invocat redresarea economiei şi a pieţei muncii spre a anunţa continuarea reducerii achiziţiilor de obligaţiuni de la 35 la 25 mld. dolari pe lună, urmând ca programul de stimulare monetară să ia sfârşit în octombrie.

    În acelaşi timp, Yellen a atras atenţia că deşi rataă şomajului s-a redus constant, piaţa muncii are însă probleme de alt gen. Aceste probleme, discutate de şefa Fed la audierea din Congres din cursul lunii iulie, se referă la stagnarea ritmului de majorare a salariilor, la faptul că mulţi angajaţi cu normă parţială nu reuşesc să-şi găsească slujbe cu normă întreagă şi la proporţia mare a şomerilor care nu au avut de lucru timp de peste şase luni, cu efect negativ asupra viitoarei lor eligibilităţi în ochii angajatorilor.

  • Tiparniţa de bani a SUA se pregăteşte să ia o pauză

    Este a cincea reducere progresivă din decembrie încoace a programului de relaxare monetară cantitativă derulat de Fed, reducere care, dacă va continua în acelaşi ritm, se va încheia complet în toamnă. Rezerva Federală a început să scadă cu câte 10 mld. dolari lunar ritmul cumpărărilor de obligaţiuni din decembrie 2013 de la nivelul iniţial de 85 mld. dolari, cu scopul de a dezobişnui de stimulentul monetar economia americană şi mai ales pieţele financiare, care au beneficiat aproape constant de programe de relaxare monetară cantitativă din 2008 încoace. Rezultatul concret al acestor programe a fost că totalul activelor deţinute de Fed s-a umflat de la mai puţin de 1.000 mld. dolari în 2008 la peste 4.000 mld. dolari în prezent, iar indicii bursieri au bătut record după record – indicele Dow Jones, de pildă, a crescut numai anul trecut cu 26%, cea mai mare creştere în 18 ani.

    Yellen a precizat însă că ratele dobânzilor vor rămâne aproape de zero “pentru o perioadă considerabilă” şi după încheierea programului de cumpărări de obligaţiuni, în funcţie de evoluţia economiei. În privinţa inflaţiei, estimările Fed sunt că aceasta va rămâne la 2% sau sub ţinta de 2% până la finele lui 2016, în paralel cu o creştere a economiei pe parcursul lui 2015 spre 3-3,2%, faţă de 2,2% în acest an, şi cu o ameliorare treptată a condiţiilor de pe piaţa muncii.

  • Cine ameninţă acum America

    După Yellen, economia are încă nevoie de susţinere din partea băncii centrale, chiar în ciuda redresării pieţei muncii, însă declinul pieţei imobiliare atribuit iernii grele, reflectat în vânzări slabe şi în încetinirea construcţiei de locuinţe, s-ar putea prelungi peste aşteptări, iar “tensiunile geopolitice” legate de Rusia şi Ucraina “preocupă Rezerva Federală”.

    Totuşi, Yellen a estimat că pe parcursul anului PIB se va redresa, după o creştere de numai 0,1% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Aceasta ar permite Fed să încheie în toamnă programul de relaxare monetară, care în prezent continuă cu achiziţii de active de 45 mld. dolari pe lună, faţă de 85 mld. dolari în decembrie.

  • Mesaj de la Washington: Nu daţi vina pe SUA

    Janet Yellen a explicat că Fed va continua să reducă treptat ritmul tiparniţei de bani pe măsură ce economia se ameliorează (de la cumpărări de obligaţiuni de 85 mld. dolari în septembrie trecut, a ajuns în februarie la 65 mld. dolari), însă a precizat că problemele cărora trebuie să le răspundă Fed sunt şomajul pe termen lung (unde peisajul arată mai rău decât cifra oficială de 6,6% a şomajului) şi inflaţia, care rămâne mult sub ţinta Fed de 2% pe an.

    În ianuarie, cca 3,6 milioane de americani erau fără lucru de mai bine de şase luni, ceea ce înseamnă 36% din totalul şomerilor, în timp ce alţi 7 milioane lucrau cu normă redusă.

    Yellen a comentat cu suverană indiferenţă turbulenţele financiare care afectează economiile emergente în contextul reducerii stimulentelor monetare ale Fed, arătând că Fed  îşi face doar datoria trasată de Congres, de a stimula ocuparea forţei de muncă şi a asigura stabilitatea internă a preţurilor, iar “recenta volatilitate de pe pieţele financiare nu prezintă niciun risc substanţial pentru perspectiva economică a SUA”, astfel încât nu există motive ca banca centrală americană să-şi modifice politica monetară.

    Mai mult, raportul Fed difuzat cu ocazia discursului lui Yellen sugerează că vulnerabilitatea economiilor emergente faţă de turbulenţele financiare variază în funcţie de propriile lor dezechilibre economice – cu alte cuvinte, ţările afectate n-ar trebui să caute vinovaţi la Washington dacă au probleme.

    În ianuarie, bursele din economiile emergente au avut scăderi de 24% (Argentina), 8,7% (Turcia), Brazilia (8,2%), 6,6% (China), iar monedele au căzut faţă de dolar cu 23% (Argentina), 7,2% (Rusia), 6,6% (Africa de Sud), 5,9% (Chile), 5,2% (Turcia).

  • Omul care ne trebuie: Janet Yellen

    Preşedintele Barack Obama a declarat că “muncitorii americani şi familiile lor vor avea un mare apărător în Janet Yellen”, referindu-se la dublul obiectiv al Fed de a stimula creşterea pieţei muncii în paralel cu menţinerea inflaţiei sub control. Anterior, Obama o lăudase pentru capacitatea de viziune, afirmând că “ea a tras semnalul de alarmă în privinţa bulei activelor imobiliare şi a exceselor de pe pieţele financiare înainte de recesiune”.

    Presa financiară remarcă însă că e vorba de fapt de un triplu mandat, din moment ce Yellen s-a referit, în discursul de acceptare a nominalizării, la “promovarea ocupării forţei de muncă, a stabilităţii preţurilor şi a unui sistem financiar puternic şi stabil”. Nominalizarea economistei Janet Yellen, 67 de ani, vicepreşedinte al Fed şi soţia laureatului Nobel pentru economie George Akerlof, a fost întâmpinată, de altfel, cu creşteri ale acţiunilor americane pe pieţele financiare, cărora le e clar că succesoarea lui Bernanke nu va renunţa la programul de injectare de bani ieftini în sistem prin cumpărări masive de obligaţiuni. FMI a avertizat, de altfel, chiar zilele trecute că pieţele financiare vor pierde 2.300 md. dolari dacă măsurile de stimulare monetară derulate în ultimii patru ani vor lua sfârşit.

    După confirmarea aşteptată în Senat, Yellen urmează să-şi preia noua funcţie în februarie 2013. Yellen lucrează în sistemul Rezervei Federale de două decenii şi are o experienţă în materie de lucru cu politicienii mai mare decât Ben Bernanke, fiind şefa Consiliului consilierilor economici ai preşedintelui Bill Clinton între 1997 şi 1999. În perioada 2004-2010, înainte de a deveni vicepreşedintele Fed, a fost preşedinta filialei Rezervei Federale din San Francisco.