Tag: james webb

  • O anomalie cosmică în inima galaxiei: ce a descoperit James Webb în apropierea centrului Căii Lactee

    Astronomii care folosesc Telescopul Spaţial James Webb (JWST) au descoperit o „creşă” stelară enigmatică în apropierea centrului Căii Lactee, scrie Daily Galaxy.

    Descoperirea pune sub semnul întrebării teoriile cunoscute privind eficienţa formării stelelor în medii galactice extreme.

    Regiunea, cunoscută sub numele de Sagittarius B2, se află la aproximativ 26.000 de ani-lumină de Pământ, aproape de centrul galaxiei.

    Deşi conţine doar circa zece la sută din gazul molecular din zonă, produce aproape jumătate din stelele care se formează acolo.

    Oamenii de ştiinţă spun că un asemenea nivel de eficienţă contrazice modelele actuale de formare a stelelor.

    Cu ajutorul instrumentelor în infraroşu ale lui Webb, cercetătorii au observat nori denşi de gaz şi praf care strălucesc în nuanţe intense de roşu şi violet.

    Unele regiuni rămân complet opace, sugerând existenţa unor protostele adânc îngropate, ascunse privirii.

    Datele din infraroşu mediu au scos la iveală zone cu o complexitate chimică excepţională în interiorul norului.

    Aceste regiuni conţin molecule rareori întâlnite împreună în alte părţi ale galaxiei.

    Cercetătorii cred că turbulenţele, câmpurile magnetice şi diferenţele de temperatură ar putea accelera colapsul gravitaţional.

    Totuşi, nicio teorie singulară nu explică pe deplin productivitatea extraordinară a regiunii.

    Radiaţia intensă şi gravitaţia puternică din centrul galactic complică şi mai mult modelarea acestui mediu.

    Oamenii de ştiinţă de la NASA afirmă că înţelegerea regiunii Sagittarius B2 ar putea remodela teoriile despre evoluţia galaxiilor.

    Dacă astfel de „fabrici” stelare extrem de eficiente sunt comune în apropierea nucleelor galactice, modelele actuale ar putea necesita revizuiri.

    Observaţiile în infraroşu stratificate ale telescopului spaţial James Webb permit cartografierea simultană a temperaturii, densităţii şi compoziţiei chimice.

    Datele sugerează că mai multe generaţii de stele se pot forma simultan în acelaşi nor.

    Studiile viitoare vor stabili dacă Sagittarius B2 este un caz izolat sau parte a unui tipar cosmic mai larg.

     

     

     

  • Moment istoric pentru astronomie. Telescopul spaţial James Webb al NASA a descoperit prima sa planetă şi este asemănătoare Pământului

    Este de aşteptat ca acesta să fie doar începutul unei serii de planete descoperite de noul telescop spaţial al NASA. Mai mult, acesta va putea vedea aceste planete cu mult mai multe detalii decât până acum, fiind singurul telescop capabil să caracterizeze atmosfera planetelor îndepărtate, informează publicaţia Independent.

    Deocamdată, însă, oamenii de ştiinţă au putut spune doar ce nu este prezent în atmosfera planetei. De exemplu, aceasta nu poate avea o atmosferă densă dominată de metan, asemănătoare cu cea de pe Titan, luna lui Saturn.

    Cercetătorii speră să poată caracteriza mai bine atmosfera planetei îndepărtate cu timpul. Dar descoperirile arată, de asemenea, utilitatea telescopului James Webb în studierea altor planete, multe alte descoperiri fiind aşteptate în următoarele săptămâni şi luni.

    Aceste prime rezultate ale observaţiei unei planete stâncoase de mărimea Pământului deschid uşa către multe posibilităţi viitoare de studiere a atmosferelor planetelor stâncoase cu ajutorul lui Webb“, a fost de acord Mark Clampin, directorul Diviziei de Astrofizică de la sediul NASA din Washington.

    Webb ne aduce din ce în ce mai aproape de o nouă înţelegere a planetelor asemănătoare Pământului din afara sistemului solar, iar misiunea este abia la început“.

    Planeta se numeşte LHS 475 b şi se află la o distanţă de 41 de ani-lumină, în constelaţia Octans. Un indiciu al acesteia a fost observat pentru prima dată în datele furnizate de Transiting Exoplanet Survey Satellite, sau TESS, al NASA, dar JWST a reuşit să o vadă şi să o confirme rapid.

    Multe lucruri sunt încă necunoscute despre planetă. Dar primele observaţii au confirmat unele detalii despre ea: are un diametru de 99% din cel al Pământului şi este cu câteva sute de grade mai caldă decât planeta noastră.

    Astfel de planete mici şi stâncoase au rămas evazive, deoarece dimensiunile lor mici necesită instrumente puternice pentru a le vedea. Noile descoperiri sugerează însă că puterea sporită a lui James Webb va permite ca acestea să fie observate relativ uşor cu ajutorul noii tehnologii.