Potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI), la Consiliul extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne pe tema migraţiei care va avea loc marţi la Bruxelles, vicepremierul Gabriel Opres va susţine mandatul încredinţat de preşedinte şi de premier, respectiv că ”România îşi manifestă solidaritatea cu privire la relocarea persoanelor aflate în nevoie de protecţie internaţională prin preluarea unui număr de 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi a încă 80 de persoane din afara Uniunii (1785)”.
”În cazul în care se va supune la vot proiectul de Decizie a Consiliului de stabilire a unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale în beneficiul Italiei şi Greciei (suplimentarea cu 120.000 a numărului de persoane relocate faţă de 40.000 câte au fost adoptate în Consiliul JAI din 14 septembrie), România va vota negativ”, precizează MAI.
La întrunirea extraordinară a Consiliului JAI de marţi vor participa miniştrii de interne din statele Uniunii Europene, reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Agenţiilor UE din domeniul JAI (EUROPOL, FRONTEX, Biroul de Ajutor European pentru Azil).
Miercuri, va avea loc reuniunea extraordinară a Consiliului European pe tema măsurilor privind criza imigranţilor, iar surse oficiale declarau pentru MEDIAFAX că la aceasta va participa şi preşedintele Klaus Iohannis.
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi cel al Austriei, Werner Faymann, au cerut un summit extraordinar după ce Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne nu a reuşit ajungerea la o decizie privind distribuirea refugiaţilor.
Summitul extraordinar, programat la Bruxelles, are rolul abordării diferenţelor puternice referitoare la schema de distribuire a 120.000 de refugiaţi. Numeroase state UE, în principal central şi est-europene, se opun cotelor obligatorii privind distribuirea imigranţilor.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, sâmbătă, că România îşi menţine poziţia privind numărul refugiaţilor pe care îi poate primi, adăugând că 1.785 este limita fizică, dar că îşi poate îmbunătăţi capacităţile în viitor, fiind nevoie de fonduri europene.
La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis spunea, după şedinţa CSAT, că la Consiliul JAI extraordinar care va avea loc în această săptămână ministrul de Interne va avea un mandat “foarte asemănător” cu cel de la ultima reuniune, şi anume că “România este solidară cu celelalte state membre din Uniunea Europeană, dar nu putem să considerăm cotele obligatorii o soluţie la problema migraţiei”.
“Cu acest mandat se va merge la Consiliul JAI. Însă, noi am vrut să discutăm ce se întâmplă şi după acest consiliu, fiindcă (…) Parlamentul European a votat o recomandare în acest sens, care, din păcate, conţine cote obligatorii. Este posibil ca printr-o procedură care va fi aplicată săptămâna viitoare, Uniunea Europeană să ne oblige să primim mai mulţi refugiaţi decât am oferit noi locuri. Este un scenariu pe care nu ni-l dorim, este un scenariu care nu cred că ajută la rezolvarea problemei refugiaţilor, dar este un scenariu care, cel puţin teoretic, este posibil şi atunci am discutat ce se poate întâmpla şi în acest context. Dacă se întâmplă aşa ceva, atunci este clar că trebuie să întreprindem ceva. În speţă, s-a vehiculat ideea, nu s-a luat o decizie, dar s-a vehiculat ideea care probabil ar putea duce la o soluţie, de a folosi fonduri europene pentru extinderea facilităţilor de primire a refugiaţilor sau, sigur, in extremis, de a folosi fonduri europene pentru construirea altor centre de primire pentru refugiaţi”, afirma preşedintele.
Consilierul prezidenţial Leonard Orban declara, la rândul său, că există între statele membre UE un sprijin “din ce în ce mai masiv” pentru introducerea cotelor obligatorii de refugiaţi, iar această decizie s-ar putea să nu mai poată fi blocată în Consiliul JAI de marţi.
“Sunt din ce în ce mai puţine state membre care se opun aceste decizii, ceea ce înseamnă că nu va exista o minoritate de blocaj. E foarte probabil să nu existe o minoritate de blocaj şi, în condiţiile respective, decizia ar urma să se adopte, deci toate statele membre ar fi obligate să primească un număr de imigranţi conform propunerii Comisiei Europene. (…) Vedem că există în momentul de faţă un sprijin din ce în ce mai masiv pentru ce a propus Comsia Europeană, mai precis cotele obligatorii, şi este o chestiune care, sigur, ne deranjează”, declara Leonard Orban, şeful Departamentului Afaceri Europene din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.
La reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) care a avut loc în 14 septembrie, la Bruxelles, s-a ajuns la un acord privind distribuirea în statele membre a 40.000 de imigranţi extracomunitari cu statut de refugiat ajunşi în Grecia şi Italia, dar nu s-a căzut de acord în privinţa cotelor obligatorii pentru distribuirea a 160.000 de imigranţi, aşa cum a propus Comisia Europeană în 9 septembrie.
În contextul afluxului de refugiaţi, Comisia Europeană a propus, în 9 septembrie, o serie de măsuri: distribuirea de urgenţă a 120.000 de refugiaţi ajunşi deja în Grecia, Ungaria şi Italia în alte state UE. Această cifră se adaugă celor 40.000 de refugiaţi propuşi pentru a fi redistribuiţi în mai din Malta, Italia şi Grecia; un mecanism permanent de distribuire a imigranţilor destinat tuturor statelor membre, care să poată fi activat oricând pentru a veni în ajutorul statelor membre confruntate cu situaţii de criză; elaborarea unei liste cu “ţări de origine sigure”, precum Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Turcia, în care pot fi repatriaţi solicitanţii de azil; un plan de acţiune comun pentru repatrierea extracomunitarilor şi constituirea unui fond de încredere de 1,8 miliarde de euro pentru îmbunătăţirea situaţiei din Africa prin abordarea cauzelor imigranţiei clandestine.
Potrivit propunerii Comisiei Europene, România ar urma să primească 6.351 de refugiaţi, Germania, 31.443, iar Franţa 24.031. Pentru Spania, propunerea este de 14.931 de extracomunitari, în Polonia ar urma să ajungă 9.278, iar în Olanda 7.214.