Tag: J.K. Rowling

  • Povestea femeii care a creat unul dintre cele mai iubite personaje de film din lume

    Rowling s-a născut în familia lui Peter Hanes Rowling, un inginer de aeronave Rolls-Royce, şi Anne Rowling, tehnician ştiinţific, pe 31 iulie 1965, în Yate, Gloucestershire, Anglia, la aproximativ 16 kilometri de Bristol. Părinţii ei s-au întâlnit într-un tren care a pornit din gara Kings Cross Station (care apare şi în romanele Harry Potter), în 1964, şi s-au căsătorit un an mai târziu. Când era copil, Rowling scria deseori povestiri fanteziste pe care le citea surorii ei mai mici, Dianne.

    Adolescenţa ei a fost influenţată de cartea autobiografică Hons and Revels, scrisă de Jessica Mitford. Mitford a devenit idolul lui Rowling, care i-a citit toate cărţile. Rowling a declarat ulterior dobândirii renumelui international că anii de adolescenţă au fost nefericiţi din cauza vieţii de acasă – marcată de o boală a mamei şi o relaţie rece cu tatăl său, cu care acum nu vorbeşte. A mai spus că a creat personajul Hermione bazându-se pe propria ei persoană la 11 ani. Steve Eddy, unul dintre profesorii ei, şi-o aminteşte drept ”nu excepţională, dar într-un grup de fete inteligente şi destul de bune la limba engleză“.

    În 1982, a încercat să intre la Universitatea Oxford, dar nu a fost acceptată; a studiat astfel la Universitatea franceză Exeter – prin intermediul căreia a beneficiat şi de un an de studiu în Paris. În 1986, la absolvire, s-a mutat în Londra pentru a lucra ca cercetător şi secretar bilingv pentru organizaţia axată pe drepturile omului Amnesty International. Apoi, a decis împreună cu prietenul ei de atunci să se mute în Manchester, unde a lucrat la Camera de Comerţ. În 1990, când se afla într-un tren întârziat, călătorind din Manchester spre Londra, i-a venit ideea poveştii unui băiat care vrea să se înscrie la şcoala de magie. A început să scrie imediat ce a ajuns la apartamentul său. Pierderea mamei ei, după câteva luni, a afectat-o profund, astfel că şi şi-a canalizat sentimentele generate de aceasta în sentimentele personajului Harry Potter din prima carte a seriei.

    La şapte ani după absolvirea universităţii, Rowling îşi vedea viaţa profesională drept un eşec, pe care l-a descris ulterior drept ”eliberator“, pentru că i-a permis să se concentreze pe scris. În 1995, a terminat scrierea manuscrisului pentru Harry Potter şi Piatra Filosofală, primul volum al seriei, la o maşină veche de scris. După un răspuns entuziast al lui Bryony Evens, cel care a făcut recenzia primelor trei capitole, agenţia Christopher Little Literary Agents a convenit să o reprezinte pe Rowling în încercarea de publicare.

    Cartea a fost trimisă la 12 edituri, iar toate au respins manuscrisul. Un an mai târziu a fost acceptată de editorul Barry Cunningham, care lucra pentru editura Bloomsbury din Londra, decizie însoţită de primirea a 1.500 de lire în avans. Publicarea a fost încurajată după ce Alice Newton, fata de opt ani a preşedintelui editurii Bloomsbury, a cerut imediat al doilea capitol al cărţii după ce tatăl său i l-a dat pe primul. Chiar dacă a fost de acord cu publicarea, i-a spus lui Rowling că ar trebui să se angajeze, având puţine şanse să facă bani din publicarea cărţilor pentru copii.

    În iunie 1997, Bloomsbury a publicat Harry Potter şi Piatra Filosofală în 1.000 de copii, dintre care 500 au fost distribuite în librării – astăzi, aceste ediţii valorează între 16.000 şi 25.000 de lire sterline. Cinci luni mai târziu, cartea a câştigat un prim premiu. La începutul anului 1998, o licitaţie s-a ţinut în Statele Unite pentru drepturile de publicare a romanului şi a fost câştigată de Scholastic Inc., pentru 105.000 de dolari. Au urmat şase noi volume în serie; ultimul, Harry Potter şi the Deathly Hollows (Harry Potter şi Talismanele morţii), s-a vândut în 11 milioane de copii în prima zi în care a fost lansat în Regatul Unit şi Statele Unite. Harry Potter este un brand global estimat la 15 miliarde de dolari, iar ultimele patru volume au stabilit recorduri de cel mai bine cărţi din istorie. Seria totalizează 4.195 de pagini şi au fost traduse, în întregime sau parţial, în 65 de limbi.

  • Povestea femeii care a creat unul dintre cele mai iubite personaje de film din lume

    Rowling s-a născut în familia lui Peter Hanes Rowling, un inginer de aeronave Rolls-Royce, şi Anne Rowling, tehnician ştiinţific, pe 31 iulie 1965, în Yate, Gloucestershire, Anglia, la aproximativ 16 kilometri de Bristol. Părinţii ei s-au întâlnit într-un tren care a pornit din gara Kings Cross Station (care apare şi în romanele Harry Potter), în 1964, şi s-au căsătorit un an mai târziu. Când era copil, Rowling scria deseori povestiri fanteziste pe care le citea surorii ei mai mici, Dianne.

    Adolescenţa ei a fost influenţată de cartea autobiografică Hons and Revels, scrisă de Jessica Mitford. Mitford a devenit idolul lui Rowling, care i-a citit toate cărţile. Rowling a declarat ulterior dobândirii renumelui international că anii de adolescenţă au fost nefericiţi din cauza vieţii de acasă – marcată de o boală a mamei şi o relaţie rece cu tatăl său, cu care acum nu vorbeşte. A mai spus că a creat personajul Hermione bazându-se pe propria ei persoană la 11 ani. Steve Eddy, unul dintre profesorii ei, şi-o aminteşte drept ”nu excepţională, dar într-un grup de fete inteligente şi destul de bune la limba engleză“.

    În 1982, a încercat să intre la Universitatea Oxford, dar nu a fost acceptată; a studiat astfel la Universitatea franceză Exeter – prin intermediul căreia a beneficiat şi de un an de studiu în Paris. În 1986, la absolvire, s-a mutat în Londra pentru a lucra ca cercetător şi secretar bilingv pentru organizaţia axată pe drepturile omului Amnesty International. Apoi, a decis împreună cu prietenul ei de atunci să se mute în Manchester, unde a lucrat la Camera de Comerţ. În 1990, când se afla într-un tren întârziat, călătorind din Manchester spre Londra, i-a venit ideea poveştii unui băiat care vrea să se înscrie la şcoala de magie. A început să scrie imediat ce a ajuns la apartamentul său. Pierderea mamei ei, după câteva luni, a afectat-o profund, astfel că şi şi-a canalizat sentimentele generate de aceasta în sentimentele personajului Harry Potter din prima carte a seriei.

    La şapte ani după absolvirea universităţii, Rowling îşi vedea viaţa profesională drept un eşec, pe care l-a descris ulterior drept ”eliberator“, pentru că i-a permis să se concentreze pe scris. În 1995, a terminat scrierea manuscrisului pentru Harry Potter şi Piatra Filosofală, primul volum al seriei, la o maşină veche de scris. După un răspuns entuziast al lui Bryony Evens, cel care a făcut recenzia primelor trei capitole, agenţia Christopher Little Literary Agents a convenit să o reprezinte pe Rowling în încercarea de publicare.

    Cartea a fost trimisă la 12 edituri, iar toate au respins manuscrisul. Un an mai târziu a fost acceptată de editorul Barry Cunningham, care lucra pentru editura Bloomsbury din Londra, decizie însoţită de primirea a 1.500 de lire în avans. Publicarea a fost încurajată după ce Alice Newton, fata de opt ani a preşedintelui editurii Bloomsbury, a cerut imediat al doilea capitol al cărţii după ce tatăl său i l-a dat pe primul. Chiar dacă a fost de acord cu publicarea, i-a spus lui Rowling că ar trebui să se angajeze, având puţine şanse să facă bani din publicarea cărţilor pentru copii.

    În iunie 1997, Bloomsbury a publicat Harry Potter şi Piatra Filosofală în 1.000 de copii, dintre care 500 au fost distribuite în librării – astăzi, aceste ediţii valorează între 16.000 şi 25.000 de lire sterline. Cinci luni mai târziu, cartea a câştigat un prim premiu. La începutul anului 1998, o licitaţie s-a ţinut în Statele Unite pentru drepturile de publicare a romanului şi a fost câştigată de Scholastic Inc., pentru 105.000 de dolari. Au urmat şase noi volume în serie; ultimul, Harry Potter şi the Deathly Hollows (Harry Potter şi Talismanele morţii), s-a vândut în 11 milioane de copii în prima zi în care a fost lansat în Regatul Unit şi Statele Unite. Harry Potter este un brand global estimat la 15 miliarde de dolari, iar ultimele patru volume au stabilit recorduri de cel mai bine cărţi din istorie. Seria totalizează 4.195 de pagini şi au fost traduse, în întregime sau parţial, în 65 de limbi.

  • Cât valorează Harry Potter. Vezi câţi bani a produs franciza de la aparaţie până astăzi

    Informaţii financiare legate de această franciză au fost făcute publice, iar datele referitoare universul Harry Potter, care reuneşte cărţi, filme, parcuri tematice şi nu numai, sunt năucitoare.
     
    Cărţile scrise de Rowling s-au vândut în peste 160 de milioane de exemplare doar pe piaţa din SUA, iar cele opt pelicule realizate după poveştile Harry Potter au generat încasări totale de peste 6,5 miliarde de dolari.
     
    Adăugând şi recent lansata peliculă Animalele fantastice şi unde pot fi ele găsite, şi parcurile tematice Harry Potter, precum şi alte afaceri care folosesc aceeaşi idee – de pildă tot soiul de suveniruri – franciza Harry Potter este estimată la o valoare de 25 de miliarde de dolari.
     
    Pentru cunoscătorii de monedă vrăjitorească, acest lucru se traduce în 52 de milioane de galleoni, 11 sickle şi 15 knut.
     
  • J.K. Rowling, pe primul loc în topul celor mai bogaţi scriitori din Marea Britanie

    Astfel, celebra autoare a romanelor din franciza literară “Harry Potter” are o avere de 850 de milioane de lire sterline (1,1 miliarde de euro).

    Scriitoarea Barbara Taylor Bradford, ale cărei romane de dragoste s-au vândut în peste 30 de milioane de volume în lumea întreagă, ocupă locul al doilea, cu o avere de 149 de milioane de lire sterline (202 milioane de euro).

    Poziţia a treia este ocupată de scriitorul Jeffrey Archer, cu o avere de 140 de milioane de lire sterline (190 de milioane de euro).

    Scriitoarea E.L. James, autoarea trilogiei erotice “Fifty Shades of Grey”, se află pe locul al patrulea, cu o avere de 100 de milioane de euro.

    Poziţia a cincea este împărţită de scriitorii Jackie Collins şi Ken Follett, care au fiecare o avere de 88,3 milioane de euro.

  • J. K. Rowling va publica un nou roman poliţist sub pseudonimul Robert Galbraith

    Noul volum va face parte din seria “Cormoran Strike” şi se va intitula “Career of Evil”. Acesta va fi cel de-al treilea roman scris sub pseudonim de celebra romancieră britanică.

    Informaţia a fost confirmată vineri, pe Twitter, atât de divizia britanică a editurii Little Brown, cât şi de J. K. Rowling.

    Precedentele două volume scrise de J.K. Rowling sub pseudonimul Robert Galbraith, intitulate “The Cuckoo’s Calling” şi “The Silkworm”, au fost bine primite de criticii de specialitate, dar şi de public şi au fost adaptate în două seriale TV de succes, produse de postul BBC One.

    Anterior, J. K. Rowling a anunţat că intenţionează să lanseze şapte romane într-o serie poliţistă, care vor prezenta aventurile prin care vor trece Cormoran Strike, un veteran al războiului din Afganistan, care devine detectiv privat, şi asistentul său, Robin.

    Rowling a publicat cele două romane sub pseudonimul Robert Galbraith, “Chemarea cucului/ The Cuckoo’s Calling” fiind publicată în aprilie 2013 (versiunea în limba română a apărut în acelaşi an la Editura Trei), iar “The Silkworm”, în iunie 2014.

    În vârstă de 49 de ani, J. K. Rowling, care înainte de a-şi publica romanele din seria “Harry Potter” era o mamă singură ce trăia din ajutorul social, are o avere de aproximativ un miliard de dolari, potrivit revistei Forbes. Totodată, J.K. Rowling este considerată una dintre cele mai influente femei britanice.

    Cărţile “Harry Potter” au fost publicate între anii 1997 şi 2007 şi au fost adaptate pentru marele ecran, cu Daniel Radcliffe în rolul lui Harry, Emma Watson ca Hermione Granger şi Rupert Grint ca Ron Weasley. Filmele au avut încasări totale de 2,39 de miliarde de dolari.

  • J. K. Rowling, autoarea care vrea să-şi uite succesul

    Iar atunci când, în luna martie, autoarea s-a decis să dezvăluie noul proiect, a insistat cu îndârjire asupra faptului că romanul “Moarte subită” se deosebeşte radical de cele din seria binecunoscută şi că în nici un caz nu se adresează vârstelor fragede.

    Povestea se desfăşoară într-un orăşel britanic în care comunitatea intră în derivă ca urmare a morţii subite a celui care reuşea să menţină echilibrul orgoliilor. Locul vacant survenit în consiliu antrenează o luptă electorală atroce, iar pe parcursul poveştii, ies la iveală secrete şi slăbiciuni care nu fac cinste rasei umane, acesta fiind unul dintre motivele pentru care autoarea, conştientă de doza mare de realism şi chiar de cinism a poveştii, o ţine oarecum departe de tinerii cititori (deşi câteva dintre personajele cele mai bine conturate în roman se află chiar la vârsta adolescenţei).

    Un al doilea motiv al autoarei este că şi-a dorit să fie receptată şi altfel decât prin prisma succesului “Harry Potter”. Faptul că Rowling a interzis editorilor ei să promoveze afişe în care este prezentată ca autoare a faimoasei serii a stârnit nedumerire. Şi, totuşi, pariul a reuşit! Romanul “Moarte subită” aparţine unui nou registru, are o dinamică narativă inedită, în sensul că se construieşte mult mai lent decât te-ai aştepta de la o maestră a suspansului. Dar devine acaparant pe parcurs, inventează din vicii şi nimicuri o lume nouă, complexă şi extrem de puternică şi creează o puzderie de personaje memorabile.

    J.K. Rowling, “Moarte subită”, Editura Trei, Bucureşti, 2012