BusinessMagazin

Tag: Iulius

  • Finanţare record: În plină criză, grupul Iulius, deţinut de Iulian Dascălu, şi fondul sud-african de investiţii Atterbury Europe atrag cel mai mare credit acordat în România în real estate

    Grupul Iulius, dezvoltatorul imobiliar controlat de Iulian Dascălu, împreună cu partenerii Atterbury Europe au semnat o finanţare de 410 milioane de euro care va susţine investiţiile în centrele regionale Iulius Mall din Iaşi, Cluj-Napoca, Suceava şi Timişoara.

    Creditul reprezintă o refinanţare sindicalizată pe termen lung, acordată de către Erste Group Bank AG, Banca Comercială Română S.A., Raiffeisenlandesbank Niederösterreich-Wien AG, OTP Bank Nyrt. şi OTP Bank România S.A.

    „Este o tranzacţie de referinţă pentru piaţa de real estate din România, prin volumul şi caracteristicile sale care constituie o alternativă viabilă la piaţa de capital.(…) Noul împrumut are scopul de a implementa obiectivele corporate din strategia de dezvoltare a companiei”, spune Marius Perşenea, Chief Operating Officer IULIUS. 

    Firma Wolf Theiss, una dintre cele mai mari companii de avocatură din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est, a asigurat cadrul legal de desfăşurare a tranzacţiei. 

    Din 2017, reţeaua de mall-uri regionale Iulius Mall din Iaşi, Suceava, Cluj-Napoca şi Timişoara (parte integrată din ansamblul mixed-use Iulius Town Timişoara) este deţinută în parteneriat 50% – 50% de companiile IULIUS şi Atterbury Europe.

    Proiectele de shopping Iulius Mall sunt certificate LEED, ca urmare a implementării unor strategii şi soluţii  orientate către obţinerea unei performanţe sporite în dezvoltarea sustenabilă a amplasamentului, economii la consumul de apă, eficienţa energetică, alegerea materialelor şi calitatea mediului interior, arată datele furnizate de oficialii companiei.

    Portofoliul Iulius include proiecte real estate, cu o valoare a investiţiilor iniţiale ce depăşeşte un miliard de euro. În prezent, sunt operaţionali aproximativ 310.000 mp de retail, în două proiecte mixed-use de regenerare urbană (Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara), singurele de acest tip din ţară, reţeaua naţională de shopping mall-uri regionale Iulius Mall – din Iaşi, Cluj-Napoca şi Suceava, precum şi primul proiect Family Market, din Miroslava (zona metropolitană a Iaşului), concept de retail de proximitate.

    Compania s-a impus drept unul dintre cei mai activi dezvoltatori şi operatori şi pe segmentul office, prin brandul United Business Center, prezent în trei centre universitare ale României – Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca.

    În total, 13 clădiri verzi, cu o suprafaţă totală de peste 152.000 mp, în care sunt prezente peste 80 de sedii de companii şi unde lucrează peste 15.000 de angajaţi.

    În prezent, compania IULIUS are în dezvoltare Palas Campus Iaşi, cea mai mare clădire de birouri din ţară, cu o suprafaţă de 60.000 mp şi o investiţie de 120 de milioane de euro; cel de-al doilea Family Market, concept de retail de proximitate, axat pe antreprenoriat local, în cartierul Bucium din Iaşi, cu o suprafaţă de retail închiriabilă de peste 5.000 mp (investiţie de peste 11 milioane de euro), şi extinderea Iulius Mall Suceava cu încă 14.000 mp adiţionali, investiţie de peste 14 milioane de euro care va transforma proiectul regional în cea mai mare suprafaţă de retail din nordul ţării (65.000 mp). 

    Totodată, IULIUS îşi propune dezvoltarea celui mai amplu proiect de reconversie urbană din România, cu o valoare a investiţiei estimată la jumătate de miliard de euro, prin transformarea platformei Carbochim din Cluj-Napoca, după relocarea şi modernizarea fabricii, într-un proiect mixed-use unic, cu funcţiuni de retail, office, rezidenţial, cultural şi de entertainment.

     

  • Matematica proiectelor „verzi”

    Politicile ESG ocupă locuri fruntaşe pe agenda lumii, fie că vorbim de marile puteri, companii, organizaţii nonguvernamentale sau celule de acţiune locală. În imobiliare, sustenabilitatea a depăşit stadiul de strategie şi este deja în „core business”, fiind prezentă în activităţile de zi cu zi ale companiilor şi chiar şi în rezultatele financiare de la final de an. Cum se traduc obiectivele „verzi” în businessul IULIUS, cel mai mare dezvoltator de proiecte mixed-use de regenerare urbană din România, cu investiţii ce depăşesc 1,2 miliarde de euro?

     

    „Sustenabilitatea este integrată în modelul de business, având în acest moment structuri de guvernanţă dedicate, al căror rol este de a implementa acţiunile specifice în conformitate cu viziunea, misiunea şi valorile declarate ale organizaţiei”, descrie Dan Adrian Chelaru, Group Sustainability Officer, IULIUS, modul în care compania pe care o reprezintă se raportează la ceea ce este probabil în prezent cel mai la modă cuvânt din strategiile marilor companii ale lumii. Politicile de sustenabilitate şi, mai recent, ţintele de ESG (Environmental, Social, Governance), se traduc în luarea în considerare a tuturor părţilor implicate în funcţionarea unei companii, fie că vorbim despre clienţi, angajaţi, furnizori, comunităţi locale şi societate – şi nu doar în prioritizarea intereselor acţionarilor, cum se întâmpla deseori în trecut. Aceste strategii au devenit în ultimii ani un subiect fierbinte pentru majoritatea companiilor, din toate domeniile, însă implementarea lor în real estate a început mai devreme, chiar şi pe piaţa locală, potrivit observaţiilor reprezentanţilor companiei cu origini ieşene.

    „A fost necesară prioritizarea factorilor ESG în funcţie de domeniul nostru, iar primul pas a fost înţelegerea aspectelor materiale semnificative, care pot avea impact asupra situaţiei financiare sau a performanţei operaţionale a organizaţiei. Ne-am întărit angajamentul nostru printr-o strategie de sustenabilitate, centrată pe trei mari piloni, respectiv Mediu, Comunitate şi Guvernanţă şi etică în afaceri. Este o strategie ce include un plan de acţiune pe termen scurt, mediu şi lung, care detaliază măsurile, acţiunile şi proiectele ce vor conduce la atingerea obiectivelor”, explică reprezentantul companiei. IULIUS este în prezent singurul dezvoltator de proiecte mixed-use de regenerare urbană din România, cu investiţii ce depăşesc 1,2 miliarde de euro, iar politicile de sustenabilitate fac parte deja din „core business”, potrivit lui Dan Chelaru.

    Compania are în prezent proiecte în patru mari oraşe din ţară – Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava.  În 25 de ani,  a evoluat de la un mall în Iaşi, primul din afara Capitalei, inaugurat în anul 2000, până la un portofoliu ce cuprinde astăzi peste 300.000 mp de retail, în două proiecte mixed-use de regenerare urbană (Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara), singurele de acest tip din ţară, şi o reţea naţională de shopping malluri regionale (Iulius Mall – Iaşi, Cluj-Napoca şi Suceava). IULIUS s-a impus şi drept unul dintre cei mai activi dezvoltatori şi operatori de spaţii office clasa A, construind poluri regionale de business în trei centre universitare ale României – Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca. În total, au în portofoliu 13 clădiri verzi, cu o suprafaţă totală de peste 152.000 mp, în care sunt prezente peste 80 de sedii de companii şi unde lucrează peste 15.000 de angajaţi. „Proiectele IULIUS sunt concepte sustenabile, care transcend rolul lor funcţional şi se armonizează identităţii comunităţilor din care fac parte. Sunt singurele proiecte care integrează grădini ample, aducând natura în mijlocul oraşelor, între oameni.”

     

    Mai mult verde, mai mulţi bani

    Reprezentantul IULIUS observă că România începe să îmbrăţişeze tendinţele globale de dezvoltare a proiectelor imobiliare verzi de mai mulţi ani. Dincolo de obiectivele legate, în esenţă, de crearea unui viitor mai bun, deopotrivă pentru companii, cât şi pentru angajaţii şi clienţii acestora, proiectele imobiliare verzi vin şi cu rezultate mai pragmatice: deşi acestea  presupun uneori investiţii mai mari, au un randament mai bun decât cele tradiţionale. „Tranziţia către clădirile verzi pentru a reduce schimbările climatice este un trend inevitabil, având în vedere faptul că aproximativ 40% din emisiile de dioxid de carbon la nivel global sunt generate de clădiri şi de industria construcţiilor. Însă, clădirile verzi au un randament mai bun şi pentru dezvoltatori, pentru că generează chirii mai bune şi se estimează că au o valoare imobiliară cu 7–10% mai mare faţă de clădirile tradiţionale.

    Certificările verzi ale clădirilor nu sunt doar o diplomă pe care să o arătăm partenerilor, ci o misiune asumată în strategia noastră de sustenabilitate, un instrument de analiză a performanţelor clădirilor în această direcţie”, spune Dan Chelaru. Beneficiile asupra comunităţii, accesul la facilităţile de recreere, locaţia, susţinerea mobilităţii (dependenţa redusă de maşină), eficienţa energetică, materialele folosite, tipul de iluminat, aportul cât mai mare de lumină naturală, specificaţiile aerului, reutilizarea apelor pluviale etc. sunt doar câteva dintre criteriile care sunt respectate încă de la stadiul de proiectare când vine vorba de construcţia unei clădiri verzi. „Implementarea acestor strategii este necesară pentru a avea proiecte nu doar frumoase şi funcţionale, ci, mai ales, prietenoase cu mediul şi cu oamenii”, spune Group Sustainability Officerul Grupului IULIUS. În acest context, toate proiectele companiei, în operare şi în dezvoltare, sunt certificate sau în curs de certificare drept clădiri verzi.

    „Compania noastră deţine singura reţea naţională de centre comerciale din România integral certificată verde, ceea ce vorbeşte despre performanţele privind responsabilitatea în operare şi economia resurselor. În portofoliul nostru se remarcă clădirea United Business Center 3 din Iulius Town Timişoara, cu arbori naturali inclusiv în lobby, certificată LEED Platinum, fiind prima clădire office din afara Capitalei care a atins acest standard de excelenţă. De asemenea, ansamblul urbanistic Palas Iaşi este singurul proiect din Europa Centrală şi de Est care a primit certificarea LEED Neighborhood Development pentru impactul pozitiv asupra comunităţii şi pentru modul sustenabil în care au fost concepute şi construite clădirile integrate. Iaşul se remarcă şi prin Palas Campus, proiect care se află într-un dublu proces de certificare verde – EDGE (Excellence in Design for Greater Efficiencies) al  International Finance Corporation (IFC) şi LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) al US Green Building Council”, exemplifică Dan Chelaru. „Verdele” a devenit o cerinţă chiar şi pentru finanţare. Palas Campus de pildă, cea mai mare clădire de birouri ca suprafaţă din România (60.000 mp), dezvoltată în prezent de IULIUS la Iaşi, este primul proiect care a obţinut un credit verde acordat unei companii româneşti de către International Finance Corporation (IFC), divizia Băncii Mondiale destinată sectorului privat. Instituţia financiară a acordat 72 de milioane de euro acestui proiect, pentru a facilita obţinerea certificării de clădire verde şi o reducere previzionată de minimum 20% a consumului de energie şi apă.

     

    Când „green” prinde rădăcini

    În ceea ce priveşte pilonul «mediu», organizaţia îşi concentrează eforturile în jurul reducerii consumului de energie şi resurse, precum şi a emisiilor asociate, acţiuni care vizează atingerea obiectivului strategic de tranziţie către o economie cu emisii scăzute de carbon. Mai concret, IULIUS a decis să integreze în proiectele mixed-use grădini pe suprafeţe ample, fiind, potrivit reprezentanţilor companiei, singura companie de profil cu o astfel de abordare. „Pentru IULIUS, grădinile sunt deja elementul semnătură, o ancoră pentru comunitate şi un aport consistent la reducerea amprentei de carbon. În portofoliu sunt peste 13 hectare de spaţii verzi, în Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca, care au presupus investiţii iniţiale de peste 17 milioane de euro, pentru a fi armonios încadrate oraşului, cu arbori maturi şi o atmosferă naturală autentică. Spre exemplu, la Palas Iaşi avem un raport al spaţiilor verzi din suprafaţa totală de aproape 46% şi cred că este singurul proiect din România care se poate mândri cu o proporţie atât de mare de verde”,  povesteşte Dan Chelaru. Din calculele făcute, arborii plantaţi în grădinile IULIUS absorb anual aproximativ 75 de tone de CO2. „Iar dacă adăugăm campaniile anuale de împădurire organizate de IULIUS, o iniţiativă de compensare a amprentei de carbon prin intermediul absorbanţilor naturali, precum pădurile, aportul este şi mai mare. Numai anul trecut am plantat peste 4.500 de puieţi şi estimăm că suprafeţele plantate vor stoca în următorii 50 de ani până la 4.500 tone CO2, contribuind la susţinerea obiectivului (13) Acţiune Climatică din Agenda ONU 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Astfel de campanii de împădurire şi ecologizare sunt deja o tradiţie pentru noi, dar şi o manieră prin care ne apropiem de partenerii din clădirile de birouri, care participă la acţiuni alături de noi”, completează specialistul companiei ieşene.

     

    ZERO emisii, un obiectiv pentru viitor

    Discuţiile despre sustenabilitate ţintesc spre obiectivul „zero” atunci când vorbim despre deşeuri şi emisii, iar din această perspectivă, Dan Chelaru spune că sunt în plin proces de inventariere a emisiilor de carbon rezultate din întreg portofoliul de operaţiuni. Şi-au propus astfel să înţeleagă mai bine de unde provin aceste emisii şi să elaboreze un plan de măsuri şi acţiuni în vederea reducerii amprentei de carbon. „Vizăm îmbunătăţirea performanţei de mediu a companiei, în contextul îndeplinirii ţintelor asumate prin Convenţia de la Paris, de limitare a încălzirii globale cu 1,5°C faţă de nivelurile preindustriale. Suntem conştienţi că pentru reducerea amprentei de carbon este necesar un pachet de măsuri complexe, în cazul nostru materializat prin proiectarea de clădiri sustenabile (reducerea emisiilor din procesul de construcţie, proiecte de integrare a economiei circulare etc.), optimizarea utilizării resurselor (reducerea emisiilor din operaţiuni, măsuri specifice de eficienţă energetică, utilizare de energie regenerabilă etc.) sau prin dezvoltarea de proiecte de îmbunătăţire a conectivităţii/mobilităţii urbane sustenabile.” În ceea ce priveşte economia circulară şi managementul deşeurilor, una dintre direcţiile principale de acţiune ale IULIUS este un program de reducere şi valorificare a deşeurilor generate de proiectele grupului. „La Palas Iaşi, acolo unde am demarat deja programul de anul trecut, cantităţile de reciclabile au crescut cu 25% faţă de 2019. În prezent, programul se implementează în toate proiectele grupului şi ne aşteptăm la o creştere cu peste 50% a cantităţilor de reciclabile în a doua jumătate a anului. Următoarea etapă este transformarea resturilor în compost, proces care estimăm că va reduce cantitatea de deşeuri menajere cu până la 40%”, explică Group Sustainability Officer al IULIUS.

     

    Cum se construiesc oraşele pentru oameni?

    Deşi mai acută în marile oraşe, aglomerarea devine o problemă peste tot în lume, observă reprezentantul IULIUS. Administraţiile includ în strategiile de management urban soluţii de mobilitate, la care contribuie şi dezvoltatorii, cei care construiesc oraşele. În cazul IULIUS, proiectele de regenerare urbană au venit însoţite de investiţii în conectivitatea cu oraşul. „Credem că sustenabilitatea nu trebuie să fie o caracteristică doar a clădirilor, ci a proiectelor văzute ca întreg. De aceea, dezvoltările noastre includ investiţii în infrastructură (tunel auto, noi artere, străzi lărgite şi modernizate, parcări subterane şi multilevel, staţii de transport în comun, piste de ciclism şi spaţii pentru biciclete etc.), care susţin dezvoltarea durabilă a ţesutului urban şi au impact în accesibilitatea proiectului şi în economia de timp a vizitatorilor ori a angajaţilor. Toate vin să completeze viziunea „walkable cities”, la care aderăm prin legăturile pietonale, parcuri şi politici de încurajare a deplasării cu mijloace alternative pe care le implementăm, aşa cum sunt vestiarele şi duşurile amenajate în clădirile office pentru cei care vin cu bicicleta la birou, piste de ciclism şi campanii tematice”, adaugă Dan Chelaru. În total, în proiectele IULIUS din Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava sunt peste 1.000 de locuri de parcare pentru biciclete, iar pentru autoturismele eco friendly sunt amenajate aproximativ 30 de staţii de încărcare electrică. „Portofoliul IULIUS s-a dezvoltat prin proiecte care au în centrul lor comunitatea, cu o misiune declarată de a contribui la creşterea calităţii vieţii, dincolo de proiectele de responsabilitate socială constante, cum sunt campaniile de donare de sânge, de conştientizare a unui stil de viaţă sănătos şi acţiuni sportive, campaniile de plantare, reciclare şi colectare selectivă, ecologizare etc.” Compania se implică şi în pregătirea viitorilor angajaţi sau clienţi, prin programe educaţionale, precum şi în susţinerea antreprenoriatului local. „Probabil cea mai frumoasă latură a strategiei de sustenabilitate a IULIUS este cea dedicată consolidării de comunităţi puternice şi sprijinirea tinerelor talente. Ne bucură impactul pe care aceste programe îl au şi răspunsul pozitiv pe care îl primesc, pentru că avem încrederea că este o contribuţie reală, constantă şi relevantă în comunităţile în care suntem prezenţi. Sunt numeroase acţiuni pe care le-am implementat până în prezent şi multe altele care vor continua să susţină tinerii, educaţional şi profesional, dar şi mediile antreprenoriale, creative şi culturale”, povesteşte Dan Chelaru. În programul de internship al IULIUS, de pildă, care în 2021 s-a desfăşurat la nivel de grup, s-au înscris peste 900 de tineri, au urmat programul 37, iar în companie au rămas angajaţi 21. Dezvoltatorul se implică şi în specializarea profesioniştilor de mâine – mai exact, desfăşoară un curs de Real Estate Business Management împreună cu Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, la care au participat 50 de studenţi. În cadrul aceleiaşi facultăţi, alături de alte companii, IULIUS a susţinut amenajarea unui laborator multimedia pentru specializarea marketing. De altfel, compania ieşeană a fost cea care a implementat un program de acţiuni educaţionale, în care a implicat multinaţionalele din spaţiile de birouri şi mediul universitar local, scopul fiind atragerea şi retenţia talentelor în Iaşi.

     

    Din ce este format universul IULIUS

    Segmentul OFFICE. Compania cu origini ieşene are în prezent în operare, pe segmentul birourilor:13 clădiri premium (clasa A), cu 152.000 mp închiriabili de spaţii de birouri verzi.

    Iaşi: 7 clădiri – 75.600 mp închiriabili

    Timişoara: 3 clădiri – 50.000 mp închiriabili

    Cluj-Napoca: 3 clădiri – 26.200 mp închiriabili

    …şi dezvoltă: Palas Campus Iaşi

    • Cea mai mare clădire de birouri ca suprafaţă din România – 60.000 mp închiriabili (54.000 mp office + 6.000 mp retail)

    Investiţie totală: 120 mil. euro

    Locuri de muncă create:

    • În timpul construcţiei – peste 1.700 de locuri de muncă

    • În operare – peste 5.000 de locuri de muncă

    Investiţii în infrastructură şi contribuţia la creşterea conectivităţii şi accesibilităţii întregului areal:

    • O nouă arteră, care conectează două mari bulevarde ale Iaşului

    • Cinci străzi adiacente, lărgite şi modernizate

    • 625 locuri de parcare subterane

    • piste de biciclete – aproximativ 650 metri

    • 500 spaţii de parcare bicicletă

    • Amenajare staţie de transport public

    • Conexiuni pietonale

    • Facilităţi pentru automobile electrice

    Funcţiuni Palas

    Campus: 

    • Hub medical

    • Food market – cafenele şi restaurante

    • Zonă de servicii

    • Şase vestiare dotate cu duşuri

    • Parc şi spaţii de recreere – 4.500 mp

    Termen inaugurare: primul trimestru din 2023

    Segmentul RETAIL:

    United Business Center | Iulius Town Timişoara – 30.000 mp închiriabili. Termen inaugurare – al doilea trimestru din 2022

    În categoria retail, IULIUS are în operare 300.000 mp închiriabili:

    *două proiecte mixed-use, cele mai ample investiţii în regenerare urbană din ultimii 10 ani, potrivit reprezentanţilor companiei – Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara

    *reţeaua Iulius Mall din Iaşi, Cluj-Napoca şi Suceava

     

    …şi dezvoltă:

    Family Market

    *două proiecte în construcţie în judeţul Iaşi (comuna Miroslava şi cartierul Bucium)

    *investiţie totală de 17 milioane de euro

    *suprafaţă de aproximatov 6.000 mp închiriabili fiecare

    *includ supermarket Auchan şi un mix personalizat de servicii necesare zilnic (băcănie, farmacie, librărie, spălătorie şi mobile service, până la florărie, pet shop, coafor etc.)

    *integrează parc, locuri de parcare, zone recreative, lucrări infrastructură etc.

    Termen inaugurare: al doilea trimestru din 2022

    Grădinile urbane Iulius Gardens:

    aproximativ 130.000 mp

    3 grădini urbane, integrate în Palas Iaşi, Iulius Town Timişoara şi Iulius Mall Cluj

  • Raluca Ioana Munteanu: Respectul nu se câştigă altfel decât prin muncă. Lucrează mult în tăcere şi lasă rezultatele să se facă auzite

    În carieră, cel mai greu îmi este... să am răbdare. Aria în care lucrez este mai mult o cursă de rezistenţă, inovaţie şi anduranţă, nicidecum una de sprint. 

    Lucrul de care sunt cel mai mândră este…  experienţa de viaţă acumulată până acum. Cred că nu este definitorie doar munca pe care o faci, ci persoana care eşti.   

    Din agenda mea zilnică, nu lipseşte... cafeaua şi clasica TO DO list. În rest, nicio zi nu seamănă cu cealaltă.

    Lecţia pe care am învăţat-o în cariera mea de până acum este… faptul că respectul nu se câştigă altfel decât prin muncă. Lucrează mult în tăcere şi lasă rezultatele să se facă auzite.

    Primul meu şef spunea… să lucrezi mereu cu aceeaşi tenacitate şi conştiinciozitate, chiar şi atunci când nimeni nu se uită.

    Când eram copil, visam… să fiu independentă şi să călătoresc mult. Acum, am învăţat că nu e chiar rău să depinzi şi de alţii şi să apreciez valoarea momentelor în care stau într-un singur loc.

    Liderul ideal este… cel care îi inspiră pe ceilalţi să viseze mai mult, să înveţe mai mult, să devină mai mult. Un lider puternic este cel care îi ridică pe cei de lângă el.

    Calitatea principală pe care o caut la un coleg este… asumarea răspunderii, capacitatea de a înţelege că propriile acţiuni au un impact asupra întregii echipe şi orientarea spre a găsi mereu o soluţie.       

    Sper ca viitorul să fie… mereu plin de ceva spre care să privesc înainte cu entuziasm.

    Vârstă: 35 de ani

    Funcţie: Business Development Manager

    Companie: IULIUS

    Portofoliu de investiţii: peste 1 mld. euro

    Număr de angajaţi: peste 1.000

    Investiţii în curs de realizare: 120 mil. euro (Palas Campus Iaşi, cea mai mare clădire office ca suprafaţă); 16 mil. euro (pentru cele două concepte de retail Family Market, în construcţie în judeţul Iaşi)

    Experienţă: Are 15 ani de carieră, dintre care nouă ani în cadrul grupului IULIUS. A lucrat atât în România, cât şi în afara ţării, atât în companii multinaţionale, cât şi în agenţii locale. În ultimii şase ani, a trecut prin toate ariile businessului de real estate, de la marketing la leasing, de la comercial la finanţări. 

    Domeniile pe care se concentrează în prezent: noile proiecte ale IULIUS, rolul său fiind cel de a se implica în toate etapele premergătoare demarării unui proiect, de la conceptul iniţial, strategia de dezvoltare, elaborarea mixului de chiriaşi, până la prezentări către finanţatori, parteneri instituţionali sau comunitatea locală.

  • Grupul Iulius investeşte 35 mil. euro în infrastructură şi mobilitate urbană care să deservească viitoarea clădire Palas Campus din Iaşi

    Grupul Iulius, dezvoltatorul imobiliar controlat de Iulian Dascălu, estimează investiţii de 35 mil. euro în lucrări de infrastructură şi mobilitate urbană, care vor deservi viitoarea clădire Palas Campus din Iaşi.

    Compania a  demarat anul trecut lucrările la Palas Campus, proiect care cuprinde 54.000 metri pătraţi de spaţii office şi 6.000 metri pătraţi spaţii de retail, şi care a beneficiat de un credit verde pentru dezvoltare sustenabilă acordat de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale.

    “Peste 5.000 de noi locuri de muncă vor fi create aici, impactul noului proiect fiind şi la nivel de infrastructură şi mobilitate urbană, prin investiţii de 35 milioane de euro”, spun reprezentanţii grupului.

    Noul complex va primi din partea IFC Certificarea EDGE (Excellence in Design for Greater Efficiencies – Excelenţă în proiectare pentru o eficienţă crescută) pentru clădiri. Clădirile EDGE utilizează cu cel puţin 20% mai puţină energie şi mai puţină apă decât clădirile obişnuite, diminuând în acest fel schimbările climatice.

    Iulius operează un portofoliu de retail de peste 300.000 de metri pătraţi, două proiecte mixte de revitalizare urbană (Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara) şi trei malluri regionale (Iulius Mall Iaşi, Iulius Mall Cluj-Napoca şi Iulius Mall Suceava), care atrag peste 68 de milioane de vizitatori în fiecare an.

    Pe segmentul clădirilor de birouri, Iulius exploatează 13 clădiri verzi cu o suprafaţă totală de peste 152.000 de metri pătraţi, în cadrul reţelei naţionale United Business Center, unde îşi au sediul peste 80 de societăţi comerciale, cu peste 15.000 de angajaţi. Din 2017, Iulian Dascălu împarte reţeaua Iulius Mall şi proiectul Iulius Town cu fondul Atterbury Europe.

    Proiectul Palas Iaşi dezvoltat în urmă cu nouă ani a presupus o investiţie de 310 milioane de euro, din care aproximativ 85 de milioane euro au fost alocate construcţiei unei parcări cu cinci niveluri şi 2.500 de locuri, unei grădini urbane de 5 hectare, modernizării reţelei de utilităţi şi lucrărilor de consolidare a clădirilor istorice din zonă.

    Ansamblul mixed-use Palas a lansat brandul United Business Center (UBC), devenit ulterior reţea naţională pe segmentul office, care s-a impus drept centru regional de business şi a contribuit la infrastructura de birouri a oraşului cu 7 clădiri certificate după standardele de sustenabilitate LEED, ce însumează 75.600 mp închiriabili.

    “Este o contribuţie semnificativă la atractivitatea investiţională a regiunii, care s-a format dintr-o comunitate de peste 50 de companii globale, cu peste 8.000 de angajaţi. Cifre care s-au tradus într-un aport real, constant şi major în creşterea calităţii vieţii şi în retenţia talentelor locale”, adaugă reprezentanţii grupului.

  • Grupul Iulius, care a găzduit peste 100 de evenimente în 2019, spune că va pune la dispoziţie gratuit spaţiile sale pentru astfel de întâlniri după ridicarea restricţiilor

    Dezvoltatorul imobiliar Iulius Group, deţinut de omul de afaceri Iulian Dascălu, a găzduit peste 100 de evenimente educaţionale şi de business în 2019. Pentru a continua parteneriatele de acest tip, în contextul reducerii drastice a numărului de astfel de întâlniri din cauza pandemiei, compania a decis să pună la dispoziţie gratuit spaţiile din reţeaua sa naţională după ce restricţiile active acum vor fi ridicate.

    Astfel, proiectele din portofoliul Iulius vor găzdui, în regim de gratuitate, timp de trei luni de la ridicarea restricţiilor, evenimentele educaţionale, de business, tehnologice, creative şi antreprenoriale. Măsura vine ca urmare a scrisorii deschise transmise către guvern de către organizatorii evenimentelor educaţionale de business, tehnologie, IT, antreprenoriat şi creative. Ei solicită includerea în schema de ajutor de stat pentru sprijinirea sectorului cultural.

    „Şi noi resimţim efectele directe şi indirecte ale pandemiei, însă trebuie să fim alături de entităţile care au avut activitatea suspendată aproape integral. Campania aceasta reprezintă maniera prin care ne implicăm în susţinerea unui segment al economiei pe care îl considerăm relevant şi cu impact în dezvoltare. Avem nevoie de ei pe termen lung, astfel că încercăm să venim cu soluţii pe termen scurt”, a declarat Sebastian Mahu, head of asset management Iulius.

    Proiectele grupului Iulius, concepte mixed-use, includ şi centre de conferinţe şi infrastructura necesară organizării de evenimente. De-a lungul timpului, la nivelul întregii reţele s-au dezvoltat parteneriate cu mai multe entităţi din sfera conferinţelor.

    Grupul Iulius deţine proiectele mixte Palas din Iaşi şi Iulius Town din Timişoara, dar şi mallurile sub brandul Iulius din Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava şi câteva clădiri de birouri. Din 2017, Iulian Dascălu împarte reţeaua Iulius Mall şi proiectul Iulius Town cu fondul Atterbury Europe.

    Grupul Iulius mai are în plan să construiască un proiect imobiliar gigantic în zona Romexpo din Bucureşti. Investiţia, care se apropie de 3 miliarde de euro, ar include un centru de conferinţe şi congrese, 14 turnuri de birouri, un muzeu de istorie monetară, un ocenariu şi un hotel de cinci stele.

     

  • Oraşul unde se va construi cea mai înaltă clădire din România. Dezvoltatorul va investi 220 de milioane de euro într-un ansamblu multifuncţional – FOTO

    Grupul de companii Iulius, deţinut de omul de afaceri Iulian Dascălu, va investi 220 de milioane de euro într-un ansamblu multifuncţional, cu spaţii de birouri, inclusiv cea mai înaltă clădire din România, de retail şi petrecere a timpului liber.

    Proiectul dezvoltat de Iulius Management Center va avea o suprafaţă totală construită de 594.000 metri pătraţi.

    Oraşul unde se va construi cea mai înaltă clădire din România. Dezvoltatorul va investi 220 de milioane de euro într-un ansamblu multifuncţional

  • Iulian Dascălu este cel mai mare proprietar român de centre comerciale de pe piaţa locală

    Dascălu a absolvit Facultatea de Finanţe-Contabilitate din cadrul Universităţii Petre Andrei din Iaşi şi controlează centrele comerciale Iulius Mall din Timişoara, Cluj, Suceava şi Iaşi. Anul acesta Dascălu a deschis şi proiectul Palas Iaşi, cea mai mare dezvoltare imobiliară de pe plan local din afara Bucureştiului, în urma unei investiţii de circa 265 de milioane de euro. Proiectul a fost început în urmă cu peste opt ani printr-un parteneriat între Dascălu şi Consiliul Local Iaşi şi cuprinde un centru comercial pe o suprafaţă de 60.000 de metri pătraţi şi un parc de 50.000 de metri pătraţi cu lac, fântâni arteziene, foişor pentru ceremonii, carusel. Proiectul Palas include şi spaţii de birouri de 20.000 de metri pătraţi, un bloc cu apartamente şi două hoteluri care nu au fost deocamdată finalizate.

    Pentru 2012 Dascălu şi-a bugetat la începutul anului realizarea unor venituri de 44,2 milioane de euro cu reţeaua Iulius Mall, în creştere cu 6% faţă de anul precedent, în timp ce rezultatele centrului comercial din Palas ar putea duce veniturile totale din retail ale omului de afaceri către nivelul de 50 de milioane de euro. În 2013, primul an de funcţionare integrală a proiectului Palas, Dascălu estimează că va obţine venituri de 8,9 milioane de euro cu acest centru comercial.

    Printre cei mai mari chiriaşi ai lui Dascălu, respectiv firmele care contribuie cel mai mult la rezultatele mallurilor, se numără companii precum Auchan, Altex, Inditex, H&M, C&A sau Cinema City.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

     

  • Schita mall-ului inteligent

    In 1998, capitala Portugaliei a fost aleasa ca gazda pentru Expozitia Mondiala (World Expo ’98), un eveniment care a durat cateva luni si care a fost organizat intr-o zona la marginea orasului, langa raul Tejo. Aici au fost construite parcuri, gradini si numeroase pavilioane expozitionale, tema evenimentului fiind “Oceanul, o mostenire pentru viitor”.

    Pentru a sustine traficul foarte mare de vizitatori – peste 10 de milioane de persoane, autoritatile au construit o noua gara, care a fost transformata ulterior in principalul nod rutier si feroviar al orasului. Prin Gare de Oriente trec anual 75 de milioane de pasageri, ceea ce inseamna ca este una din cele mai aglomerate gari din lume. Un loc perfect pentru un centru comercial, dupa cum recunoaste Jorge Morgadinho, managerul de expansiune al Sonae Sierra.

    Dezvoltatorul portughez de centre comerciale a achizitionat, dupa terminarea World Expo ‘98, unul din pavilioanele expozitionale care se afla intre gara si raul Tejo, deschizand un an mai tarziu centrul comercial Vasco da Gama, cu o suprafata inchiriabila de 48.000 mp. Amplasarea este considerata perfecta, deoarece unul dintre peroanele principale ale garii este situat practic la subsolul centrului comercial, de la capatul peronului pana la intrarea in mall fiind cativa zeci de metri.

    In plus, statia pentru autobuzele regionale este situata chiar in fata centrului comercial, ceea ce face ca unul din patru pasageri care trec prin Gare de Oriente sa intre si in Vasco da Gama. Managerul Sonae Sierra considera insa ca informatiile privind traficul general nu sunt indeajuns pentru a masura interesul pentru cumparaturi al celor ce trec pe aici, mai ales ca multi pasageri ar putea sa aleaga sa iasa din gara prin centrul comercial.

    Dezvoltatorul portughez, care detine mall-ul in proportii egale cu fondul de investitii imobiliare ING Real Estate, stie insa cate din persoanele care intra in mall fac si cumparaturi. “Stim in fiecare moment cati oameni sunt in centrul comercial, la ce etaj si in ce zone sunt”, spune managerul Sonae Sierra. Informatiile privind numarul celor aflati in diferite zone ale centrelor comerciale se obtin gratie unui sistem de monitorizare a traficului care functioneaza cu ajutorul unor senzori si camere de luat vederi, asemanator celui folosit pentru determinarea traficului anual de pasageri – informatie care se obtine prin instalarea unor senzori la intrarile din centrele comerciale.

    Diferenta dintre cele doua sisteme este data de faptul ca senzorii sunt amplasati in tot interiorul centrului comercial si de faptul ca informatiile sunt centralizate printr-un sistem informatic capabil sa furnizeze mai multe tipuri de date si raportari – spre exemplu, zonele cu cel mai ridicat trafic.

    Morgadinho precizeaza ca sistemul, realizat de catre compania franceza Footfall, are numeroase aplicatii in administrarea unui centru comercial, deoarece permite administratorului sa observe care zone au un trafic mai bun.

    “Spre exemplu, am fost surprinsi sa vedem ca printr-o intrare dintr-un centru comercial al nostru trec zilnic mai multi oameni decat am estimat. Obtinand aceste informatii, am renegociat contractele cu retailerii care aveau magazine in acea zona, argumentul fiind destul de simplu: in fiecare minut sunt sase oameni, spre exemplu, care trec prin fata magazinului sau, in loc de trei, cati credeam”, spune managerul Sonae Sierra.

    In zonele cu un trafic mai redus, dezvoltatorul opereaza modificari in mixul de chiriasi sau inverseaza directia de mers a scarilor rulante, pentru a spori interesul fata de respectivele zone. In plus, costurile de operare au fost reduse, sustin reprezentantii dezvoltatorului portughez, directionarea angajatilor care se ocupa de curatenie sau de paza din zonele cu un trafic redus catre zonele unde se afla mai multi vizitatori fiind o alta aplicatie de business a programului informatic Footfall.

    Dezvoltatorul Sonae Sierra este prezent in Romania cu trei proiecte comerciale afl ate in dezvoltare in Bucuresti (Park Lake Plaza), Craiova si Ploiesti, care vor necesita investitii totale de peste 600 de milioane de euro, plus proiectul River Plaza din Ramnicu-Valcea, achizitionat anul trecut. Sistemele de monitorizare a traficului in centre comerciale, prin instalarea unor senzori la intrarile principale, este folosit deja de catre dezvoltatorii prezenti deja in Romania cu proiecte inaugurate, precum Anchor Group, Iulius Group sau Baneasa Developments.

    “In afara senzorilor de la intrarea principala, avem instalate camere de luat vederi, care ajuta atat la urmarirea traficului, cat si la observarea traiectoriei clientilor, ceea ce ajuta la identificarea cu usurinta a zonelor de maxim interes pentru vizitatori si la amplasarea ulterioara a unor noi magazine in zona respectiva”, declara reprezentantii Iulius Group, care opereaza trei centre comerciale in Iasi, Cluj-Napoca si Timisoara, al patrulea urmand sa fie deschis in acest an in Suceava.

    Instalarea senzorilor de trafic la intrarile principale pentru masurarea traficului de vizitatori are si o consecinta directa in administrarea unui centru comercial, explica Monica Barbu, directorul departamentului de retail al companiei de consultanta imobiliara Colliers International: “Unele contracte sunt negociate in functie de asigurarea unui numar minim de vizitatori, dar acestea sunt destul de reduse ca procent din total”.

    Cea mai importanta aplicatie a sistemului prin senzori la intrarea in mall, in modelul de business al unui administrator de centru comercial, ramane determinarea numarului total de vizitatori, operatorul putand sa observe, in lipsa unui sistem informatic complex, doar efectele pe termen mediu ale unor evenimente organizate in interiorul mall-ului. Anchor are insa montati si senzori pe culoarele principale si in zonele de restaurante din centrele comerciale.

    “Sunt folosite datele privind traficul, precum si studiile privind obiceiurile de cumparare, care stau la baza activitatilor de inchiriere, marketing si management.” In privinta traficului anual, oficialii Anchor Group au precizat ca Plaza Romania si Bucuresti Mall inregistreaza fiecare 13 mil. vizitatori, in timp ce Iulius Mall Cluj estimeaza 10 mil. vizitatori anual, Iulius Mall Timisoara a inregistrat noua milioane, iar complexul din Iasi a avut anul trecut sase milioane de vizitatori.

    Cel mai recent inaugurat mall din Capitala, Baneasa Shopping City, a inregistrat in prima luna un trafic de 750.000 de persoane, ceea ce ar duce la un trafic anual de aproximativ noua milioane de persoane, daca datele din prima luna vor ramane valabile si in urmatoarele 11 luni.

  • Auchan si Bricostore vin la Iulius Mall Suceava

    La Iulius Mall Suceava, Auchan si Bricostore vor ocupa 10.500 mp, respectiv 10.100 mp din cei 45.000 mp inchiriabili disponibili in noul mall. Construit pe trei niveluri, Iullius Mall Suceava are o suprafata totala desfasurata de 132.000 mp, din care 67.500 mp suprafata construita.

    Hipermarket-ul pe care Auchan il va deschide la Suceava reprezinta al doilea parteneriat cu grupul Iulius Mall, dupa ce lantul francez de retail a inchiriat 14.000 de metri patrati si in cadrul centrului comercial din Cluj. „Parteneriatul de la Cluj cu Auchan este un succes. Intentionam, ca pe viitor, sa dezvoltam si sa consolidam relatiile cu actualii parteneri de afaceri si sa realizam un mix de chiriasi atractiv, cu brand-uri puternice” a declarat Oana Diaconescu, Senior Leasing Manager al Iulius Group.

    Celor unitati Auchan si Bricostore li se vor alatura alte 150 de magazine, mall-ul urmand sa cuprinda si o zona de foodcourt cu o capacitate de 1200 de locuri, care va cuprinde 10 restaurante apartinand unor operatori nationali si internationali si un cinematograf multiplex. . „Iulius Mall Suceava este un proiect foarte important pentru compania Iulius Group si am ales aceasta locatie datorita potentialului sau economic ridicat” a precizat Iulian Dascalu.

    Investitia in Iulius Mall Suceava s-a ridicat la aproximativ 100 de milioane, acesta fiind al patrulea mall dezvoltat de catre omul de afaceri Iulian Dascalu, dupa cele din Iasi, Timisoara si Cluj. In plus, grupul are in dezvoltare si proiectul mixt Palas, situat in Iasi, care va cuprinde mai multe blocuri de locuinte, o zona comerciala, cateva cladiri de birouri, hoteluri de 4 si 5 stele si un parc de 50.000 de metri patrati. Proiectul, care se va intinde pe o suprafata de 25 de hectare in centrul istoria al orasului Iasi, va atrage investitii totale de 200 de milioane de euro.

    Mall-ul pe care compania il va deschide in aceasta toamna la Suceava va fi al treilea din oras, dupa ce fondul britanic de investitii North Real Estate va inaugura Suceava Shoping City, cu o suprafata de 50.000 de metri patrati, iar Globe Trade Center va livra centrul comercial Galleria Suceava, care va avea o suprafata de 10.000-12.000 metri patrati.