♦ „În România, trebuie să suprainvestim în reducerea decalajelor actuale din raportul DESI. Dacă nu, aceste decalaje se vor lărgi şi mai mult deoarece inteligenţa artificială generativă va accelera creşterea ţărilor tehnologic avansate. Şi acestea îşi vor dezvolta mai rapid economia digitală“.
Planurile de transformare digitală şi de predare a competenţelor digitale pe care le vor concepe autorităţile ar trebui să pornească de la realitatea că România este o ţară în care foarte puţini cetăţeni au competenţe digitale elementare şi în care pe de o parte încă avem oameni care merg cu calul şi căruţa şi nu au niciun fel de abilităţi de a interacţiona cu tehnologia, dar şi experţi de clasă mondială în tehnologia momentului – inteligenţa artificială. Planurile privind digitalizarea şi educaţia trebuie să ţină cont de toate categoriile de cetăţeni şi de gradul lor diferit de cunoştinţe pentru a avea succes, a spus Iulian Stanciu, acţionar monoritar şi preşedinte al eMAG, unul dintre principalii jucători de pe piaţa de retail online din regiune, care a avut în anul fiscal 2023, încheiat la 31 martie, venituri de 2 mld. dolari.
„Putem spune că România este o ţară a contrastelor. Viteză mare la internet broadband, procent mare de femei în IT, număr mare de absolvenţi de IT, dar nivel scăzut de competenţe digitale pentru populaţie şi companii. Putem găsi de la oameni care merg cu căruţa şi calul, lucru care este, apropo, pitoresc, până la experţi de clasă mondială în AI. Populaţia României este răspândită de-a lungul tuturor celor patru revoluţii industriale – acesta este un adevăr şi ar trebui să pornim de aici. Pentru a avea progres, avem nevoie de planuri de acţiune pentru toate categoriile“, a declarat Iulian Stanciu în cadrul evenimentului Romanian Digital Day, care a fost organizat la Bruxelles de europarlamentatul Victor Negrescu în parteneriat cu Politehnica din Bucureşti.
Liderul eMAG a insistat în intervenţia sa asupra importanţei economiei digitale, insistând asupra rolului jucat de aceasta în dezvoltarea economiei. „Cred că este important să întărim ideea economiei digitale şi importanţa economiei digitale în România şi în Europa. PIB-ul în România a crescut de la 190 de miliarde de euro acum 10 ani la aproximativ 300 de miliarde de euro anul trecut, ceea ce reprezintă o creştere agregată de 4,6% pe parcursul celor 10 ani. 25% din această creştere provine din economia digitală, care acum reprezintă 18% din PIB-ul total al României. Pentru a vă oferi un context, există ţări în Europa sau în lume unde economia digitală reprezintă până la 40% din PIB. Şi economia digitală nu înseamnă doar software-ul şi hardware-ul, sectorul IT&C.
Economia digitală are o parte din comerţ, publicitate, sănătate, educaţie. Deci, economia digitală este peste tot. Comerţul electronic este unul dintre motoarele creşterii economice digitale. Partea de comerţ electronic din totalul comerţului cu amănuntul în România este de 10%. Procentul este mai mic decât în Polonia, unde este 15%, sau Republica Cehă cu 17%, dar uşor în aceeaşi grupă cu Ungaria la 8% şi Bulgaria la 9%. Deci, avem încă mult loc de creştere. Unele dintre elementele care susţin creşterea sunt bazate pe context, pe ce se întâmplă cu toată infrastructura digitală. Unele sunt lucruri pe care le putem schimba prin diferite acţiuni. Şi ştim ce este necesar pentru a creşte. Trebuie să îmbunătăţim metodele de livrare. Şi am investit mult în dezvoltarea unei reţele de lockere. Avem aproape 5.000 în România. Avem aproape 1.000 în Ungaria, 500 în Bulgaria.“
„Comerţul electronic este direct legat de abilităţile digitale ale cetăţenilor“, a subliniat Stanciu. „Dacă vorbim despre competenţele digitale, ar trebui să ne uităm la ceea ce este important, conform DESI, Indexul Economiei şi Societăţii Digitale realizat de Comisia Europeană. La utilizarea internetului în România, vedem o evoluţie bună de la un procent 76% din populaţie în 2021 la 84% acum, faţă de media UE de 89%. Deci suntem destul de la egal la egal. Dar la competenţele digitale de bază, aici este o problemă mare. Suntem constanţi la un procent de 28% din populaţie care are are cel puţin competenţe digitale de bază, procent care nu s-a schimbat de-a lungul anilor, în timp ce media UE este la 54% din populaţie. Şi conform raportului din acest an al Comisiei Europene privind starea deceniului digital, România trebuie să rezolve acest decalaj.“
„Ţinta UE pentru 2030, după cum s-a menţionat anterior, este ca 80% din populaţie să ajungă să aibă măcar competenţe digitale de bază. Situaţia din România reprezintă un risc pentru realizarea colectivă a ţintei la nivelul UE. Deci, trebuie să accelerăm. La competenţele digitale avansate, adică la competenţele digitale care sunt peste nivelul elementar, avem un procent de 9% din populaţie, procent care de de asemenea nu a mai crescut, în timp ce media la nivelul UE este de 26% din populaţie. Şi acest procent de 9% este acelaşi cu cota pe care o are comerţul electronic din totalul comerţului cu amănuntul. Deci, sunt doi indicatori corelaţi. Şi procentul mediu de 26% din populaţie UE care are competenţe digitale avansate (peste cele elementare) este aproape de cota pe care o are comerţul electronic în pieţele occidentale.“
Ce a mai declarat Iulian Stanciu:
La specialiştii IT ca procentaj din populaţia activă, avem o creştere constantă. Avem acum 2,8% în 2023, comparativ cu media UE de 4,6%. Şi ţinta pentru 2030 este de 10%. Dar sunt optimist că putem ajunge acolo, pentru că la categoria absolvenţi de TIC ne descurcăm foarte bine. România are, de asemenea, una dintre cele mai mari proporţii de femei care sunt specialişti în IT din UE, peste 25% şi în creştere, ceea ce este foarte încurajator. Şi aceşti indicatori arată că România este capabilă să genereze o educaţie superioară de calitate. Conform Comisiei Europene, România ar trebui să îşi intensifice semnificativ eforturile în domeniul competenţelor digitale. În special, în România ar trebui să implice mai mult actorii privaţi, după cum s-a menţionat, în dezvoltarea şi livrarea politicilor pentru competenţe digitale. Şi ar trebui să acordăm o atenţie specială întăririi eforturilor pentru îmbunătăţirea şi recalificarea competenţelor, precum şi pentru atragerea şi păstrarea specialiştilor IT, deoarece dacă îi instruim şi după aceea pleacă, nu avem niciun progres.
Şi vom creşte şi mai mult pentru că putem livra mai repede, mai previzibil şi putem fi mai aproape de orice client din ţară, aşa că mergem chiar şi în mediul rural. În al doilea rând, cred că este vorba despre plată. Metodele de plată sunt importante, cum ar fi cele de tipul cumpără acum şi plăteşte mai târziu, sau plata în patru sau 12 rate. Transferurile instant care sunt dezvoltate în unele ţări din Europa şi care câştigă rapid cotă de piaţă vor fi dezvoltate cu proiectul Ropay şi în România. Şi în al treilea rând, este vorba despre numărul de produse disponibile online. Dacă ne uităm, să zicem, acum 10 ani, aveam aproximativ 10.000 de produse disponibile. Acum avem 20 de milioane. Într-un centru comercial, un mall, poţi găsi între 300.000 şi 500.000 de produse. În Polonia sunt disponibile 200 de milioane de produse online. Deci, trebuie să dezvoltăm tehnologia şi lucrurile pentru a ajunge acolo. Şi, apropo de tehnologie, folosim inteligenţa artificială generativă.
Este un instrument excelent. Nu este o ameninţare că va înlocui locurile de muncă, aşa cum se vorbea de ameninţarea roboţilor care vin în depozite înlocuind oamenii. Asta nu s-a întâmplat: numărul de persoane a din depozite a rămas acelaşi, dar productivitatea a crescut. Creşterea productivităţii înseamnă preţuri mai bune pentru consumatori, servicii mai bune, salarii mai mari pentru angajaţi şi profitabilitate mai bună pentru companii. La fel se va întâmpla cu inteligenţa artificială generativă, care ne va ajuta chiar şi în programare sau în alte domenii să creştem mai repede şi să dezvoltăm noi modele de afaceri, să ne dezvoltăm mai rapid sau să fim mai productivi.
eMAG a crescut cu 17% de la an la an, în ciuda războaielor şi incertitudinilor economice. Şi acesta este rezultatul investiţiilor pe care le-am făcut în construirea infrastructurii pentru comerţul electronic. Asta înseamnă depozite, livrare, plăţi, selecţia de produse, software. Acesta este rezultatul a 600 de milioane de euro investite în ultimii trei ani pentru a construi această infrastructură. Şi suntem foarte optimişti în legătură cu viitorul, aşa că putem vedea un potenţial mare de creştere. După cum am spus, în România comerţul electronic are o cotă de 10% din totalul comerţului cu amănuntul, Polonia este la 15%, Republica Cehă la 17%, Marea Britanie este peste 20%, China este peste 30%.
Trebuie să identificăm cele mai mari decalaje. Trebuie să ne întărim acolo unde suntem buni, dar de asemenea trebuie să găsim cele mai bune exemple relevante ale ţărilor UE care au reuşit să îşi crească rapid competenţele digitale în ultimii ani. Estonia este destul de frumoasă şi inspiraţională, dar dacă ne uităm la România, la complexitatea din România, cred că trebuie să luăm ca model Grecia. Ei au construit Biblia transformării digitale pentru 2020 – 2025 – acesta este numele documentului, a iniţiativei guvernamentale privind digitalizarea. Este un document de 500 de pagini cu planuri de acţiuni, cu strategie, cu indicatori de performanţă şi o foaie de parcurs clară. Şi acel document a început să dea rezultate. Grecia era pe ultimul loc în calasamentul DESI iar acum Grecia evoluează rapid. Ei au dezvoltat platforme naţionale de instruire pentru cetăţeni şi afaceri. Au întărit educaţia digitală în şcoli, indiferent de profil. Practic, se asigură că toţi cetăţenii au acces la cunoştinţele fundamentale necesare pentru a opera într-un mediu digital. Deci, nimeni nu este lăsat în urmă.
În România, trebuie să supra-investim în reducerea decalajelor actuale din raportul DESI. Dacă nu, aceste decalaje se vor lărgi şi mai mult deoarece inteligenţa artificială generativă va accelera creşterea ţărilor tehnologic avansate. Şi acestea îşi vor dezvolta mai rapid economia digitală.
În România cred că avem ceea ce este necesar pentru a câştiga. Avem planuri ambiţioase evidenţiate de Ministrul Digitalizării. Avem fonduri UE. Avem oameni talentaţi. Cred că anul viitor vom avea alegeri şi după aceea vom avea o fereastră clară pentru a executa şi a progresa. Să ne uităm la numere şi să stabilim DESI ca ţintă pentru a evalua progresul.