Toni Pera a venit pentru prima dată în România la începutul anilor 2000. Născut în Sicilia, studiase industria mecanică, dar şi muzica clasică şi clarinetul; cu toate acestea, a ajuns să lucreze în industria jucăriilor, în nordul Italiei, pentru compania americană Mattel, din portofoliul căreia fac parte, printre altele, păpuşile Barbie, Monster High şi Polly Pocket, maşinuţele Hot Wheels şi diverse jocuri de societate.
Când Mattel şi-a deschis un punct de lucru în România, Toni Pera a fost trimis de oficialii din Italia să coordoneze activitatea de aici. Iniţial, un coleg al său fusese desemnat pentru această funcţie, însă contextul a făcut ca Pera să ajungă în cele din urmă în România. „Prima săptămână de lucru în România s-a transformat într-o lună, un an şi apoi într-o frumoasă experienţă în lumea jucăriilor Mattel, în perioada 2000-2005, în departamentul Industrial Engineering”, îşi aminteşte Toni Pera, acum în vârstă de 45 de ani.
Mattel a fost cea mai bună şcoală de business, după cum spune el, fiind locul din care a învăţat cum să comunice cu oamenii pe care îi are în subordine. În 2005 însă, Mattel a decis să-şi concentreze activitatea în China şi a închis subsidiara din România, dar italianul a ales să rămână aici, chiar şi în altă companie şi în altă industrie.
A ajuns să se angajeze în Botoşani, la o fabrică italienească de mobilă, ca responsabil de producţie. Un an de zile a trăit în nordul Moldovei, călătorind frecvent la Bucureşti, de unde spera să vină o soluţie care să-l readucă în agitaţia Capitalei.
Salvarea a venit de la prietenul său Giulio, proprietarul unui restaurant italienesc din Bucureşti, care a făcut posibilă prima interacţiune cu Isopan, o companie din domeniul materialelor de construcţii care făcea primii paşi pe piaţa din România. După câteva interviuri, Toni Pera avea să revină în Bucureşti, luând-o de la capăt într-un domeniu nou.
Pionieri pe piaţa panourilor termoizolante
De zece ani conduce, din funcţia de director general, businessul din România al producătorului italian de panouri termoizolante Isopan, parte a Manni Group, cu sediul la Verona. Din grupul Manni fac parte şi companii cu activitate în sectorul energiei regenerabile, al oţelului sau al inoxului. Manni Group este o afacere de familie, fondată de familia Manni în 1945.
În total, Isopan deţine şase unităţi de producţie în toată lumea, în Italia, Rusia, Spania, România, Mexic şi Germania. Fabrica de pe piaţa locală, care funcţionează sub numele Isopan Est, a fost deschisă în 2007, iar la scurtă vreme de la inaugurare i s-a alăturat şi Toni Pera. Isopan s-a numărat astfel printre pionierii producătorilor de panouri termoizolante din România, produsul fiind foarte puţin popularizat pe piaţa locală la acea vreme.
„În 2007, Isopan reprezenta un nou început, o provocare în lumea construcţiilor, a panourilor termoizolante. După doi ani de învăţat bune practici, produsul şi tehnologia alături de fostul director general – care este astăzi administrator unic al Isopan – am ajuns în fruntea companiei”, spune Toni Pera.
Cu afaceri de 52 de milioane de euro în 2018, Isopan Est reprezintă circa 20% din totalul businessului la nivel de grup, fiind cea mai profitabilă subsidiară din întregul concern. O bună parte din angajaţii actuali din Isopan sunt foşti colegi pe care Toni Pera i-a avut pe vremea când lucra pentru Mattel.
Când nu e la birou – un loc conceput având ca sursă de inspiraţie identitatea vizuală alb-negru a echipei de fotbal Juventus Torino, al cărei fan este Toni Pera călătoreşte, fiind adept al principiului că „cine călătoreşte trăieşte de două ori”. Iar pasiunea pentru muzică – pe care a şi studiat-o, de altfel – încearcă să i-o insufle şi băieţelului său de 11 ani, Raphael, care urmează cursuri de pian, unul dintre instrumentele preferate ale tatălui său.
O fabrică de 25 mil. euro
Pe platforma din Popeşti-Leordeni, în fabrica de panouri termoizolante Isopan Est, lucrează 130 de angajaţi. Practic, produsele pe care le realizează sunt un înlocuitor pentru prefabricatele din ciment, simplificând astfel munca firmelor de construcţii şi făcând ca proiectele pentru care se pretează să fie finalizate mai rapid.
„Livrăm produse către clienţi din domenii diferite, precum agricultură sau retail”, spune Toni Pera.
Magazinele Dedeman, spre exemplu, sunt construite pe baza panourilor termoizolante (sau panouri sandwich, cum mai sunt numite în industria construcţiilor), retailerul de bricolaj fiind, de altfel, unul dintre principalii clienţi ai Isopan. La fel şi multe din depozitele logistice care împânzesc anumite segmente de autostradă, de o parte şi de alta. Depozitul retailerului francez de articole sportive Decathlon din localitatea Ştefăneştii de Jos (judeţul Ilfov), centrul logistic al retailerului Lidl din Roman (judeţul Neamţ) sau centrul logistic al retailerului online eMAG sunt alte proiecte construite cu panouri termoizolante de la Isopan Est.
Isopan a intrat pe piaţa locală la mijlocul anilor ’90, iar până în 2007 a adus în România panourile termoizolante produse în fabrici din Italia. Când piaţa locală a devenit suficient de mare pentru grupul italian, s-a luat decizia construirii unei fabrici pe plan local. Investiţia iniţială a fost de aproximativ 15 milioane de euro; la aceasta se mai adaugă o investiţie de 10 milioane de euro finalizată anul trecut, prin care Isopan Est a început să producă, pe lângă panouri cu poliuretan expandat, şi panouri cu vată minerală.
„Am văzut un interes tot mai mare pentru panourile cu vată minerală, de aceea am decis să facem această investiţie”, explică Toni Pera.
Acum, Isopan Est are o capacitate totală de producţie de 3,5 milioane de metri pătraţi de panouri sandwich, însă piaţa locală nu generează suficientă cerere cât să acopere întreaga capacitate. Totuşi, România este principala piaţă pentru producţia de la Isopan Est. În 2018, vânzările pe plan local au cumulat 31 de milioane de euro, din cifra de afaceri totală de 52 de milioane de euro a companiei. Restul a mers la export, în special în ţările apropiate României – Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Bosnia, Muntenegru, Slovacia şi Ungaria.
La nivel de grup, Manni mai deţine o firmă care livrează clienţilor structurile din panouri sandwich gata făcute în fabrică, urmând să fie doar asamblate de cumpărător la faţa locului. Practic, este vorba despre câteva etape de care clientul este scutit în procesul de construcţie. Compania care se ocupă cu aceste structuri modulare – Manni Green Tech – va ajunge pe piaţa locală în 2020, viitoarea fabrică urmând să fie lipită de actuala unitate de producţie.
„Investim continuu în inovaţie şi tehnologie. Pentru 2019 avem un buget de investiţii de un milion de euro, destinat softului, îmbunătăţirii serviciilor de încărcare a produselor şi amenajării vestiarelor pentru angajaţi, ţinând cont că anul trecut am recrutat 25 de oameni noi. Salariul mediu net la Isopan Est este de 1.000 de euro pe lună, iar cel minim porneşte de la 700 de euro, pentru un motostivuitorist, de exemplu”, spune Toni Pera.
Capacităţi duble faţă de cerere
Pentru 2019, directorul general al companiei estimează că afacerile Isopan Est se vor menţine la acelaşi nivel cu anul trecut, ca urmare a creşterilor de preţ înregistrate la materia primă şi care se vor reflecta în bilanţurile financiare ale companiei. Producţia ar urma însă să avanseze cu 10%. Printre furnizorii companiei se numără ArcelorMittal – cel mai mare producător de oţel din lume, Marcegaglia – producător italian din domeniul siderurgic – şi austriecii de la Voestalpine, tot din industria siderurgică.
„Întreaga piaţă de panouri termoizolante din România se situează la un volum de 6,5 milioane de metri pătraţi ca cerere, însă capacitatea de producţie este mai mult decât dublă, de 13,5 milioane de metri pătraţi. Cota noastră de piaţă este de 20%”, spune Toni Pera.
La o valoare medie de 20 de euro pe metru pătrat de panou sandwich şi o piaţă de 6,5 milioane de metri pătraţi, înseamnă că piaţa de profil se situează la o valoare de 130 de milioane de euro.
Printre competitorii Isopan Est pe piaţa locală se numără Joris Ide (parte din grupul Kingspan), TeraSteel (parte a grupului TeraPlast din Bistriţa, controlat de Dorel Goia), Topanel (deţinut de politicianul Cristian Boureanu), polonezii de la Impro sau Proinvest Grup din Paşcani (judeţul Iaşi).
„România este percepută de străini ca o ţară în care merită să faci investiţii. Trebuie însă rezolvată cumva problema forţei de muncă din construcţii, dar şi alte aspecte, precum infrastructura, dacă vrem să vină în continuare investitori”, încheie Toni Pera.