BusinessMagazin

Tag: IT-ul

  • Sorin Chinde, vicepreşedintele Grampet: Un mecanic de locomotivă, care se formează în trei ani, câştigă şi 2.000 de euro net lunar la noi, dar tinerii preferă IT-ul, meseriile din domeniul feroviar nu sunt atractive pentru ei

    ♦ GFR, cea mai mare companie din grupul Grampet, este cel mai mare transportator privat de mărfuri de pe calea ferată.

    Găsirea forţei de muncă în dome­niul feroviar este o provocare, mese­riile din acest domeniu nu mai sunt atractive pentru tineri, care prefe­ră joburi în alte industrii, deşi un me­canic de locomotivă poate ajunge şi la un salariu de 2.000 de euro net pe lună la un operator privat.

    „Nu avem forţă de muncă în do­meniul feroviar. Meseriile din trans­portul feroviar nu sunt deloc atractive, deşi la noi un mecanic de locomotivă, care se formează în trei ani câştigă 2.000 de euro net lunar, dar tinerii preferă IT-ul“, a spus Sorin Chinde, vicepreşedintele Grampet în cadrul conferinţei ZF/Liberty.

    Investiţia într-o locomotivă ajunge la 4 milioane de euro. La o tonă de mărfuri transportate pe feroviar sunt 5,5 tone transportate în sistemul rutier, dar până în 2030 circa 30% din măr­furile de pe rutier trebuie să transfe­rate către feroviar sau naval. Problema însă o reprezintă lipsa de vagoane, locomotive şi a forţei de muncă în domeniul feroviar.

    „Această dublare de trafic în do­me­niul feroviar este imposibil de făcut acum din cauza lipsei de echipamente, a vagoanelor şi a locomotivelor, nu avem nici forţă de muncă, nu avem o politică de susţinere a producătorilor de material rulant, de încurajare a utilizării transporturilor combinate. Ar fi nevoie de investiţii de 40 de mili­arde de euro în infrastructura fero­viară în total“, potrivit lui. Efi­cienţa transportului  feroviar de marfă din România este mult sub cea a ţărilor din regiune, trenurile de marfă cir­culând cu o viteză medie de 15-17 km pe oră.

    „Strategia pe infrastructura ferovi­ară până în 2025 prevede reabilitarea a 6.000 de km de cale ferată. Moderni­zarea este o poveste care a început în anul 2000 cu programul de cale ferată, dar multe proiecte sunt întârziate. În zona de transfer de mărfuri pe rutier pe calea ferată nu avem o politică, avem nevoie de dezvoltarea infra­struc­turii feroviare, venim după 30 de ani fără investiţii“.

    El a mai adăugat că tot ce s-a stri­cat pe calea ferată trebuie reparat în primul rând, apoi este nevoie de mo­dernizarea principalelor coridoare, pentru ca transportul feroviar să de­vină atractiv pe mărfuri şi pasageri.

    „A treia direcţie este implemen­tarea de soluţii moderne, combustibili alternativi, hidrogenul este combus­ti­bi­lul viitorului“.

    „În prezent sub 40% din reţeaua feroviară este electrificată în România. De aceea, utilizarea hidro­ge­nului este viitorul, iar proiectele care prevăd utilizarea hidrogenului trebuie să fie prioritizate. În clipa în care vom avea viteză, confort pe calea ferată, destui oameni vor prefera să utilizeze transportul feroviar“.

    Grup Feroviar Român (GFR), cea mai mare companie a grupului Grampet, controlat de Gruia Stoica, a finalizat anul 2021 cu afaceri de 771 milioane de lei (159 mil. euro) , în creştere cu 11,5% faţă de anul anterior, potrivit datelor publice de la mfinante.ro şi calculelor ZF. Compania raporta un profit net de 13,8 milioane de lei în 2021, faţă de 31,9 milioane de lei în anul precedent, şi 2.241 de angajaţi.

    Grup Feroviar Român (GFR) este înfiinţat în urmă cu 20 de ani. Grupul din care face parte deţine fabricile Reva Simeria, Electroputere VFU Paşcani, Reloc Craiova şi Electroputere VFU Craiova. Divizia internaţională a grupului Grampet generează aproximativ 30% din cifra de afaceri anuală, grupul fiind prezent în zece ţări europene.

  • Efectul domino atinge si IT-ul

    Intr-o imagine abstracta, am putea vedea economia ca un cerc format din zale, fiecare reprezentand un sector economic. Intr-un cerc perfect, fiecare dintre zale ar fi avut aceeasi importanta ca si celelalte; insa intr-o economie, sectoarele economice sunt interdependente, dar nu cantaresc in aceeasi masura. Tocmai de aceea, intr-o situatie de criza, intrebarea este: ce sector va cadea prima data? Si care dintre acestea poate prelua rolul de motor al economiei? Poate fi sectorul IT, care a avut o dezvoltare foarte buna de-a lungul timpului, un astfel de exemplu pentru economie? Putem spera ca IT-ul romanesc va atrage acum investitorii care se indreapta catre pietele emergente?
    Eugen Scwab-Chesaru, Partner & Managing Director al firmei de consultanta Pierre Audoin Consultants (PAC), nu crede ca IT-ul poate fi un colac salvator, pentru simplul motiv ca tehnologia trebuie sa fie ceruta si mai ales platita de celelalte sectoare. Ori daca acestea sunt in regres sau prabusire libera, industria IT isi pierde clientii. El considera ca, avand in vedere ultimele evolutii, sectorul IT va fi serios afectat. Simona Decuseara, National Sales & Marketing Manager la Epson Romania, analizeaza gradul de afectare al acestui sector prin prisma importantei sale intr-o economie. Ea spune ca sectorul IT se afla intr-o relatie directa cu starea generala a economiei, ambele aflandu-se in sinergie si pe cresteri, dar si pe pierderi, pentru ca ponderea industriei IT in economia romaneasca este insemnata.

    Vanzari “in podea” 

    Asta inseamna ca sectorul IT nu poate scapa de efectele negative ale crizei si, la fel ca oricare alta zona economica, poate suferi dezechilibre serioase. Cum se traduce acest lucru ? Se vorbeste, in primul rand, de o reticenta a consumatorilor finali vizavi de achizitionarea de bunuri IT. In plus, managerul de vanzari al Epson aduce in discutie si fluctuatiile de curs valutar ce pot afecta distribuitorii si, in consecinta, disponibilitatea diferitelor produse pe piata. Viorel Balanoiu, director general al magazinului online OneStop.ro, spune ca vanzarile vor scadea din cauza deprecierii leului in raport cu dolarul sau euro, pentru ca 99% sau chiar 100% din produsele IT vin din import. “Si cum majoritatea veniturilor romanilor sunt in lei, pretul produselor IT a crescut cu aproximativ 20 de procente. Sunt sigur ca aceasta tendinta nu se va schimba inainte de sfarsitul anului 2008.” Chesaru spune ca va fi afectata si cererea de proiecte IT, iar cele din categoria “must have”, desi vor ramane in picioare, se vor desfasura cu mai multa dificultate.
    Specialistii din piata considera ca primele produse ce vor inregistra scaderi importante ale vanzarilor sunt acelea premium, ce nu constituie o nevoie existentiala pentru consumatori. “Cu siguranta vor scadea vanzarile la produsele de import cu preturi de peste 500 de euro. In conditiile in care pretul produselor creste, oamenii vor cheltui din ce in ce mai putini bani pe produse pentru care nu exista o necesitate imperativa”, spune Balanoiu. In plus, el considera ca vanzarilor vor scadea si din cauza majorarii costului creditelor, pentru ca peste 40% din vanzarile de electronice si electrocasnice se faceau prin credit.

    Ruleta ruseasca?

    In ceea ce priveste companiile care vor avea primele de suferit de pe urma crizei economice, Chesaru acorda “votul” firmelor cu lichiditati reduse, fara o nisa bine determinata si fara un suport din partea unui mare grup international. “In acelasi timp, companiile IT cu pondere mica a veniturilor recurente in cifra de afaceri vor avea mari dificultati in gestionarea perioadei de incetinire puternica a cererii.” Balanoiu vizeaza companiile ce vand mai mult produse de import. “Cel mai probabil vanzatorii de IT, electronice si electrocasnice, daca vorbim de mediul online”, iar directorul magazinului online OneStop.ro vorbeste in termeni pesimisti despre urmatoarea perioada a online-ului. Este convins ca nici cresterile pentru 2008 si nici cele pentru 2009 nu vor atinge obiectivele estimate de jucatorii din piata, iar mult asteptata dublare a pietei de la an la an s-ar putea sa fie doar un vis.
    “Online-ul in Romania este o piata mica, pe care magazinele mai mici simteau deja o presiune puternica; criza economica globala nu face decat sa creasca aceasta presiune si sa scada numarul jucatorilor din acest segment.” Tot estimari pesimiste are si managerul de vanzari al Epson, si asta pentru ca vanzarile online reprezinta o forma de comert extrem de dinamica, in care pretul produselor joaca un rol decisiv. Este motivul pentru care retailul online este mai sensibil la miscarile pietei. “Probabil ca fluctuatiile monedelor de schimb dau deja batai de cap pe acest segment.” Chesaru, in schimb, este mult mai optimist cand vine vorba de online. El spune ca sectorul de comert online are sanse sa ramana neatins si chiar sa se dezvolte, avand mult mai putina legatura cu criza. “Insa totul este afectat de scaderea puterii de cumparare si de teama consumatorilor de a cheltui.”

    Mai putin inseamna mai mult

    Faptul ca piata romaneasca nu este inca matura poate constitui un avantaj intr-o economie instabila. Astfel, desi efectele crizei economice de la nivel mondial vor fi resimtite si la nivel national, sectorul IT este in stransa legatura cu nevoile pietei din Romania, or, acest lucru ar putea insemna efecte mai mici decat in celelalte tari. Cu alte cuvinte, cadem de la o distanta mai mica.
    “Sectorul IT are un nivel considerabil de globalizare, dar este conectat direct la felul in care reactioneaza consumatorii romani”, este de parere Decuseara. Chesaru crede si el ca “unda de soc” se va face simtita in Romania, dar intr-o proportie mai redusa decat in tarile mature. “Totul depinde de comportamentul bancilor. Restul economiei, in ciuda scaderilor bursiere, are totusi potential de crestere si, implicit, nevoie de IT.”
    In acest caz, putem spera ca Romania poate avea de castigat de pe urma acestei crize, gandindu-ne la scenariul in care investitorii isi vor multiplica investitiile in piete cu un grad mai mic de risc? Chesaru spune un “nu” hotarat. El crede ca Romania nu este atat de imuna pe cat le place unora sa creada.
    “E acelasi principiu ca acela dintr-o mare corporatie. E fals sa crezi ca primii dati afara sunt managerii care sunt scumpi. Nu, primii concediati, intr-o situatie de criza, sunt cei cu salarii mici, dar si cu valoare adaugata mica, cei care par sa conteze cel mai putin in mentinerea activitatii. Asa se intampla si cu tarile. Cand s-a investit in Romania? Cand deja nu mai avea rost sa investesti in nicio alta tara din vestul Romaniei. Deci nu e prioritar. Romania va suferi si ea, insa e adevarat ca nu va cadea de la aceeasi inaltime ca economiile mult mai dezvoltate.”