BusinessMagazin

Tag: Istanbul

  • Cum arată unul dintre cele mai cunoscute locuri unde se pregăteşte mâncarea servită în avioane. 4.000 de angajaţi lucrează aici – FOTO

    Do&Co este o companie de catering cu sediul central în Viena, axată pe activităţi de catering în avioane şi trenuri, dar şi de catering pentru evenimente internaţionale. Aceasta operează 31 de locaţii răspândite în 11 ţări, aflate pe trei continente, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei.

    Din 2007, Do&Co funcţionează într-un joint venture cu operatorul de zbor Turkish Airlines.

    Turkish Do&Co operează 9 bucătării gourmet din Turcia, unde sunt produse zilnic mai mult de 200.000 din mesele servite de mai mult de 60 de operatori aerieni, printre care şi Turkish Airlines.

    Business MAGAZIN a vizitat recent sediul Turkish Do&Co din Istanbul, de unde, potrivit reprezentanţilor companiei, pleacă mesele servite pentru între 900 şi 1000 de zboruri. 4.000 de angajaţi lucrează în trei schimburi pentru a produce aceste mese, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii companiei.

     

     

  • Opoziţia a câştigat alegerile la Istanbul. Candidatul lui Erdogan şi-a recunoscut înfrângerea

    Pe locul al doilea se clasează candidatul Partidului Dreptate şi Dezvoltare (AKP), fostul premier Binali Yildirim, cu aproximativ 800.000 voturi mai puţin decât Ekrem Imamoglu.

    Scrutinul pentru Primăria oraşului Istanbul a fost reluat după ce partidul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan a obţinut anularea alegerilor din martie, câştigate atunci tot de candidatul opoziţiei, informează agenţia Anadolu.

    La alegerile locale din 31 martie, Partidul Dreptate şi Dezvoltare (AKP), formaţiune condusă de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, a suferit câteva înfrângeri usturătoare, pierzând controlul asupra mai multor oraşe majore, inclusiv capitala ţării, Ankara.

    Noua înfrângere pentru partidul de guvernământ ar putea amplifica criticile la adresa preşedintelui în contextul în care mai mulţi lideri politici din propriul partid sunt tot mai nemulţumiţi de modul autoritar de conducere al liderului turc.

  • Alegeri câştigate de opoziţie, anulate de Erdogan

    AKP şi partidul naţionalist MHP solicitaseră anularea rezultatului alegerilor din 31 martie şi repetarea acestora, după ce candidatul opoziţiei, Ekrem Imamoglu, a fost ales primar la Istanbul.

    AKP şi MHP au susţinut că 40.000 de alegători au participat la alegeri deşi nu aveau acest drept, iar numirea mai multor oficiali ai secţiilor de votare s-ar fi făcut neregulamentar.

    Diferenţa dintre Yildirim şi Imamoglu a fost de aproximativ 14.000 de voturi, iar acesta din urmă a preluat atribuţiile de primar al metropolei pe 17 aprilie.

  • Preşedintele Turciei cere anularea alegerilor din Istanbul/ Erdogan spune că scrutinul a fost marcat de „crima organizată”

    Rezultatele iniţiale arată că pricipalul partid de opoziţie, Partidul Popular Republican, a câştigat controlul celui mai mare oraş al Turciei în alegerile pentru primărie, punând capăt, probabil, guvernării de 25 de ani de către Partidul AK al lui Erdogan şi de predecesorii săi islamişti.
     
    Erdogan a spus că regulamentele care impun reprezentanţiilor secţiilor de votare să fie funcţionari publici nu au fost respectate pretutindeni, iar muncitori obişnuiţi au fost responsabili în anumite secţii.
     
    „Colegii noştri au stabilit acest lucru. Fireşte, toate acestea ridică semne de îndoială. Dacă vor lua o poziţie sinceră, aceasta va duce la anulare”, a spus el.
     
    Orice decizie de anulare a alegerilor va reveni Comisiei Electorale.
     
    Un înalt oficial AKP a declarat marţi că va cere un nou vot în Istanbul după ce cererea sa pentru renumărarea voturilor în urma rezultatelor alegerilor din 31 martie a fost respinsă, după o serie de renumărări de după vot.
     

  • Înfrângere dureroasă la alegeri: Partidul ”sultanulului” Erdogan pierde Akara şi este la un pas să piardă şi Istanbul

    Erdogan, care a dominat politica turcă de când a venit la putere cu 16 ani în urmă şi şi-a condus ţara cu o mână de fier, a avut o campanie continuă cu două luni înainte de votul de duminică, pe care l-a descris ca pe o “problemă de supravieţuire” pentru Turcia.
     
    “Oamenii au votat în favoarea democraţiei, au ales democraţia”, a declarat liderul opoziţiei, Kemal Kilicdaroglu, iar candidaţii Partidului Popular Republican (CET) au luat Ankara şi Istanbul de la Partidul AK şi şi-a menţinut dominaţia în Izmir, al treilea cel mai mare oraş al Turciei.
     
    Cu 99,8% din buletinele de vot numărate în Ankara, candidatul la funcţia de primar din partea CHP, Mansur Yavas, a obţinut 50,9%, oferindu-i un avans de 3,8% faţă de rivalul său din AKP. Agenţia de stiri Anadolu a transmis că AKP va face apel în unele sectoare ale capitalei.
     

  • Jurnalistul Jamal Khashoggi ar fi fost omorât imediat după intrarea în Consulatul saudit din Istanbul

    Jamal Khashoggi a fost strangulat imediat după intrarea în sediul reprezentanţei diplomatice, iar cadavrul a fost dezmembrat şi aruncat, a afirmat miercuri Irfan Fidan, procuror în Istanbul.

    Irfan Fidan se ocupă de investigaţie alături de procurorul saudit Saud al-Mojeb.

    Arabia Saudită nu a anunţat încă unde este cadavrul jurnalistului şi nici cine a comandat asasinatul.

  • Summit major în Istanbul. Patru lideri mondiali, Putin, Erdogan, Macron şi Merkel, CER menţinerea armistiţiului şi o nouă constituţie în Siria

    Liderii Turciei, Rusiei, Franţei şi Germaniei au cerut sâmbătă menţinerea armistiţiului pentru încetarea focului în jurul ultimului mare bastion al rebelilor din Idlib – Siria.

    Cele patru naţiuni “au subliniat importanţa unei încetări a focului”, potrivit unei declaraţii citite de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan la sfârşitul summitului de la Istanbul.

    Erdogan, împreună cu Vladimir Putin, liderul francez Emmanuel Macron si cancelarul german Angela Merkel s-au întâlnit pentru a încerca sa găsească o soluţie durabilă la conflictul sirian, în care peste 360.000 de oameni au fost ucişi din 2011.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING: Arabia Saudită RECUNOAŞTE că jurnalistul Jamal Khashoggi a murit în consulatul din Istanbul

    Procurorul public din Arabia Saudită a anunţat într-un comunicat că între Khashoggi şi oamenii care l-au întâlnit în consulat a izbucnit o luptă care a dus la moartea acestuia.

    “Investigaţiile sunt încă în desfăşurare şi 18 cetăţeni saudiţi au fost arestaţi”, se arată în comunicatul transmis de presa de stat saudită, adăugând că un consilier regal, Saud al-Qahtani, şi şeful serviciului de informaţii, Ahmed Asiri, au fost concediaţi din funcţiile lor.

    Khashoggi, un critic al Prinţului Mohammed bin Salman, a dispărut după ce a intrat în consulat pe 2 octombrie pentru a obţine documentele necesare pentru a se căsători.

    Comentariile de sâmbătă au marcat pentru prima oară de la dispariţia lui Khashoggi când Arabia Saudită a admis moartea jurnalistului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bătălia jucătorilor privaţi din sănătate

    Anul următor mă aştept la una două tranzacţii foarte mari, chiar între primii cinci jucători. Companiile de private equity se apropie de maturitate. Acolo ar putea să fie o schimbare majoră, o tranzacţie. Nu doar datorită maturităţii, ci şi datorită comportamentului pieţei”, descrie Mihai Marcu aşteptările sale legate de evoluţia pieţei de profil în 2019. El anticipează o scădere a tranzacţiilor cu valoare mică şi spune că piaţa se consolidează mai greu, deoarece în momentul de faţă au rămas la vânzare doar 4-5 companii „care mai contează în dinamica marilor jucători”.

    Potrivit estimărilor sale, valoarea pieţei de servicii medicale private, neincluzând zona farma, se situează între 1,2 şi 1,4 miliarde de euro. „Urmează un an tare”, spune Marcu, adăugând că după MedLife, lider de piaţă în prezent, „Medicover atacă puternic poziţia Reginei Maria. Sunt foarte activi în piaţă, ţintesc să ia poziţia a doua. Achiziţionează o dată la o lună între una şi trei companii locale mari. Sanador se dezvoltă iarăşi foarte frumos, organic.”

    În ceea ce priveşte evoluţia cifrei de afaceri a grupului MedLife până la sfârşitul lui 2018, el prevede că aceasta va ajunge la circa 180 de milioane de euro, revenindu-i astfel 12-13% din piaţă.

    Marcu spune că, pentru anul acesta, planurile de achiziţie ale grupului au ajuns la final, după tranzacţiile deja efectuate, printre care se numără Centrul Medical Ghencea şi compania Polisano. „Vom achiziţiona în continuare companii, dar la o scară mai mică” şi asta deoarece MedLife este deja prezentă pe aproape întreg teritoriul României, în oraşele cu peste 150.000 de locuitori, aşa că nu prea mai au unde să se extindă, explică el.

    Pe viitor, Marcu spune că pe piaţă vor funcţiona cu două branduri: pe segmentul de high-end va funcţiona MedLife, iar pe mid-low market, Sfânta Maria, care va include Centrul Medical Ghencea şi Anima. Ca plan de extindere, el spune că toamna aceasta vor deschide prima clinică Anima în afara Bucureştiului, la Bacău.

    Aşteptările sale pentru brandul Sfânta Maria sunt ca acesta să genereze cam 5% din cifra de afaceri a MedLife: „Companiile care vor funcţiona sub brandul Sfânta Maria se îndreaptă spre 10 milioane de euro. Există anumite zone, cum ar fi cea de Casă (casa de asigurări n.red.), în care Sfânta Maria este competitorul Medlife”. 

    Potrivit lui Marcu, cele două branduri vor avea interese divergente şi vor funcţiona cu echipe de vânzări, board, laboratoare, puncte de recoltare şi preţuri diferite. „Spitale vor exista doar pe brandul MedLife, nu şi pe Sfânta Maria. Probabil că farmaciile din toate clinicile mari ale Sfintei Maria vor fi tot Pharmalife”, adaugă el. Printre principalii competitori ai brandului Sfânta Maria se numără companiile Sante şi Medas, în Bucureşti.

    Reprezentantul grupului medical crede că este foarte greu ca un alt jucător să intre pe o piaţă dominată deja la nivel naţional de MedLife, urmată de Regina Maria şi Medicover la nivel regional. În ceea ce priveşte Capitala, Marcu spune că Sanador este un jucător foarte puternic, dar că pentru a deschide o reţea naţională ar dura 10 ani.

    Comparativ cu statele vecine, el plasează România mult peste pieţele din Bulgaria, Serbia sau Ungaria. „Piaţa e la un nivel de maturitate mult mai mare faţă de toţi vecinii. Distanţa faţă de aceştia este nu mare, ci uriaşă. Cel mai mare operator din Ungaria sau Serbia are undeva la 20 de milioane de euro cifra de afaceri. De 9-10 ori mai mică.” Totuşi, admite că decontările din Serbia, Bulgaria sau Ungaria sunt mai bune decât în România.

    Chiar dacă momentan nu au un plan concret legat de intrarea pe o piaţă străină, reprezentantul MedLife spune că, pe viitor, nu exclude această posibilitate: „Vom intra probabil cu 2-5 milioane de euro într-o ţară şi vom vedea cum funcţionează în 12-18 luni. Nu în forţă, pentru că nu ştim dacă funcţionează. Simt că în oraşele mari de tip Budapesta, Sofia şi Belgrad merită intrat. Nu şi în est, în Moldova şi Ucraina”.

    Bariera lingvistică şi reglementările diferite legate de decontările de la casele de asigurări sunt principalele impedimente cu care el crede că s-ar putea confrunta un jucător român la intrarea pe o piaţă internaţională. „Dar cu siguranţă veţi vedea firme româneşti care vor trece graniţa. România şi-a depăşit vecinii la o distanţă uriaşă şi poate deveni un pol care să atragă pacienţi străini.” Cu toate că pacienţii străini nu se înghesuie încă să vină la tratament la noi în ţară, Marcu crede că în 4-5 ani vom vedea mulţi pacienţi, nu bulgari, unguri sau sârbi, ci din ţări cu liste lungi de aşteptare.

    Printre tendinţele pieţei, Marcu remarcă şi faptul că o mare parte dintre pacienţii români „se mută din avionul pentru Viena sau Istanbul în taxi” şi aleg să se trateze la clinici ca Monza, Sanador şi Regina Maria, „nu doar MedLife”, şi asta pentru că mulţi care „s-au tratat la Viena sau Istanbul au făcut recidive. Eu prevăd că în perioada următoare pacienţii vor reveni în spitalele private româneşti”.

    Marcu spune că „moda” tratamentelor în străinătate a apărut în urma greşelilor unor politicieni „cu un comportament arogant”, care au ales serviciile unor clinici private din afară pentru intervenţii simple, care s-ar fi putut efectua lejer la noi în ţară. Totuşi, adaugă că lucrurile se schimbă: „Există o migraţie a pacientului, a turistului medical către spitale private româneşti care încep să lucreze pe nişte nişe medicale foarte bine puse la punct”.

    Anul acesta, numărul de pacienţi din clinicile MedLife a crescut cu 10-15%, iar în spitalele grupului, cu 30-40%. Preşedintele executive al MedLife crede că majorarea numărului de români care aleg serviciile private locale se datorează în egală măsură faptului că mulţi renunţă să plece în afară, dar şi că din ce în ce mai mulţi pacienţi aleg să plece de la stat la privat: „Cred că cei cu operaţii foarte scumpe nu mai pleacă afară. Iar cei cu operaţii de linie se mută din sistemul public către cel privat”.

    Totuşi, spune că sistemul privat nu îl poate înlocui pe cel public, mai ales în oraşele unde sunt centre universitare puternice, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Mureş sau Iaşi. „E nevoie de spitale de urgenţă regionale – au o importanţă strategică pentru ce înseamnă urgenţă. Fie şi pentru simplul motiv că este interzis să faci urgenţă la privat.”

    De ce pleacă tot mai mulţi pacienţi de la stat la privat? „Într-un stat în care, din total cheltuieli într-un spital, 90% sunt salariile, nu e rău că medicii sunt plătiţi, dar este necesar ca aceşti bani să fie luaţi de undeva. Acest undeva se regăseşte în adresabilitatea oamenilor”, încheie el.

  • Pieţele din Turcia se prăbuşesc după sancţiunile impuse de SUA. Borsa Istanbul 100 index are cea mai slabă evoluţie la nivel mondial în ultimul an

    Sancţiunile fără precedent impuse de SUA aliatului său NATO s-au adăugat focurilor încrucişate la care au fost supuşi investitorii. Aceştia deja au fost dezamăgiţi de eşecul autorităţilor de a ţine inflaţa sub control şi de a opri căderea lirei turceşti, sub presiunile preşedintelui Erdogan de a menţine creşterea, scrie Bloomberg.

    Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sarah Sanders, a anunţat că SUA vor impune sancţiuni oficialilor turci consideraţi responsabili de arestarea pastorului american, Andrew Brunson, potrivit CNN. Astfel, ministrul Justiţiei şi Internelor vor avea activele şi proprietăţile americane blocate. Turcii au anunţat contra-măsuri în această privinţă.
     
    Turcia rămâne în continuare expusă la schimbarea încrederii investitorilor, având în vedere dependenţa acesteia de pieţele externe. Lira turcească a scăzut cu mai mult de o cincime în comparaţie cu dolarul american, pe măsură ce intrările de capital au încetinit puternic, determinând companiile să întâmpine dificultăţi în a plăti împrumuturile în valute străine şi alimentând inflaţia.