BusinessMagazin

Tag: islam

  • Statele din Golf acuză Netflix că încalcă valorile islamice

    Arabia Saudită şi membrii Consiliului de Cooperare a statelor din Golf acuză gigantul de streaming Netflix de încălcarea valorilor şi principiilor islamice în societate.

    Organele de supraveghere trag un semnal de alarmă şi susţin că inclusiv programele pentru copii conţin scene imorale. În serialul animat Jurassic World: Camp Cretaceous apar două adolescente care îşi mărturisesc iubirea şi se sărută.

    Tot pe platformă, apare controversatul film francez Mignonnes, pentru care Netflix a primit nenumărate critici din partea comunităţii cinematografice internaţionale, asociaţiilor părinteşti şi activiştilor.

    Consiliului de Cooperare a statelor din Golf afirmă cu tărie că Netflix difuzează în mod deliberat un astfel de conţinut imoral pentru a distruge creşterea sănătoasă a copiilor. Totodată, statele membre au înaintat o cerere prin care solicită companiei americane să elimine conţinutul ofensator.

     

  • Viktor Orban: “Islamul nu a făcut niciodată parte din Europa. Noi în Ungaria decidem ce vrem sau ce nu vrem. Nu vrem asta”

    Aceasta a declarat pentru săptămânalul german Focus că “limbajul elitei europene este ideologic şi dogmatic”.

    “Islamul nu a făcut niciodată parte din Europa, a venit la noi”, a spus Orban într-un interviu care va fi publicat în întregime sâmbătă.

    Acesta a recunosut că imigranţii de origine turcă din Germania, care au ajuns cu zecile de mii în anii 1960 pentru a munci acolo, “aparţin acum istoriei germane şi prin urmare, şi istoriei Europei”.

    “Însă la nivel spiritual, islamul nu a făcut niciodată parte din Europa. Este legea unei alte lumi”, a spus Orban.

    El a criticat de asemenea Franţa şi Germania pentru refuzul lor de a accepta “orice îndoieli” cu privire la o societate multiculturală.

    “Noi în Ungaria decidem ce vrem sau ce nu vrem. Nu vrem asta”, a spus el.

    Aproximativ 600.000 de persoane au ajuns în Europa până acum în acest an, multe dintre ele îndreptându-se spre Germania şi Suedia.

    Orban a subliniat că majoritatea solicitanţilor de azil care au ajuns în Europa sunt de fapt imigranţi economici. “Nu toată lumea are dreptul la o viaţă în Germania sau în Ungaria. Acesta este doar pentru cei care au muncit pentru el”, a spus el.

    Ungaria îşi va închide frontiera cu Croaţia începând de sâmbătă de la ora 0.00 (1.00, ora României), a anunţat Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe, citat de agenţia de presă MTI. Decizia a fost anunţată după o întâlnire a cabinetului de securitate naţională care a avut loc vineri, fiind convocată de premierul ungar, Victor Orban, în cursul aceleaşi zile.

    Ridicarea gardurilor la frontiere de către Ungaria, precum şi tratamemtul aplicat de aceasta asupra imigranţilor – inclusiv confruntările din data de 16 septembrie între poliţie şi aceştia – au fost criticate aspru, inclusiv de către secretarul general al ONU, Ban Ki-moon.

  • Prima bancă islamică din Germania s-a deschis la Frankfurt

    Potrivit Coranului, comerţul este permis, dar dobânzile sunt interzise, ceea ce face ca băncile islamice să fie mai sigure decât cele obişnuite, potrivit experţilor, relatează Deutsche Welle în pagina electronică.

    Kuveyt Turk (KT) Bank, care s-a deschis luni la Frankfurt, nu va percepe dobânzi pentru fondurile pe care le împrumută clienţilor. În schimb, banca islamică poate, de exemplu, să achiziţioneze o proprietate pe care să o vândă ulterior la un preţ mai mare, acceptând inclusiv plata în rate.

    De asemenea, banca poate acorda credite cu fondurile din depozitele clienţilor, care primesc apoi o parte din profitul obţinut prin operaţiunile de creditare. Această “dobândă” nu variază însă în funcţie de suma depusă de clienţi în bancă.

    Un avantaj al acestui sistem este că riscurile sunt împărţite mai uniform, astfel că o prăbuşire totală a sistemului este mai puţin probabilă.

    Conform prevederilor Coranului, investiţiile în comerţul cu arme, alcool, jocuri de noroc, tutun şi prostituţie sunt strict interzise.

    KT Bank este o subsidiară a KT Katilim Bankasi din Istanbul şi operează de cinci ani ca societate de servicii financiare în oraşul german Mannheim. Anul acesta, a obţinut licenţă bancară de la autoritatea germană în domeniu BaFin.

  • Decizia „IRESPONSABILĂ” care îi afectează pe toţi românii. De unde vine cea mai mare ameninţare pentru ţara noastră

    Ţara noastră se află în pericol, iar ameninţarea teroristă este mai mare decât niciodată. De unde vine acest pericol?

    Îngrijorare la Bucureşti, după o serie de evenimente care au ridicat nivelul de tensiune la cote fără precedent:

    Decizia „IRESPONSABILĂ” care îi afectează pe toţi românii. De unde vine cea mai mare ameninţare pentru ţara noastră

  • Primul miting Pegida din afara Germaniei: Aproximativ 200 de persoane au manifestat în Norvegia

    Obiectivul este “să se atragă atenţia asupra faptului că există provocări mari, probleme mari, legate de imigraţia musulmanilor în Norvegia, sub influenţa islamului”, a declarat pentru AFP Max Hermansen, un profesor de liceu, aflat la originea marşului, primul organizat în afara Germaniei.

    Hermansen le-a reproşat musulmanilor practici culturale – circumcizia, căsătoria forţată, oprimarea homosexualilor – contrare “valorilor umaniste”, că sunt suprareprezentaţi în statisticile cu privire la infracţiuni şi criminalitate şi că sunt “o catastrofă economică pe termen lung pentru Norvegia”.

    El a refuzat să comenteze despre o posibilă asociere a mişcării sale cu extremistul de dreapta Anders Behring Breivik. Pe 22 iulie 2011, Breivik a omorât 77 de persoane, în această ţară scandinavă, afirmând că s-a angajat într-o cruciadă împotriva multiculturalismului şi “invaziei musulmane”. El ispăşeşte o pedeapsă de 21 de ani de închisoare, susceptibilă să fie prelungită.

    Manifestanţii, inclusiv câţiva străini, au defilat paşnic în zona Primăriri Oslo, arborând steaguri norvegiene, după care s-au dispersat fără incidente.

    Poliţia a numărat 190 de participanţi, o mobilizare care s-a ridicat la nivelul aşteptărilor, convocată pe reţele de socializare. Adunarea este prevăzută de-acum săptămânal, potrivit lui Hermansen.

    O mână de contramanifestanţi de la SOS Rasismul, care purtau o banderolă cu mesajul “Societatea împotriva urii musulmanilor”, le-a strigat “Fără rasişti pe străzile noastre!”.

    La câteva sute de metri distanţă, aproape 1.000 de persoane participau la alt miting, potrivit postului NRK. Prevăzut iniţial contra Pegida, mitingul a adus un omagiu victimelor atacurilor jihadiste de la Paris.

    Mişcarea Pegida (acronimul de la “Patrioţi europeni împotriva islamizării Occidentului”) a fost înfiinţată în estul Germaniei. După o primă defilare, la care au participat 500 de persoane, în octombrie, mişcarea a luat amploare şi a adunat 25.000 de persoane luni.

    Mişcarea speră să profite de pe urma atentatelor din Franţa şi să atragă noi membri.

    Pegida are ramificaţii – care există deja sau sunt doar anunţate – în Austria, Norvegia, Suedia şi Elveţia.

  • Mişcarea germană Pegida vrea să profite de atentatele de la Paris pentru a-şi atrage susţinători

    Începând din octombrie, Pegida (Patrioţi europeni împotriva islamizării Occidentului) se mobilizează în fiecare luni împotriva islamului şi a solicitanţilor de azil. Aceasta are un succes tot mai mare: 500 de persoane la primul marş din 20 octombrie, faţă de 10.000 la începutul lui decembrie şi 18.000 săptămâna trecută.

    Luni seara, la cea de-a 12-a manifestaţie în capitala Saxoniei, organizatorii au cerut să li se aducă un omagiu “victimelor terorismului de la Paris”, invitându-şi susţinătorii să poarte o banderolă neagră în semn de doliu.

    În cursul reuniunii va fi păstrat un minut de reculegere. Aceasta va începe ca în fiecare luni, la ora locală 18.30 (19.30 ora României).

    După atacurile soldate cu 12 morţi în redacţia Charlie Hebdo, Pegida nu a întârziat să reacţioneze: “islamiştii, împotriva cărora Pegida avertizează de peste 12 săptămâni, au arătat astăzi în Franţa că pur şi simplu sunt incompatibili cu democraţia”, scria miercuri mişcarea pe pagina sa de Facebook, la câteva ore după atac.

    Incendiul criminal, comis în noaptea de sâmbătă spre duminică împotriva Hamburger Morgenpost, un cotidian din Hamburg (nord), care a publicat caricaturile Charlie Hebdo, ar putea să dea apă la moară Pegida, chiar dacă legătura cu atentatele de la Paris nu fusese încă stabilită duminică seara.

    Luni seara, “este foarte probabil ca pragul de 20.000 de manifestanţi să fie depăşit”, a apreciat Werner Patzelt, profesor de Ştiinţe politice la Universitatea Tehnică din Dresda. “Atentatul de la Paris are, fără cea mai mică îndoială, impact asupra Dresdei: el va conferi mişcării Pegida şi mai multă influenţă”.

    În alte zone din Germania, “patrioţii europeni” s-au organizat în mişcări similare la Bonn (Bogida) sau la Berlin (Bergida). Luni seara, la Leipzig va avea loc prima manifestaţie pro-Pegida.

    În 1989, “manifestaţiile de luni” au cutremurat Zidul Berlinului. După “25 de ani, la Dresda, Pegida a deturnat sloganul istoric “Noi suntem poporul”, scandat în prezent de susţinătorii săi.

    Mişcarea se răspândeşte în Europa: la Viena, un prim marş Pegida este prevăzut la sfârşitul lui ianuarie, în timp ce în Suedia şi Norvegia au fost create pagini de Facebook care au 6.000 şi, respectiv, 2.000 de abonaţi.

    Contestatarii mişcării rămân însă net mai numeroşi în Germania, unde mai multe contramanifestaţii au atras mult mai multe persoane.

    Astfel, sâmbătă la Dresda, circa 35.000 de persoane au defilat pentru a apăra o societate deschisă şi tolerantă. Luni seara, ei vor ieşi din nou în stradă. La Berlin, simpatizanţii grupării NoBergida NoRacism vor face acelaşi lucru în cursul serii.

    Duminică, ministrul social-democrat al Justiţiei, Heiko Maas, a cerut mişcării Pegida să renunţe la manifestaţiile de luni, considerând că nu are dreptul să “exploateze” atacurile de la Paris.

    După aceste atentate, mai multe organizaţii musulmane au făcut apel la un marş al tăcerii, marţi, la Berlin.

    Luni, cancelarul Angela Merkel, care a fost foarte critică faţă de Pegida, îl va primi pentru prima dată pe omologul său turc Ahmet Davutoglu.

    Potrivit presei turce, el ar urma să îi ceară lui Merkel acţiuni concrete împotriva atitudinilor antimusulmane în Germania unde, potrivit unui studiu recent, 57 la sută dintre persoane văd islamul ca pe o “ameninţare”.

    Ţară cu 81 de milioane de locuitori, Germania numără aproximativ trei milioane de persoane de origine turcă. Ele formează majoritatea comunităţii musulmane din Germania, formată din aproximativ patru milioane de persoane.

  • ONU acuză gruparea Statul Islamic de “epurare etnică şi religioasă” în Irak

    “Încălcări grave şi oribile ale drepturilor omului sunt comise în fiecare zi de Statul Islamic în Irak şi Levant (SIIL) şi de grupările armate asociate. Ei vizează sistematic bărbaţii, femeile şi copiii în funcţie de apartenenţa lor etnică, religioasă sau sectară şi comit fără milă o epurare etnică şi religioasă în regiunile aflate sub controlul lor”, a declarat Pillay într-un comunicat.

     

  • Minarete pe cerul Dobrogei

    Din uriaşul şi incomplet exploatatul nostru patrimoniu arhitectural, năzdrăvanii specialişti de la Igloo au ştiut să extragă esenţe rare, pe care le-au fixat în cadrul unor volume pot face cinste oricărei biblioteci: de la “Haţeg, ţara bisericilor de piatră” la “Bucureştiul ascuns, file de tomografie urbană”.

    De această dată, ne aflăm în faţa unei antologii care are ca subiect geamiile din România, adică locaşurile de cult islamic ale comunităţii turco-musulmane, împământenite şi încă active în zona Dobrogei. Obiectivul nu mai este, ca în alte cazuri, insolitul (precum în volumul “Kombinat” – dedicat ruinelor industriale) sau extravaganţa (ca în albumul “Kastello”, menit să înfăţişeze palatele rromilor care au vrâstat, cu ameţitorul lor kitsch, faţa scumpei noastre patrii), ci o realitate etno-culturală puternică, reverberantă, dar cu poziţionare într-un areal restrâns şi, de aceea, cu vizibilitate redusă.

    Tratarea monografică a moscheilor din România (care nu a constituit, până acum, obiectul niciunei cărţi apărute la noi) a fost realizată cu profesionalismul, minuţia şi atenţia cuvenite unei întreprinderi durabile, iar nu cu vioiciunea frivolă pe care o antrenează, îndeobşte, contemplarea exoticului. Dispunem, prin urmare, de un studiu introductiv temeinic, care trasează istoricul comunităţii musulmane din Dobrogea, dar şi de o privire generală, ţesută din consideraţii legate de arhitectonică, asupra celor 67 de geamii şi moschei din România (amândouă contribuţiile îi aparţin lui Cristian Brăcăcescu).

    Urmează o hartă a amplasamentului locaşurilor dobrogene (asupra cărora este focalizat volumul, deşi astfel de monumente există şi în alte zone ale ţării) şi, apoi, câte un capitol (texte şi imagini) dedicat unora dintre cele mai izbutite artistic şi mai semnificative cultural geamii de la noi. Pentru că nu doar ele au înfrumuseţat peisajul şi spiritualitatea românească, autorii au considerat util să închidă volumul printr-un glosar de termeni de origine turcă, tătară şi arabă care au sporit vocabularul limbii române. Un omagiu foşnitor şi cald ca un văl de tafta.

    “Geamii”, colecţia IglooPatrimoniu, Editura Igloomedia, Bucureşti, 2012

  • Islam vs. Occident – inocenţa unei lumi furioase

    Clipul de promovare a filmului “Inocenţa musulmanilor” a fost postat pe YouTube cu câteva luni înaintea violenţelor, aproape fără a fi băgat în seamă. Înregistrarea a fost, însă, tradusă în arabă şi postată de încă două ori în zilele dinaintea datei de 11 septembrie. A fost, de asemenea, promovată de diaspora creştinilor copţi din Statele Unite şi a atras multe vizualizări înainte de a declanşa demonstraţiile din lumea islamică. Numărul vizionărilor a trecut în prezent de 30 de milioane.

    Versiunea tradusă a ajuns prima dată în Egipt, unde a intrat în atenţia presei. Televiziunile egiptene au difuzat, chiar, o parte din scenele considerate jignitoare la adresa profetului Mahomed.
    Criza cauzată de film vine într-o perioadă extrem de dificilă pentru relaţiile Statelor Unite şi Europei cu statele islamice, marcată de conflictul din Siria, tensiunile privind Iranul, atacurile cu drone derulate de SUA în Pakistan şi Yemen, precum şi de transformările profunde produse în mai multe ţări de “primăvara arabă”.

    Acestea se adaugă ostilităţii faţă de intervenţia militară în Afganistan şi Irak, conflictului israeliano-palestinian şi altor conflicte existente la graniţele lumii islamice, dar şi presiunilor Vestului, directe sau indirecte, asupra stilului de viaţă musulman.Violenţe similare sau de amploare mai redusă au avut loc şi în trecut, fie din cauza tentativelor pastorului american Terry Jones de a arde copii ale Coranului, fie a unor caricaturi apărute în publicaţii occidentale, precum şi în urma înregistrărilor video cu tratamentul crud aplicat unor musulmani de către militari americani.

    O mare parte din proteste au fost organizate sau incitate de lideri religioşi şi politici radicali sau au fost deturnate de astfel de persoane. Au existat, însă, şi apeluri la calm, precum cel al Marelui Muftiu al Egiptului, Ali Gomaa, care a criticat insultele aduse Islamului, însă a îndemnat musulmanii să nu răspundă unor astfel de incitări. Comentând apariţia unor caricaturi într-o publicaţie franceză, muftiul a spus că acestea arată cât de divergente au devenit lumea occidentală şi cea islamică.

    Roblema guvernelor eşuate. În multe din statele arabe, amploarea şi violenţa protestelor au fost făcute posibile şi alimentate de incapacitatea liderilor politici, fie de a-şi exercita autoritatea, precum în Pakistan, fie de a împlini aşteptările populaţiei după schimbările de regim din nordul Africii. Demonstraţiile au funcţionat şi ca o supapă de eliberare a tensiunilor pentru deturnarea atenţiei de la probleme interne majore, dar şi pentru legitimizarea unor conducători.

    În ţări precum Egipt sau Libia, înlocuirea unor lideri politici autoritari nu a adus prosperitatea şi siguranţa sperate de o mare parte a populaţiei. În Libia, unde Muammar Gaddafi a fost schimbat cu ajutorul Statelor Unite şi al altor state occidentale, protestele au dus la uciderea a patru americani, inclusiv a ambasadorului SUA.În Egipt, Libia, Tunisia, Yemen, Afganistan, Indonezia, Iran, Irak, Sudan, Malaiezia şi Nigeria, numeroase persoane au fost ucise sau rănite în urma demonstraţiilor şi ciocnirilor cu forţele de ordine. Ţintele principale ale protestelor au fost reprezentanţele diplomatice ale SUA sau ale altor state occidentale.

    FECTE. În ţările musulmane, protestele conduc la consolidarea poziţiei liderilor conservatori şi radicali, precum şi a curentului antiamerican. În restul lumii, mai ales în Occident, demonstraţiile masive şi violente întăresc extrema dreaptă şi percepţia privind violenţa şi lipsa de libertăţi din lumea musulmană.

  • Ce cred islamiştii despre occidentali

    După tragedia de la 11 septembrie 2001, a început să străbată în lung şi-n lat teritoriile cele mai violente ale planetei, străduindu-se priceapă mentalitatea islamică şi să se apropie firesc de problemele orientalilor. Cum? Într-o manieră insolită: dând cuvântul celor care nu-l au şi revendicând dreptul la lentoare şi la complexitate, refuzând graba, stereotipurile reportericeşti şi goana după scandal.

    Din Cecenia până Pakistan şi din Irak până în Afganistan, Anne Nivat a interogat sute de oameni simpli sau de războinici, de mullahi, mujahedini sau talibani, încercând să desluşească “cine se ascunde în spatele vălurilor şi bărbilor”. Şi a aflat cum ne gândesc ei, orientalii, pe noi, occidentalii, dincolo de armele, emisiunile TV, obiceiurile şi strălucitoarele noastre gadgeturi tehnologice.

    O privire inversată, care invită la dialog cultural, la convieţuire şi care ne poate scăpa de multe dintre spaimele noastre induse de o propagandă agresivă.

    Anne Nivat,”Islamiştii, cum ne văd ei pe noi”, Editura Corint, Bucureşti, 2011