BusinessMagazin

Tag: IRES

  • Peste 80 la sută din români vor sta acasă de Paşte, doar 4% pleacă în concediu

    Studiul realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES arată că un sfert din români au concediu în perioada sărbătorilor de Paşte, dar o mare parte dintre participanţii la studiu – 82% – spun că vor sta acasă de sărbători şi doar 4% spun că vor pleca într-o excursie. Dintre cei care vor pleca în excursie, cei mai mulţi vor petrece aceste sărbători în ţară.

    Peste 60% dintre cei chestionaţi vor primi musafiri în zilele de Paşte, iar printre cei primiţi în vizită se află membri ai familiei (51%), rude (32%), prieteni apropiaţi (27%). Doar 6% vor primi în vizită colegi de serviciu.

    În privinţa preparatelor tradiţionale de Paşte, aproape jumătate dintre respondenţi – 49% – spun că în familia lor se face de fiecare dată pască, 40% din cei chestionaţi obişnuiesc să consume miel de Paşte, în timp ce 23% consumă de mai multe ori pe an.

    Studiul mai arată că 43% vor cumpăra în acest an carne de miel, 25% vor cheltui între 200 şi 249 de lei pentru carne de miel, o cincime alocă între 100 şi 149 de lei, 12% între 50 şi 99 de lei, în timp ce 11% au pregătit între 150 şi 199 de lei.

    Vinul de casă rămâne băutura alcoolică preferată de români pentru sărbătorile de Paşte pe care le petrec acasă – 48%, în timp ce 12% preferă ţuica şi 10% – berea. 20% dintre cei chestionaţi spun că în familiile lor nu se consumă băuturi alcoolice.

    În ceea ce priveşte băuturile non-alcoolice, apa minerală sau plată este prima în topul consumului, 45% dintre respondenţi declarând că o consumă în cea mai mare măsură. Sucurile naturale şi sucurile carbogazoase sunt pe următoarele locuri – 24%, respectiv 23%, iar 4% consumă siropuri de fructe.

    Potrivit studiului, 96% din cei chestionaţi vor vopsi ouă în acest an, 64% preferând vopsea din comerţ, 15% metodele tradiţionale, iar 18% combină cele două metode. Culorile preferate pentru ouăle de Paşte sunt roşu (97%), galben (36%), verde (30%), albastru (30%) sau portocaliu (15%). Mai mult de jumătate dintre participanţii la studiu vor vopsi între 10 şi 30 de ouă, iar 43% peste 30.

    De asemenea, 66% spun că vor face în casă prăjiturile pentru Paşte şi 14% declară că le vor cumpăra.

    Mai bine de jumătate dintre respondenţi – 55% – spun că în acest an vor cumpăra cadouri pentru cei dragi, iar 44% nu vor face acest lucru. Jumătate dintre cei care vor face cadouri spun că acestea vor fi la fel ca şi cele din alţi ani, 36% spun că vor fi mai modeste, iar 8% că vor fi mai consistente.

    Jumătate susţin că, uneori, de sărbători obişnuiesc să ajute persoane nevoiaşe sau să doneze bani. 29% spun că fac aceste gesturi de fiecare dată şi 66% declară că intenţionează să facă acte caritabile şi în acest an, cu ocazia sărbătorilor pascale.

    La studiu au participat 1.006 persoane cu vârsta de peste 18 ani.

  • Peste 80 la sută din români vor sta acasă de Paşte, doar 4% pleacă în concediu

    Studiul realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES arată că un sfert din români au concediu în perioada sărbătorilor de Paşte, dar o mare parte dintre participanţii la studiu – 82% – spun că vor sta acasă de sărbători şi doar 4% spun că vor pleca într-o excursie. Dintre cei care vor pleca în excursie, cei mai mulţi vor petrece aceste sărbători în ţară.

    Peste 60% dintre cei chestionaţi vor primi musafiri în zilele de Paşte, iar printre cei primiţi în vizită se află membri ai familiei (51%), rude (32%), prieteni apropiaţi (27%). Doar 6% vor primi în vizită colegi de serviciu.

    În privinţa preparatelor tradiţionale de Paşte, aproape jumătate dintre respondenţi – 49% – spun că în familia lor se face de fiecare dată pască, 40% din cei chestionaţi obişnuiesc să consume miel de Paşte, în timp ce 23% consumă de mai multe ori pe an.

    Studiul mai arată că 43% vor cumpăra în acest an carne de miel, 25% vor cheltui între 200 şi 249 de lei pentru carne de miel, o cincime alocă între 100 şi 149 de lei, 12% între 50 şi 99 de lei, în timp ce 11% au pregătit între 150 şi 199 de lei.

    Vinul de casă rămâne băutura alcoolică preferată de români pentru sărbătorile de Paşte pe care le petrec acasă – 48%, în timp ce 12% preferă ţuica şi 10% – berea. 20% dintre cei chestionaţi spun că în familiile lor nu se consumă băuturi alcoolice.

    În ceea ce priveşte băuturile non-alcoolice, apa minerală sau plată este prima în topul consumului, 45% dintre respondenţi declarând că o consumă în cea mai mare măsură. Sucurile naturale şi sucurile carbogazoase sunt pe următoarele locuri – 24%, respectiv 23%, iar 4% consumă siropuri de fructe.

    Potrivit studiului, 96% din cei chestionaţi vor vopsi ouă în acest an, 64% preferând vopsea din comerţ, 15% metodele tradiţionale, iar 18% combină cele două metode. Culorile preferate pentru ouăle de Paşte sunt roşu (97%), galben (36%), verde (30%), albastru (30%) sau portocaliu (15%). Mai mult de jumătate dintre participanţii la studiu vor vopsi între 10 şi 30 de ouă, iar 43% peste 30.

    De asemenea, 66% spun că vor face în casă prăjiturile pentru Paşte şi 14% declară că le vor cumpăra.

    Mai bine de jumătate dintre respondenţi – 55% – spun că în acest an vor cumpăra cadouri pentru cei dragi, iar 44% nu vor face acest lucru. Jumătate dintre cei care vor face cadouri spun că acestea vor fi la fel ca şi cele din alţi ani, 36% spun că vor fi mai modeste, iar 8% că vor fi mai consistente.

    Jumătate susţin că, uneori, de sărbători obişnuiesc să ajute persoane nevoiaşe sau să doneze bani. 29% spun că fac aceste gesturi de fiecare dată şi 66% declară că intenţionează să facă acte caritabile şi în acest an, cu ocazia sărbătorilor pascale.

    La studiu au participat 1.006 persoane cu vârsta de peste 18 ani.

  • Barometru IRES: 63% nivel de încredere în DNA. 57% interes pentru transmisiunile TV despre arestări

    În studiul “Barometrul încrederii în instituţii”, realizat de IRES în perioada 9-10 martie, 49% dintre persoanele intervievate spun că, în acest moment, lucrurile în România merg într-o direcţie bună, în timp ce 40% consideră că acestea merg într-o direcţie greşită.

    Majoritatea persoanelor intervievate, 77%, au o părere foarte bună sau bună despre faptul că, în ultimele luni, mulţi oameni politici sunt acuzaţi de corupţie, sunt condamnaţi sau arestaţi preventiv. Despre acest lucru tind să aibă o părere bună în proporţie mai ridicată bărbaţii şi respondenţii cu studii superioare.

    În acelaşi timp, cumulativ, o proporţie covârşitoare a respondenţilor, 95%, este de părere că în România corupţia este foarte răspândită (70%) sau destul de răspândită (25%). Doar 3% dintre aceştia cred că este puţin răspândită, iar 1% spun că nu este răspândită deloc.

    Aproape jumătate dintre intervievaţi consideră că este mai răspândită corupţia în administraţia centrală decât în cea locală, în timp ce 16% cred că este invers, iar 31% consideră că, de fapt, corupţia este răspândită în egală măsură atât la nivelul administraţiei locale, cât şi la nivelul celei centrale. Respondenţii cu studii medii tind să vadă în proporţie mai ridicată corupţie la nivel central, cei fără studii la nivel local, iar cei cu studii superioare cred în proporţie mai ridicată că este răspândită atât la nivel central, cât şi la nivel local. Respondenţii din Transilvania şi Banat consideră că este mai răspândită în administraţia centrală, iar cei din Moldova o văd în proporţie uşor mai ridicată la ambele niveluri.

    O proporţie semnificativă a persoanelor intervievate, 57%, consideră că există politicieni care sprijină lupta împotriva corupţiei în mod sincer. Respondenţii care au absolvit cel mult clase gimnaziale tind să răspundă afirmativ la această întrebare în proporţie mai ridicată.

    Referitor la reflectarea mediatică a fenomenului, 57% dintre participanţii la studiu se declară interesaţi sau foarte interesaţi de transmisiunile televiziunilor pe tema arestărilor şi condamnărilor din ultima perioadă.

    Respondenţii din Transilvania şi Banat se declară interesaţi de aceste transmisiuni în proporţie mai ridicată, iar cei din Moldova în proporţie mai redusă. Cu toate acestea, majoritatea respondenţilor creditează transmisiunile televizate cu încredere în ceea ce priveşte contribuţia lor la diminuarea fenomenului corupţiei, 36% spunând că sunt siguri că acestea pot contribui la acest lucru, iar 41% considerând că probabil acest lucru se întâmplă. Cu cât respondenţii sunt mai educaţi, cu atât convingerea că transmisiunile televizate pot contribui la diminuarea corupţiei se regăseşte mai rar în rândul acestora, conform IRES.

    Studiul relevă, totodată, că DNA beneficiază de cea mai ridicată încredere din partea publicului.

    De altfel, conform comunicatului IRES în care sunt prezentate rezultatele barometrului, toate instituţiile care activează în sistemul juridic din România beneficiază de nivele de încredere superioare majorităţii instituţiilor din România.

    În justiţia din România, în general, au încredere multă sau foarte multă 41% dintre respondenţi, în timp ce 56% spun că au mai degrabă puţină sau foarte puţină încredere. Bărbaţii declară că au multă sau foarte multă încredere în justiţie în proporţie semnificativ mai ridicată decât femeile, la fel persoanele cu studii superioare.

    Direcţia Naţională Anticorupţie beneficiază de multă sau foarte multă încredere în rândul a 63% dintre intervievaţi. Ca şi până acum, aceste opinii se regăsesc în proporţie mai ridicată în rândul bărbaţilor, precum şi în rândul persoanelor cu studii medii sau superioare.

    În DIICOT, de asemenea, au multă sau foarte multă încredere peste 50% dintre respondenţi, proporţia crescând la 61% în rândul bărbaţilor.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie beneficiază de multă sau foarte multă încredere din partea a 48% dintre participanţii la acest studiu, cu precădere din partea bărbaţilor şi a persoanelor cu studii superioare.

    În tribunale au încredere multă sau foarte multă 37% dintre intervievaţi, în timp ce 57% au mai degrabă puţină sau foarte puţină încredere în aceste instituţii. Bărbaţii declară că au multă sau foarte multă încredere în aceste instituţii în proporţie mai ridicată decât femeile. Încrederea în judecătorii se prezintă foarte similar cu cea în tribunale – 37% au foarte multă sau multă încredere, iar 58% puţină sau foarte puţină.

    În Ministerul Justiţiei, de asemenea, au încredere multă sau foarte multă 38% dintre intervievaţi, în timp ce 57% dintre ei spun că au mai degrabă puţină sau foarte puţină încredere în acest minister. Şi în acest caz, bărbaţii tind să aibă multă sau foarte multă încredere în această instituţie în proporţie mai ridicată decât femeile.

    În CSM spun că au multă sau foarte multă încredere 42% dintre intervievaţi. Această opinie este mai des întâlnită în rândul bărbaţilor, devenind mai răspândită, de asemenea, odată cu creşterea nivelului de educaţie. În curţile de apel au încredere tot 42% dintre participanţii la studiu, bărbaţii în proporţie uşor mai ridicată, la fel persoanele cu studii superioare şi cele care locuiesc în Transilvania sau Banat.

    IRES menţionează, totodată, în comunicat, că în privinţa Codruţei Kovesi studiul relevă o încredere fără precedent pentru cineva din sistemul juridic din România.

    În Codruţa Kövesi, procurorul şef al DNA, au multă sau foarte multă încredere 43% dintre persoanele intervievate, în timp ce 45% spun că au puţină sau foarte puţină încredere în aceasta, iar 9% declară că nu o cunosc. Bărbaţii, în schimb, au încredere în Codruţa Kövesi în proporţie de 52%, iar persoanele cu studii superioare în proporţie de 49%.

    În Monica Macovei declară că au încredere multă sau foarte multă 23% dintre intervievaţi, proporţia acestora crescând atunci când este vorba doar de persoanele cu studii superioare la 34%.

    În Tiberiu Niţu, procurorul general al României, au multă sau foarte multă încredere trei din zece respondenţi. Bărbaţii tind să aibă încredere în această personalitate în proporţie mai ridicată, la fel persoanele care au studii medii sau superioare, comparativ cu cele care au absolvit un nivel de educaţie inferior. Respondenţii din Moldova, de asemenea, tind să aibă încredere în Tiberiu Niţu în proporţie uşor mai redusă.

    De asemenea, 16% dintre persoanele intervievate spun că au avut de a face cu sistemul de justiţie în ultimii cinci ani. Cu cât sunt mai educaţi, cu atât proporţia respondenţilor care răspund afirmativ la această întrebare creşte. De asemenea, respondenţii din regiunea de Sud a ţării tind să facă acest lucru în proporţie uşor mai ridicată decât cei din Moldova sau din Transilvania şi Banat.

    Jumătate dintre persoanele care spun că au avut de-a face cu justiţia în ultimii cinci ani spun că au făcut acest lucru în calitate de reclamant sau de păgubit, în timp ce un sfert au fost acuzaţi sau inculpaţi, iar o zecime martori. Aproximativ jumătate dintre acestea, de asemenea, apreciază că au fost tratate bine sau foarte bine atunci când au avut de a face cu sistemul de justiţie – 52% -, în timp ce 47% apreciază că au fost tratate mai degrabă prost sau foarte prost. Proporţii similare ale respondenţilor apreciază, astfel, că s-ar fi făcut dreptate sau nu în cazul lor: 51% spun că s-a făcut dreptate, iar 44% că nu s-a făcut dreptate. În acelaşi timp, 5% dintre aceştia nu ştiu ce răspuns să dea la această întrebare.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.118 persoane de 18 ani şi peste, eroarea maximă tolerată fiind de ± 3%.

  • Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale. Ponta l-a felicitat pentru victorie

    UPDATE: ORA 09.00: Numărul alegătorilor prezenţi la urne luaţi în calcul la această centralizare a fost de 11.369.607, din care 9.758.885 înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente. Numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare candidat: Klaus Iohannis – 6.126.024 (54,66%); Victor Ponta – 5.081.479 (45,33%).

    “Le mulţumesc românilor care au venit la vot. Poporul are întotdeauna dreptate”, a spus Ponta.

    “Ne vom face datoria faţă de ţară. Aşa cum acceptăm noi rezultatul, sper că îl vor accepta şi cei care vor să protesteze”, a adăugat premierul, referindu-se la manifestanţii din Capitală şi din alte oraşe care au ieşit în stradă ca să solicite prelungirea programului de votare pentru diaspora.

    Anterior, vicepremierul Liviu Dragnea spusese că scorul este strâns şi că, din evaluările PSD, Victor Ponta a câştigat alegerile la o diferenţă mică de număr de voturi.

    “Cum ne-am ridicat după referendumul din 2012, aşa trebuie să mergem mai departe”, a mai spus Ponta.

    Conform numărătorii paralele a ACL, după numărarea voturilor din 50% dintre secţii, Iohannis a obţinut 56,26% din voturi, iar Victor Ponta – 43,40%.

    Vicepremierul Liviu Dragnea a prezentat şi rezultatele numărătorii paralele efectuate de PSD, care după numărarea voturilor din 95% de secţii arată un scor de 53% la 47% în favoarea lui Klaus Iohannis.

    Klaus Iohannis a obţinut cele mai multe voturi la alegerile prezidenţiale potrivit datelor a două exit-poll-uri comandate de televiziunile de ştiri, alte două îl dau drept câştigător pe Victor Ponta, iar ultimul estimează egalitate.

    Sondajele la ieşirea de la urne au fost realizate de SOCIOPOL, IRES, CSCI şi CURS – Avangarde.

    SOCIOPOL pentru Antena 3: Ponta – 50,90%, Iohannis – 49,10%

    IRES pentru Digi 24: Ponta – 49,10% , Iohannis – 50,90%

    CSCI pentru RTV: Ponta – 50,72% , Iohannis – 49,28%

    CURS – Avangarde pentru TVR: Ponta – 48,50% Iohannis – 51,50%

    Agenţia de Rating Politic (ARP) pentru Realitatea TV: Victor Ponta – 50%, Klaus Iohannis – 50%.

    După primul tur de scrutin, cele mai exacte exit poll-uri s-au divedit a fi cele ale IRES şi SOCIOPOL, iar cel mai departe de realitate a fost cel al ARP.

    Urnele s-au deschis în România la ora 07.00 şi s-au închis la orele 21.00.

  • Friguri de toamnă: cum arată bilanţul campaniei pentru prezidenţiale (GALERIE FOTO)

    La fel de slabe au fost şi încercările echipelor de campanie de a copia stilul american, cu dezvăluiri pretins incendiare despre viaţa personală a candidaţilor, ori încercările clasic româneşti, bine exersate în toate campaniile, de înfricoşare, demonizare şi culpabilizare a electoratului care ar îndrăzni să voteze “iresponsabil” cu anumiţi candidaţi, acuzaţi că vor distruge ţara dacă ar ajunge la Cotroceni.

    În acest context, prim-planul campaniei a fost ocupat natural de acţiunile justiţiei, cu explozia fără precedent de dosare de la DNA, declanşate sau anunţate, care au afectat, într-un fel sau altul, politicieni de toate culorile implicaţi în campanie (Microsoft, Lukoil, Retrocedările ilegale de păduri, Trafic de influenţă pentru amnistie şi graţiere, Referendumul din 2012, Bercea Mondial, EADS, Loteria) şi cu amânarea repetată la CCR şi la ICCJ a deznodământului privind recursul ANI în dosarul incompatibilităţii lui Klaus Iohannis. Ca atare, echipele de campanie au încercat să speculeze în favoarea propriului candidat aceste acţiuni ale justiţiei, într-un efort de a convinge electoratul, după caz, ba că “se urmăreşte” scoaterea incorectă din joc a candidatului (de către adversarii politici, serviciile secrete, SUA, UE etc), ba că justiţia, serviciile, SUA şi UE îl sprijină pe respectivul candidat, inclusiv prin eliminarea adversarilor săi corupţi, pentru că numai el e de partea binelui şi a dreptăţii.

    Pentru electoratele deja ferm decise, exploatarea propagandistică a acţiunilor justiţiei n-a schimbat oricum mare lucru în intenţiile de vot; pentru cei mai puţin decişi, nu atât vânzoleala dosarelor, cât mai ales zvonistica şi scenarita aferente au putut genera însă fie un efect de demobilizare, fie de îndreptare către candidaţi din eşalonul al doilea, mereu gata să funcţioneze ca destinatari ai votului de protest.

    Ultimele sondaje de opinie făcute publice de institutele de sondare îi plasează pe Victor Ponta şi Klaus Iohannis pe primele locuri în intenţia de vot pentru turul I. Diferă însă atât procentele atribuite celor doi candidaţi, cât şi rezultatele privind ocupanţii locurilor 3-4: sondaj Sociopol – Ponta 41%, Iohannis 28%, Tăriceanu 7%, Udrea 6%; sondaj CSCI – Ponta 40%, Iohannis 29%, Tăriceanu 8%, Udrea 6%; sondaj IRES – Ponta 41%, Iohannis 30%, Udrea 7%, Macovei 6%; sondaj INSCOP – Ponta 40,6%, Iohannis 30,1%, Udrea 6,7%, Tăriceanu 6,2%; sondaj CCSCC – Ponta 36%, Iohannis 30%, Macovei 7%, Tăriceanu 6%. Pentru turul al doilea, toate casele de sondaje, cu excepţia ultimei, care indică egalitate între Ponta şi Iohannis, prezic victoria lui Ponta, la o diferenţă estimată de 7% (INSCOP) sau 10% (Sociopol, CSCI) faţă de Iohannis.

  • Cine are şanse la alegerile prezidenţiale

    Numai doi din 10 respondenţi declară că s-au simţit vreodată discriminaţi, cel mai des pe baza vârstei (30%) şi a statutului social (26%).

    Cei mai mulţi respondenţi consideră că femeile nu sunt în general în dezavantaj faţă de bărbaţi. În schimb, 37% cred că un bărbat este avantajat în obţinerea unui loc de muncă şi a unui anumit venit, 35% cred că avantajul bărbaţilor se manifestă la încheierea afacerilor, 29% cred că femeile sunt dezavantajate în ceea ce priveşte promovarea la locul de muncă, iar 24% cred că dezavantajul se manifestă în privinţa repartizării treburilor casnice.

  • Cât durează perioada de graţie pentru actuala guvernare

    La întrebarea “Câte procente credeţi că ar avea USL dacă ar fi organizate acum alegeri parlamentare?”, s-au înmulţit evident estimările care creditează USL cu peste 50% din voturi. Totuşi, întrebaţi care va fi evoluţia USL în sondaje pe parcursul anului, respondenţii declară acum în proporţie mai mare că USL va scădea (23% în 2011 – 29% în 2013), anticipând o erodare a guvernării.

    Majoritatea celor chestionaţi sunt de părere că PDL va scădea în sondaje – 50% (2011) şi 40% (2013). Cât despre UDMR, PRM, UNPR şi PNŢCD, oamenii tind mai degrabă să afirme că acestea vor rămâne la fel în ceea ce priveşte preferinţele reflectate în sondaje.

    Peste jumătate dintre cei chestionaţi (51%) cred că liderul USL, Crin Antonescu, are şanse să devină preşedintele României. Peste jumătate cred că numărul parlamentarilor nu va fi redus, iar 68% dintre respondenţi cred că Parlamentul va continua să funcţioneze cu două Camere. Majoritatea respondenţilor (52%) nu cred că în 2013 se va realiza împărţirea pe regiuni a României, dar, comparativ cu 2011, creşte proporţia celor care cred că acest lucru se va produce.

    Sondajul a fost realizat realizat la 10 ianuarie prin metoda CATI, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional şi are o marjă de eroare de +/-2,6%.

  • Cât aţi economisit anul trecut?

    Ponderea celor care nu intenţionează să economisească nicio sumă a scăzut uşor; în schimb, s-au înmulţit cei ce au de gând să pună deoparte cel puţin 5.000 de lei.

    Întrebare din sondaj: Ce sumă aveţi de gând să economisiţi în noul an?

    Sursa: Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), raportul “Proiecţii sociale pentru anul 2012”, decembrie 2011. Eşantion sondaje: 1.374 persoane (8 dec. 2010), 1.435 persoane (13 dec. 2011). Eroare maximă tolerată: 2,7% (2010), 2,6% (2011).