BusinessMagazin

Tag: irakieni

  • A cumpărat un tanc de pe eBay, dar când l-a primit a avut parte de SURPRIZA vieţii. Este incredibil ce a putut să găsească

    Nick Mead, în vârstă de 55, a cumpărat acest tanc pentru a-l restaura şi a-l adăuga la colecţia sa de 150 de vehicule militare. Vehiculul a fost restaurat şi de către proprietarul anterior, care i-a înlocuit unele piese, dar fără a descoperi valoroasele lingouri. Mead a decis să filmeze operaţiunea, împreună cu mecanicul său, deoarece se temeau că ar putea găsi arme şi trebuiau să le justifice în cazul unor întrebări incomode. În schimb, la dezmembrare aceştia au scos câte un  lingou de cinci kilograme de aur fiecare.

    „Nu am ştiut ce să facem. Nu puteam vinde cinci bare de lingouri de aur fără a fi chestionaţi, aşa că ne-am hotărât să sunăm la poliţie”, a spus Mead. La un calcul rapid, cele cinci lingouri valorează 2 miloane de lire sterline.  „Când le-am găsit, ne-am amuzat cu toţii gândindu-ne pe ce am putea cheltui banii mai întâi. Însă nu aveam cum să le păstrăm”, a mai spus acesta. Între timp, doi ofiţeri de poliţie din Northamptonshire au luat lingourile pentru o anchetă, acum ele fiind păstrate într-un seif din Londra.

    Mead nu pare a fi foarte deranjat de faptul că 2 milioane de euro tocmai si-au alunecat printre degete, însă a declarat resemnat că „şansele de a le putea păstra erau foarte mici”. Mai spune că a primit mai multe telefoane ciudate, unul de la o persoană care pretinde a fi colonel în armata britanică şi care afirma că tancul ar fi fost al lui. Un purtator de cuvant al Poliţiei din Northamptonshire a declarat că nu pot comenta „din motive operaţional

  • A cumpărat un tanc de pe eBay, dar când l-a primit a avut parte de SURPRIZA vieţii. Este incredibil ce a putut să găsească

    Nick Mead, în vârstă de 55, a cumpărat acest tanc pentru a-l restaura şi a-l adăuga la colecţia sa de 150 de vehicule militare. Vehiculul a fost restaurat şi de către proprietarul anterior, care i-a înlocuit unele piese, dar fără a descoperi valoroasele lingouri. Mead a decis să filmeze operaţiunea, împreună cu mecanicul său, deoarece se temeau că ar putea găsi arme şi trebuiau să le justifice în cazul unor întrebări incomode. În schimb, la dezmembrare aceştia au scos câte un  lingou de cinci kilograme de aur fiecare.

    „Nu am ştiut ce să facem. Nu puteam vinde cinci bare de lingouri de aur fără a fi chestionaţi, aşa că ne-am hotărât să sunăm la poliţie”, a spus Mead. La un calcul rapid, cele cinci lingouri valorează 2 miloane de lire sterline.  „Când le-am găsit, ne-am amuzat cu toţii gândindu-ne pe ce am putea cheltui banii mai întâi. Însă nu aveam cum să le păstrăm”, a mai spus acesta. Între timp, doi ofiţeri de poliţie din Northamptonshire au luat lingourile pentru o anchetă, acum ele fiind păstrate într-un seif din Londra.

    Mead nu pare a fi foarte deranjat de faptul că 2 milioane de euro tocmai si-au alunecat printre degete, însă a declarat resemnat că „şansele de a le putea păstra erau foarte mici”. Mai spune că a primit mai multe telefoane ciudate, unul de la o persoană care pretinde a fi colonel în armata britanică şi care afirma că tancul ar fi fost al lui. Un purtator de cuvant al Poliţiei din Northamptonshire a declarat că nu pot comenta „din motive operaţional

  • Bilanţul atentatului sinucigaş din Bagdad a ajuns la 41 de morţi şi 105 răniţi – oficiali irakieni

    Bilanţul atentatului sinucigaş, produs la un meci de fotbal desfăşurat la periferia capitalei irakiene Bagdad şi revendicat de reţeaua teroristă Stat Islamic, a ajuns la 41 de morţi şi 105 răniţi, informează agenţia de presă AP, citând oficiali irakieni.

    Oficialii irakieni din securitate şi sectorul sănătăţii au oferit sâmbătă detalii despre noul bilanţ actualizat sub condiţia anonimatului, nevând autoritatea necesară pentru a face astfel de anunţuri.

    Bilanţul anterior era de 26 de morţi şi circa 100 de răniţi.

    Atacul sinucigaş a avut loc vineri în timpul unui meci de fotbal în localitatea Iskanderiyah, la 50 de kilometri de Bagdad.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza refugiaţilor, lecţia de la Ankara: Turcia adăposteşte cel mai mare număr de refugiaţi din lume

    Turcia adăposteşte cel mai mare număr de refugiaţi din lume, iar deschiderea arătată faţă de cei două milioane de sirieni şi irakieni care au fugit din calea războiului civil a protejat naţiunile europene de o criză a migraţiei mai gravă decât cea cu care se confruntă în prezent. În timp ce guvernele europene nu reuşesc să găsească o soluţie comună, iar Ungaria a ridicat un gard la graniţa cu Serbia pentru a stăvili valul de migranţi, liderii de la Ankara promit că vor continua să primească refugiaţi. Această politică riscă să devină o povară politică înaintea alegerilor anticipate din Turcia, programate în noiembrie, în special în oraşele din apropierea frontierei, unde numărul refugiaţilor sirieni a devenit mai mare decât cel al localnicilor.

    Când războiul din Siria a izbucnit în 2011, autorităţile din Turcia au crezut că zeci de mii de refugiaţi vor traversa frontiera de 900 de kilometri a ţării. De atunci, luptele au luat amploare, iar militanţii Statului Islamic au exploatat haosul pentru a impune o conducere brutală, în stil medieval, în mari părţi din Siria şi Irak.

    Turcia a cheltuit 6,5 miliarde de euro în scop umanitar, inclusiv pentru cele mai bine echipate tabere de refugiaţi construite vreodată, dotate cu şcoli, asistenţă medicală şi servicii sociale.

    „Este una dintre cele ample reacţii umanitare pe care le-am văzut vreodată. Este acceptarea faptului că, indiferent de inconveniente, Turcia trebuie să îşi ajute vecinii“, a declarat pentru Reuters Rae McGrath, din partea agenţiei americane Mercy Corps. El avertizează însă că abilitatea Turciei de a ajuta refugiaţii ajunge la saturaţie, iar Sinan Ulgen, preşedinte al Center for Economics and Foreign Policy Studies (EDAM) din Istanbul, are o opinie similară. „Reacţia Turciei a fost mai umană decât cea a Europei şi mai aproape de valorile universale exprimate de liderii UE. Mulţi încearcă să înţeleagă până unde este dispusă Turcia să meargă. Cred că ajungem la limită“, consideră Ulgen.

    O explozie care a avut loc în luna iulie în oraşul de frontieră Suruc, atribuită organizaţiei Statul Islamic, a amplificat temerile că politica uşilor deschise facilitează intrarea militanţilor în Turcia, iar prăbuşirea armistiţiului cu insurgenţii kurzi, în aceeaşi lună, a sporit îngrijorarea.

    Cea mai mare provocare este însă una pe termen lung. Autorităţile de la Ankara au probleme cu integrarea unei populaţii de refugiaţi uriaşe, care nu vorbeşte turca şi are perspective limitate de a se întoarce prea curând acasă.

    Ministrul muncii a anunţat în august că nu va acorda permise de muncă refugiaţilor, explicând că un astfel de program ar fi incorect pentru turcii care caută locuri de muncă.

    Turcia a fost lăudată la nivel internaţional pentru adăpostirea a două milioane de refugiaţi, alungaţi de conflictul de patru ani din Siria. Marea majoritate a refugiaţilor caută însă să îşi contruiască o viaţă în afara taberelor de refugiaţi, astfel că efortul de ajutor devine mai complicat.

    Turcia se confruntă cu o rată a şomajului de aproape 10% şi cu încetinirea creşterii economice, autorităţile turce criticând în repetate rânduri reticenţa Europei de a suporta o parte din povara refugiaţilor. În prezent, cei care beneficiază de protecţie temporară în Turcia pot lucra în interiorul comunităţii de refugiaţi, ca medici sau profesori, dar ministrul muncii şi protecţiei sociale, Faruk Celik, a spus că nu există planuri de acordare a permiselor de muncă în cadrul unui program general. Decizia, criticată de reprezentanţii organizaţiilor umanitare, a determinat refugiaţii să se urce în bărci şi să ia drumul Europei.

    Spre deosebire de Grecia, care a permis multor refugiaţi să îşi continue drumul, forţele de securitate turce patrulează rutele către Europa, reţinând bărci şi refugiaţi. Deseori, aşa cum a fost cazul lui Aylan Kurdi, băieţelul de trei ani care s-a înecat cu fratele şi mama sa, forţele turce recuperează trupurile celor care îşi pierd viaţa în drum spre Europa.

    Turcia acordă refugiaţilor statutul de „protecţie temporară“, pentru a avea acces la şcolarizare, servicii de sănătate şi sociale. Dar costurile cresc exponenţial, iar indicatorii economici se contractă. Lira a atins minime record în raport cu dolarul, în luna septembrie, în timp ce economia a crescut în 2014 cu numai 2,9%, cu mult sub obiectivul guvernului, de 5%. Perspectiva economică negativă nu face decât să amplifice fluxul ilegal de refugiaţi către Europa. “Nu este viaţă aici. Trebuie să trăim o viaţă normală. Vreau să îmi găsesc de lucru“, a spus un tânăr de 32 de ani refugiat din oraşul sirian devastat Alep, care aşteapta să treacă ilegal din Bodrum, Turcia, în insula elenă Kos.

  • Avertisment: Fotografii şocante – Grupul terorist SIIL a prezentat imagini cu execuţiile a zeci de militari irakieni

     Imaginile au fost difuzate pe Twitter de filiala din provincia irakiană Salahedin a grupării teroriste Stat Islamic în Irak şi Levant (tradusă alternativ şi Stat Islamic în Irak şi Siria – SIIL/SIIS), relatează Los Angeles Times.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Timiş: Bărbatul care i-a vândut Furadan Mădălinei Manole, cercetat într-un dosar de trafic de migranţi

     Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, timişoreanul Sorin Urziceanu, de 36 de ani, este suspectat de implicare într-o reţea de trafic de migranţi, el fiind audiat la sediul DIICOT Timişoara.

    La intrarea la audieri, Sorin Urziceanu a declarat că este vorba despre lipsă de colaborare între Poliţia de Frontieră din Arad şi cea din Timişoara.

    “Nu e vorba de niciun ban, o să vă spun imediat după ce îmi dă drumul. Este vorba de lipsa de colaborare între Poliţia de Frontieră de la Arad şi Timişoara. A fost o cursă de taxi şi o să vă spun când ies”, a declarat Sorin Urziceanu.

    Sorin Urziceanu lucrează ca taximetrist în Timişoara.

    Sorin Urziceanu a fost prins de oamenii legii la Vama Turnu din Arad, în timp ce transporta cu maşina personală doi irakieni care intenţionau să treacă graniţa fraudulos în Ungaria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • George W. Bush este mulţumit de decizia de a invada Irakul: “Istoria va judeca acest lucru”

     “Sunt mulţumit de modul în care această decizie a fost luată. Cred că îndepărtarea de la putere a lui Saddam Hussein era decizia bună nu doar din punctul de vedere al securităţii noastre, ci şi pentru a le da irakienilor posibilitatea de a trăi într-o societate liberă”, a declarat fostul preşedinte pentru ABC News.

    “Însă istoria va judeca acest lucru, iar eu nu voi mai fi acolo să văd”, a adăugat Bush. “În ceea ce mă priveşte, dezbaterea este închisă. Am făcut ceea ce am făcut. În definitiv, istoricii sunt cei care vor judeca această decizie”, a continuat fostul şef de stat.

    Invazia americană, justificată în 2003 prin ameninţarea unor arme de distrugere în masă care nu au fost găsite niciodată, a condus rapid la îndepărtarea de la putere a lui Saddam Hussein, însă americanii s-au confruntat, ulterior, cu o insurecţie prelungită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei irakieni şi un român, condamnaţi pentru înfiinţarea unor firme cu acte false

    Tribunalul Bucureşti i-a condamnat în 27 februarie pe cei patru la pedepse între doi ani şi trei ani şi şase luni de închisoare, se arată, joi, într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

    Cei patru au fost condamnaţi după ce, în complicitate cu alte persoane, au înfiinţat sau au ajutat cetăţeni irakieni să înfiinţeze în România mai multe firme folosind înscrisuri false sau falsificate.

    “În baza acestor firme, cetăţenii respectivi, precum şi alţii au obţinut vize de lungă şedere în scopul derulării de activităţi comerciale. Vizele au fost obţinute în mod fraudulos şi au stat la baza trecerii frauduloase a frontierei române”, a precizat Poliţia Română.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro