Tag: IPP

  • Institutul pentru Politici Publice: România are nevoie urgentă de un guvern. Iohannis nu trebuia să suspende negocierile

    Institutul pentru Politici Publice (organizaţie care nu a participat la consultările de vineri ale preşedintelui Klaus Iohannis cu reprezentanţi ai societăţii civile) critică suspendarea negocierilor pentru formarea unui nou guvern, susţinând că şeful statului a pus pe primul loc petrecerea weekendului.

    “Consecvent cu recentul apel făcut preşedintelui Iohannis în seara zilei de miercuri de a intra în contact şi cu societatea civilă (cu cât mai mulţi oameni tineri din stradă) pentru a da un semnal simbolic în plus mai ales partidelor mari, nereformate şi necredibile, IPP consideră că orice altă consultare suplimentară necesară peşedintelui Klaus Iohannis trebuia făcută imediat, până la găsirea unei soluţii, indiferent de faptul că este weekend. Atragem atenţia că pe fondul situaţiei de contestare generalizată a clasei politice, indecizia şi aparenta degajare manifestate de preşedinte pot duce la contestarea sa şi implicit la solicitarea de a-şi depune mandatul, situaţie cu adevărat dramatică pentru establishmentul politic românesc”, se arată într-un comunicat de presă remis duminică MEDIAFAX.

    IPP susţine formarea rapidă a unui guvern condus de un reprezentat al noii generaţii de specialişti, dar care să fie membru al uni partid şi nu tehnocrat.

    “Faţă de alte voci din organizaţiile neguvernamentale consacrate pe care staff-ul prezidenţial le-a selectat pentru discuţia de ieri, Institutul pentru Politici Publice, având experienţa luării deciziilor politice în parlament, pledează pentru un Guvern condus de un reprezentant al noii generaţii de specialişti cu solidă pregătire economică dar care să fie în acelaşi timp, fără să fi făcut bravadă de acest lucru, şi membru al unui partid politic astfel încât să se înceapă şi reconstrucţia internă a partidelor”, menţionează sursa citată.

    Reprezentanţii IPP mai spun că aceasta trebuie să fie prioritatea şefului statului, pe care îl acuză că a făcut concesii pentru a fi pe placul interlocutorilor. “De altfel acesta a fost şi mesajul iniţial al preşedintelui când a iniţiat consultările de săptămâna trecută. Constatăm că pe parcurs a extins tematica subiectelor de discuţie pentru a face pe placul interlocutorilor deşi abordarea acestora, deosebit de relevante, de altfel, excede prerogativele sale constituţionale. Sperăm că va avea consecvenţa şi fermitatea necesare să le menţină în atenţie în relaţie cu partidele/Parlamentul şi cu noul Guvern şi că va comunica, într-un timp rezonabil, societăţii, rezultate concrete din lista temelor preluate direct de către domnia sa”, se mai arată în comunicatul IPP.

    IPP critică şi partidele mari, incapabile să promoveze tineri specialişti cu reputaţie, şi le recomandă să se dizolve dacă nu sunt în stare să găsească soluţii. “Partidele – cele care înţeleg mesajul oamenilor şi se reformează – reprezintă singura expresie consacrată pentru exercitarea democraţiei şi a reprezentării între alegeri astfel că, dacă partidele mari româneşti nu sunt capabile să găsească niciun tânăr membru ne-discreditat şi credibil în domeniul său de activitate, le sugerăm să se dizolve pentru a fi cu adevărat o trezire la realitate în societatea românească”, mai precizează IPP.

  • Institutul pentru Politici Publice: 29 de parlamentari au migrat în prima sesiune parlamentară a legislaturii

    “Din punct de vedere al «migraţiei politice», fenomen în continuare încurajat, din păcate, de partidele politice (funcţie de avantajele care decurg), în pofida declaraţiilor publice, cei mai mulţi parlamentari au plecat de la PPDD – 17 deputaţi şi 2 senatori către partidele din arcul guvernamental (mai ales spre PSD), urmat fiind de PDL cu 7 deputaţi şi 2 senatori migraţi la alte partide, aşa cum IPP anticipa la începutul acestui mandat”, se arată în documentul citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Topul prezenţei şi al activităţii în Parlament: Cine a depus cele mai multe iniţiative legislative şi cine a depus cele mai puţine

    Crin Antonescu a înregistrat la Senat o prezenţă de doar 6,1 % în cei patru ani de mandat la voturile finale din Camera Superioară, fiind cap de listă. El şi-a exercitat votul de 129 de ori. La rândul său, Viorel Hrebenciuc a a înregistrat o prezenţă de doar 27,1 % în cei patru ani de mandat la voturile finale din Camera Deputaţilor, fiind cap de listă. El şi-a exprimat votul de 580 de ori.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Unde se duc banii europeni

    Ca distribuţie pe judeţe, cele mai multe fonduri au fost atrase de Bacău, Bucureşti şi Constanţa, iar ca destinaţie, cei mai mulţi bani s-au cheltuit pe elaborarea unor documente strategice de dezvoltare a localităţilor, reiese dintr-un studiu al Institutului de Politici Publice.

    Distribuţia fondurilor accesate de administraţiile publice locale:

    Sursa: IPP. Datele se referă la proiecte contractate până la sfârşitul lui 2011.

  • Ei au luat partea leului din fondurile europene

    In studiul citat se sustine ca, in cazul acestui program, cele
    mai eficiente autoritati publice locale, consilii judetene sau
    locale sunt cele conduse de pedelisti. Astfel, PDL a depus 271 de
    proiecte, insumand aproximativ 1,37 miliarde de euro.

    PSD a intocmit 236 de proiecte, cu o valoare totala de peste 967
    milioane de euro, PNL – 83 de proiecte insumand circa 270 milioane
    de euro, UDMR a depus 44 de proiecte cu o valoare de 146 de miliane
    de euro, in timp ce Partidul Conservator a transmis un singur
    proiect, de aproximativ 1,25 milioane de euro.

  • Cutia milelor, deschisa pentru fetele bisericesti

    Mai multe organizatii neguvernamentale s-au raliat solicitarii
    IPP, avertizand cu privire la crearea unui monopol al cultelor in
    domeniu, dupa ce legea nou-adoptata le permite acestora sa
    primeasca finantari de la buget de pana la 80% pentru proiecte
    sociale.

    In circuitul legislativ din Parlament se afla un alt proiect de
    lege care are ca obiect reglementarea contractarii serviciilor
    sociale in Romania si unde unitatile de cult sunt tratate in mod
    egal cu organizatiile neguvernamentale care activeaza in aceeasi
    zona, fara a fi favorizate.