BusinessMagazin

Tag: Ionut Negoita

  • Oraşul din oraş

    În zona de est a Capitalei, Hils Development construieşte ansambluri rezidenţiale cu o viteză de o locuinţă nouă la fiecare două ore lucrătoare, ceea ce se traduce în 1.000 de noi unităţi pe an. Dezvoltatorul care are în portofoliu cinci proiecte pune accent pe dezvoltarea comunitară, afirmă Ionuţ Negoiţă, fondator şi CEO al HILS Development, aflat în domeniul imobiliar de două decenii şi care a bifat borna de 10.000 de locuinţe construite.

     

    „Nicăieri nu-i ca acasă” are pentru români un înţeles cu totul aparte – pen-tru noi, „acasă” înseamnă că locuinţa este chiar a noastră, aşa cum arată cele mai recente date Eurostat: 95% dintre români sunt proprietari; spre comparaţie, media europeană se plasează la 70%. Apetitul pentru statutul de proprietar nu a suferit mari modificări de-a lungul ultimilor ani, dar cu siguranţă s-a rafinat, pentru că decizia de a cumpăra o locuinţă are consecinţe pe termen lung sau foarte lung, implicând uneori credite pe 25 sau 30 de ani. Cât durează drumul până la grădiniţă, şcoală, supermarket, parc sau mall? Unde e cea mai apropiată clinică medicală? Care sunt variantele de acces? Cum ajung la muncă? Care este cea mai apropiată farmacie? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care şi le pun acum cei care caută să-l găsească pe „acasă”.

    „Nu mai suntem în paradigma în care fiecare construieşte cum îi e mai comod şi clienţii cumpără ce găsesc. Suntem într-o eră în care orientarea către nevoile viitorilor locuitori este esenţială pentru succesul unui proiect”, afirmă Ionuţ Negoiţă, fondator şi CEO al HILS Development, care aproximativ 600 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 90 milioane de euro în 2022. De cele mai multe ori, explică tot el, viziunea de dezvoltare comunitară presupune o implicare în dezvoltarea zonei dincolo de rezidenţial, atât în interiorul ansamblurilor, care devin mixed use, cât şi în împrejurimi, fie că e vorba de infrastructură de transport, zone de retail, centre educaţionale sau de sănătate şi orice alte elemente sunt necesare într-o comunitate. „Aceasta este viziunea noastră pentru estul Capitalei, unde, de exemplu, în zona Pallady am construit clinica Medikali în interiorul ansamblului HILS Pallady. Vom continua să dezvoltăm zona până când locuitorii vor avea vor avea acces la tot ce au nevoie la maximum 15 minute distanţă”, declară Ionuţ Negoiţă. El dă ca exemplu de dezvoltare comunitară proiectul finalizat HILS Pallady, cu o comunitate de peste 5.000 de locuitori. Cele 12 blocuri cu 1.908 apartamente sunt deservite de 2.013 locuri de parcare terană şi supraterană şi 5.265 mp de spaţii comerciale şi de birouri ce găzduiesc deja clinica Medikali, cu peste 80 de medici şi 30 de specialităţi, şi o cafenea 5 to go. În curând, ar urma să fie deschise un minimarket şi o farmacie sau o drogherie în complex. Spaţiile verzi, de joacă, de relaxare şi socializare ocupă aproape 11.000 mp din suprafaţa destinată proiectului.

     

    Oraşul de 15 minute. „Oportunitatea şi, în primul rând, responsabilitatea cu care noi am plecat la drum atunci când am început dezvoltările în zona Pallady a fost de a modela noul oraş. Credem că este singura zonă în care se poate înfăptui cu adevărat oraşul de 15 minute despre care vorbeşte toată lumea. Am început dezvoltarea zonei acum cinci ani, iar previziunea noastră este că, păstrând acelaşi ritm de dezvoltare, în 10-15 ani de construit locuinţe şi facilităţi, estul Capitalei va fi un nou oraş cu toate cele necesare”, punctează Ionuţ Negoiţă. În opinia sa, nimic nu este dificil dacă este planificat.

    Estul Capitalei, în special zona Pallady, are toate datele necesare pentru proiecte rezidenţiale de succes, este de părere antreprenorul, care enumeră infrastructura de transport cu acces la mijloacele de transport în comun cât şi la Autostrada Soarelui, zone comerciale, centre educaţionale, spaţii verzi şi un potenţial de dezvoltare pe următorii 10-15 ani. „De ce vorbim de dezvoltare comunitară în zonă? Pentru că, dacă peste facilităţile existente, dezvoltatorii vin cu proiecte care să acopere nevoile de proximitate (de genul minimarket, farmacie, cafenea), deja vorbim de un oraş complet echipat pentru un trai de calitate. Succesul modelului pe care l-am gândit este deja dovedit. Într-adevăr, pe lângă dezvoltarea mixed use pe care o propunem, am creat şi noi facilităţi pentru întreaga zonă. Odată ce noi am început construcţiile, am fost urmaţi în zonă de dezvoltări comerciale importante (IKEA Pallady). În prezent proiectul HILS Pallady este aproape sold out, cu un grad de ocupare de 95%”, afirmă antreprenorul.

    „Credem că este singura zonă în care se poate înfăptui cu adevărat oraşul de 15 minute despre care vorbeşte toată lumea. Am început dezvoltarea zonei acum cinci ani, iar previziunea noastră este că, păstrând acelaşi ritm de dezvoltare, în 10-15 ani de construit locuinţe şi facilităţi, estul Capitalei va fi un nou oraş cu toate cele necesare”,

    Ionuţ Negoiţă, fondator şi CEO HILS Development

    Când alege amplasarea proiectelor, contează în primul rând infrastructura de transport. Conform lui Ionuţ Negoiţă, primul obiectiv este să plaseze proiectul la o distanţă mai puţin de 1 km de metrou, „apoi, ne uităm la celelalte facilităţi din zonă – reţele de sănătate, şcoli şi grădiniţe, parcuri, zone comerciale, entertainment. În cazul în care zona nu dispune de anumite facilităţi esenţiale pentru un trai de calitate, noi suntem pregătiţi să ieşim din sfera rezidenţial – mixed use şi să construim sau să contribuim la dezvoltarea celorlalte facilităţi necesare în comunitate, şi aici revin la exemplul clinicii Medikali construite în ansamblul HILS Pallady”.

     

    Control 100%. În prezent, dezvoltatorul livrează un apartament la fiecare două ore lucrătoare, ceea ce înseamnă peste 1.000 de locuinţe finalizate pe an. Cum a ajuns la acest ritm? E necesar, spune Ionuţ Negoiţă, „un ecosistem de lucru extrem de eficient, pus la punct în ultimii 20 de ani şi îmbunătăţit constant. Un aspect foarte important, ce diferenţiază HILS Development de majoritatea dezvoltatorilor de pe piaţa locală, este faptul că avem compania de construcţii in-house”. Ceea ce înseamnă că Hils Development are 100% control asupra lucrării, de la achiziţia terenului, până la livrarea către clientul final, lucru care „ne permite să impunem anumite standarde de calitate şi să respectăm termenele stabilite fără să avem creşteri de cost neprevăzute. În acelaşi timp, înseamnă că lucrăm toate proiectele cu aceleaşi echipe care transferă noi soluţii de la un proiect la altul, astfel încât cel mai nou proiect este întotdeauna şi cel mai performant. Nu în ultimul rând, în prezent suntem în proces de implementare a unui sistem ERP cu ajutorul căruia pregătim un 2024 şi mai productiv”, adaugă Ionuţ Negoiţă, care a intrat în domeniul dezvoltărilor imobiliare în 2001, când peisajul local era destul de diferit. Până la criza din 2008 construise trei hoteluri şi un cartier de case întins pe 7 ha în zona Pipera. „A fost o perioadă turbulentă pentru întreaga piaţă, dar o perioadă din care am învăţat cum să fim pregătiţi pentru următorul context similar în care, într-o oarecare măsură, ne aflăm acum.”

     

    44 de terenuri de fotbal. În prezent, portofoliul HILS Development cuprinde cinci proiecte de mari dimensiuni concentrate în zona de est a Capitalei. Proiectul finalizat HILS Pallady cu 1.908 apartamente, proiectul finalizat HILS Splai cu 111 apartamente, proiectul HILS Brauner cu 1.336 apartamente ce va fi finalizat până la sfârşitul acestui an. „În următorii doi ani vom dezvolta proiectul HILS Sunrise, proaspăt lansat, ce va avea 712 apartamente, HILS Republica a cărui lansare va avea loc tot anul acesta şi alte două proiecte cu lansare în 2024”, afirmă Ionuţ Negoiţă. Cele cinci proiecte finalizate, în curs de finalizare şi în construcţie se întind pe o suprafaţă totală de 326.847 mp, ceea ce înseamnă cam cât 44 de terenuri de fotbal. HILS Pallady se întinde pe o suprafaţă de peste 48.000 mp, HILS Brauner pe cca 28.600 mp, HILS Splai ocupă un spaţiu de 7.500 mp, HILS Sunrise are peste 50.000 mp, iar HILS Republica peste 192.000 mp. Conform lui Ionuţ Negoiţă, valoarea de vânzare cumulată a proiectelor este de 373 de milioane de euro.

    Pe parcursul ultimilor ani, preţul mediu de vânzare pe me­tru pătrat în zona Pallady a crescut, de la 1.350 de euro pe mp util în 2019 la 1.850 de euro în prezent. „În ultimii doi ani am văzut o scădere semnificativă a procentului de achiziţii cu credit, de la 40-45% până la 10%, datorită dobânzilor mari. Noi am venit cu alternativa de plată în rate la dezvoltator, iar în ultimele luni se observă o creştere a numărului de achiziţii cu credit, odată cu apariţia ofertelor de creditare cu dobândă fixă”, spune antreprenorul. Tot el adaugă că întreaga piaţă este influenţată de posibilităţile de finanţare şi de costurile care nu pot fi controlate de dezvoltatori, ca accesibilitatea creditelor ipotecare, măsurile fiscale şi legislative cu privire la TVA şi impozitare, creşterea costurilor directe şi indirecte de construcţie. „Desigur, există şi soluţii de absorbire a impactului; plata în rate la dezvoltator şi dezvoltarea capabili­tăţilor de construcţie in-house sunt câteva dintre ele. În această perioadă vor fi în avantaj dezvoltatorii care au în stoc locuinţe finalizate sau cu termen de predare până la final de 2024. HILS Development are peste 1.000 de unităţi în stoc”, spune Ionuţ Negoiţă. El povesteşte că a realizat primul proiect rezidenţial în 2005, un cartier cu 251 de vile şi 70 de apartamente în zona Pipera. Au urmat proiectele Confort – Residence, Park şi City, proiectele RIN Grand Residence şi RIN Nord Residence, apoi Trend Residence şi Palladium Residence 1 şi 2. În 2018 a lansat HILS Development şi dezvoltarea primului proiect, HILS Pallady, cu 1.908 apartamente. Până în prezent, HILS Development are două proiecte finalizate, HILS Pallady şi HILS Splai, şi şase blocuri finalizate din cele opt ale proiectului HILS Brauner, ajungând la începutul anului 2023 la un total de
    10.030 de locuinţe finalizate.

    Ce urmează? „Activez în domeniul imobiliar de mai bine de 20 de ani şi îmi propun să continuu cel puţin încă pe-atât. Am cochetat, de-a lungul timpului, cu diferite domenii: horeca, media, entertainment, sport. Într-un fel sau altul fiecare domeniu mi-a plăcut. Nu mă feresc să spun că fotbalul este un microb de care n-ai cum să mai scapi odată ce te-a prins, este un domeniu ce implică foarte multă pasiune şi sunt mândru că am avut şi eu o contribuţie. În domeniul imobiliar, însă, simţi cu adevărat că laşi ceva în urma ta şi asta îmi doresc să fac în primul rând. Este un domeniu precis, din ce în ce mai bine structurat şi reglementat şi în România şi un domeniu în care cred că pot avea o contribuţie consistentă. În prezent, businessul pe care mă concentrez este HILS Development, care are un plan de dezvoltare pe următorii 10-15 ani”, conchide Ionuţ Negoiţă. 

     

    Ionuţ Negoiţă, fondator şi CEO HILS al Development, a lucrat în construcţii încă de la primul job.

    1.Œ Acum mai bine de 20 de ani, în 2001, dezvolta primul proiect imobiliar mare, un hotel în zona Otopeni.

    2. În 2005 dezvolta primul proiect rezidenţial de mari dimensiuni, întins pe 7 ha.

    Ž3. În ultimii 20 de ani a avut continuu proiecte active în domeniul dezvoltărilor imobiliare.

    4. În paralel a invesit şi s-a implicat în diferite alte domenii (media, horeca, entertainment, sport).

    5. În 2017 decide să se retragă din businessul sportiv pentru a se concentra strict pe businessul de dezvoltări imobiliare rezidenţiale.

    ‘6. În 2018 lansează brandul de dezvoltări imobiliare HILS Development, cu o viziune de dezvoltări mixed-use, şi un plan de dezvoltare pe următorii
    20 de ani, alături de oameni cheie ce au făcut parte din echipa sa în celelalte proiecte de dezvoltare imobiliară de-a lungul primilor 20 de ani şi un ecosistem de lucru complet ce include forţa de construcţie in-house.

    7.’ În 2023, Ionuţ Negoiţă atinge o bornă importantă – peste 10.000 de locuinţe construite în Bucureşti.

    8.“ În prezent, HILS Development are deja o amprentă semnificativă în dezvoltarea zonei de est a Capitalei cu cinci proiecte rezidenţiale de mari dimensiuni.

    SURSA: compania

    Portofoliul Hills

    Cinci proiecte sunt reunite în portofoliul HILS Development, toate în zona estica a Capitalei

     

    HILS BRAUNER. Ansamblu rezidenţial ce reuneşte 1.336 de apartamente în opt blocuri, cu 1.363 de locuri de parcare. Conform informaţiilor de pe site, proiectul se află în stadiu avansat de construcţie.

    HILS SPLAI. Plasat pe cheiul Dâmboviţei, 111 apartamente cu 142 de locuri de parcare, proiectul se află în stadiu avansat de construcţie.

    HILS Republica, care va ocupa o suprafaţă de peste 192.000 mp, va fi lansat anul acesta. Conform companiei, alte două proiecte vor demara în 2024.

    HILS PALLADY. Primul proiect HILS Development finalizat, acomodează o comunitate de peste 5.000 de locuitori şi include 1.908 apartamente, 5.265 mp de spaţii comerciale şi de birouri, 2.013 locuri de parcare, spaţii verzi, locuri de joacă şi de relaxare. HILS Pallady are, în premieră în dezvoltările rezidenţiale din zonă, o clinică privată integrată în interiorul ansamblului, clinica Medikali.

     

    HILS SUNRISE. Cel mai nou proiect lansat de companie, la începutul lunii octombrie, în cadrul Salonului Imobiliar Bucureşti. HILS Sunrise va avea parcări subterane şi supraterane, spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii, spaţii amenajate pentru relaxare şi socializare, dar şi spaţii comerciale pentru formate de proximitate din categoriile farmacie/drogherie, băcănie, horeca şi altele. Proiectul este construit pe baza unui plan urbanistic zonal deja autorizat, în trecut, de către IKEA, poziţionat lângă magazinul din Pallady al retailerului suedez de mobilă, vizavi de proiectul finalizat HILS Pallady şi în apropierea HILS Brauner.

    8 întrebari cu Ionuţ Negoiţă

     

    1. Ce stil de management aveţi?

    Ghidez oamenii din echipa mea după aceleaşi principii după care mă ghidez şi eu. Un principiu de bază pe care îl folosesc în activitatea de zi cu zi este principiul Pareto, o metodă de gestionare a timpului care spune că 20% din munca pe care o faci îţi aduce 80% din rezultate, trebuie doar să ştii care sunt acei 20% şi să îi pui în capul listei de priorităţi. Am în birou oameni cu care lucrez de 10-15, unii chiar peste 17 ani. În tot acest timp ne-am dezvoltat împreună după principii şi valori comune şi am ajuns să creştem o echipă de sute de oameni.

    2. Care sunt cele mai importante atribute ale angajaţilor? Care consideraţi că sunt greşelile impardonabile ale angajaţilor?

    Cred că valorile comune sunt cele care aduc împreună echipe solide, iar cu atitudinea potrivită oricine poate creşte frumos la noi, la HILS Development. Fiind o companie românească, cu un lanţ decizional restrâns şi mereu prezent, avem capacitatea de a lucra foarte agil, iar asta se vede în rezultatele de care ne bucurăm cu toţii. Nu mi-aş dori în echipa mea oameni care încalcă regulile de etică în orice fel.

    3. Care a fost cea mai bună decizie pe care aţi luat-o în privinţa afacerii? De ce? Dar cea mai puţin inspirată? Ce aţi învăţat din această experienţă?

    Întotdeauna după o mişcare mai puţin inspirată urmează una mai inspirată şi invers. Aşa e în business, un şir continuu de decizii pe care le urmăreşti şi le ajustezi încât la final să îndeplineşti obiectivul. De-a lungul timpului au existat contexte mai favorabile şi mai puţin favorabile. Un context mai puţin favorabil pe care a trebuit să îl gestionăm a fost criza din anul 2008. Trecând prin ea, am înţeles cum ne putem pregăti mai bine pentru un astfel de moment. Acum, într-un context similar, suntem mult mai bine capitalizaţi şi avem un stoc de unităţi finalizate care ne plasează în avantaj faţă de alţi dezvoltatori.

    4. Ce calitate credeţi că nu ar trebui să îi lipsească unui bun lider?

    Cred că implicarea în business este esenţială pentru a avea o echipă inspirată şi implicată la rândul ei, ceea ce se traduce în rezultatele de care ne bucurăm împreună  la finalul zilei.

    5. Aţi avut un mentor în carieră? Ce alţi lideri din business v-au inspirat de-a lungul timpului?

    Am fost întotdeauna inspirat de oamenii cu care am lucrat, parteneri sau colegi. Mai mult decât marii oameni de business ai lumii sau personalităţi cu biografii impresionante, mă inspiră oamenii cu care lucrez zi de zi.

    6. Cum arată agenda dvs. zilnică şi cum gestionaţi balanţa dintre viaţa personală şi cea profesională?

    Vizită pe şantiere în fiecare dimineaţă, întâlniri cu echipa la biroul nostru din HILS  Business Center situat în HILS Pallady, de obicei prânzul cu soţia, care coordonează clinica Medikali din cadrul HILS Business Center, în fiecare miercuri, după amiază fotbal cu colegii de la HILS Development, iar seara o petrec întotdeauna cu familia.

    7. Cum v-aţi descrie întreaga carieră într-un cuvânt?

    Muncă cred că este cuvântul, multă muncă, dar cu rezultate pe măsură.

    8. Un sfat pentru tineriI aflaţi la începutul carierei.

    N-am să spun clasicul “găseşte ceea ce îţi place să faci şi nu vei munci o zi în viaţa ta”. Nu, munca e tot muncă, chiar dacă îţi place ceea ce faci. Îndemnul meu este – găsiţi lucrul pentru care sunteţi dispuşi să munciţi cu pasiune, entuziasm şi determinare.

  • Primarul Robert Negoiţă de la sectorul 3 face pasaje rutiere care să faciliteze accesul în zona Pallady, unde fratele lui, Ionuţ Negoiţă, ridică locuinţe

    ♦ HILS Development, compania lui Ionuţ Negoiţă, ridică în partea de est a Capitalei proiectele HILS Pallady (cu 1.908 apartamente finalizate) şi HILS Brauner (cu 1.350 de apartamente, ridicat integral şi în curs de finisare, cu termen de predare în martie 2024).

    Primăria Sectorului 3 a demarat procedurile în vederea construirii unor pasaje care ar urma să faciliteze accesul maşinilor către partea de est a Bucureştiului, zona Pallady, cu centrul comercial Ikea. În acea zonă, unul dintre cei mai mari investitori în acest moment este compania HILS Development, deţinută de Ionuţ Negoiţă, fratele primarului de la sectorul 3, Robert Negoiţă.

    „Primăria Sectorului 3 a predat şi implementat, în ultimii trei ani, mai multe obiective de investiţii de infra­struc­tură, respectiv: parcarea sub­te­rană Decebal (investiţie finalizată în anul 2021); podul Nicolae Teclu (investiţie finalizată în anul 2020); pa­sajul suprateran Ikea (redat circulaţiei în 2023, în execuţie elemente adi­ţio­nale); pasajul A2 (redat circulaţiei în 2023, în execuţie elemente adi­ţio­nale)“, au transmis repre­zentanţii Ser­viciului de Presă din cadrul Primăriei Sectorului 3, la solicitarea ZF.

    În prezent, adaugă ei, se întocmesc proiecte aflate în diferite stadii de proiectare, pentru mai multe pasaje rutiere, printre care: pasajul Mihai Bravu (intersecţia Baba Novac până la Peneş Curcanul); pasajul Dristorului (intersecţie Baba Novac cu Mihai Bravu, zona strada Dristorului); pasajele Nicolae Grigorescu (intersecţie cu Camil Ressu, intersecţie cu Constantin Brâncuşi, intersecţie cu Liviu Rebreanu); pasajele subterane Liviu Rebreanu (intersecţie cu bdul Camil Ressu, centrul comercial ParkLake, intersecţie cu Câmpia Libertăţii).

    „Referitor la investiţiile viitoare, precizăm că acestea sunt în curs de pro­iectare, se identifică soluţii optime. Ulterior, vor fi stabilite valoarea de investiţie pentru fiecare obiectiv şi procedura de execuţie“, au adăugat reprezentanţii Primăriei sectorului 3.

    Podul Nicolae Teclu, despre care amin­teşte Primăria, face legătura între Popeşti-Leordeni şi zona Anghel Saligny, cu staţia de metrou cu acelaşi nume, în apropierea cărui se dezvoltă ansamblul rezidenţial HILS Pallady, unde dezvoltator este Ionuţ Negoiţă, fratele primarului de la sectorul 3, Robert Negoiţă.

    ♦ Două pasaje supraterane, câte unul pe fiecare sens de circulaţie în zona comercială a bdul Theodor Pallady

    ♦ Investiţie: 64 suprmil. lei

     

     

    Şi pasajul de la intersecţia dintre bulevardele Nicolae Grigorescu şi Camil Ressu facilitează accesul către cartierul Pallady.

    HILS Development, companie deţinută de Ionuţ Negoiţă, ridică în partea de est a Capitalei proiectele HILS Pallady (cu 1.908 apartamente fina­lizate) şi HILS Brauner (cu 1.350 de apartamente, ridicat integral şi în curs de finisare, cu termen de pre­da­re în martie 2024). Acestea sunt doar două dintre zecile de proiecte re­zi­denţiale care au fost demarate în ultimii ani în zona Theodor Pallady din Bucureşti. Ionuţ Negoiţă a mai dez­vol­tat, în aceeaşi zonă a Capitalei, ansamblul Palladium Residence şi spunea recent că vrea să investească şi într-un proiect de birouri care să completeze componenta comercială din zonă.

    În zona Pallady, s-a conturat, în ultimii ani, un adevărat oraş în oraş. După Chiajna şi Popeşti-Leordeni, localităţi lipite de Capitală care au devenit nuclee pentru mii de familii dornice să se mute la casă nouă, zona Theodor Pallady pare să urmeze acelaşi parcurs, bucurându-se de proximitatea a două staţii de metrou care devin tot mai puţin încăpătoare cu fiecare nou bloc livrat.

    ♦ Pasaj suprateran la intrarea în Bucureşti de pe autostrada A2, pe bdul Theodor Pallady

    ♦ Pasaj suprateran la intersecţia şos. Gării Căţelu – Industriilor – Drumul între Tarlale 39,5 mil. Lei

    ♦ Investiţie: 31,1 mil. lei

     

     

    Mari retaileri precum Auchan, Kaufland, Leroy Merlin, Dedeman, Jumbo şi Ikea au văzut potenţial în această zonă, aşa că au ales să se ancoreze şi ei cu magazine aici. Terenuri goale, pline de buruieni, de mărăcini, dar şi de gunoaie, încă mai sunt disponibile în zonă, aşteptându-şi cumpărătorii pentru a deveni şi ele scena unor noi ansambluri rezidenţiale, potrivit unui reportaj realizat de ZF.

    În perioada 2017-2022, în zona Theodor Pallady s-au livrat peste 7.750 de locuinţe, zona fiind foarte apreciată de clienţii în căutare de apartamente pentru achiziţie datorită accesului la transportul public subteran corelat cu proximitatea faţă de centre comerciale şi zone de agrement. La rândul lor, dezvoltatorii sunt motivaţi în primul rând de nivelul cererii şi de disponibilitatea şi accesibilitatea terenurilor de mari dimensiuni, unele fiind foste platforme industriale, precum şi de posibilitatea de a construi volume mari, blocuri cu regim de înălţime ridicat.

  • Ionuţ Negoiţă, dezvoltator imobiliar: Vedem o dorinţă a clienţilor de a grăbi lucrurile, astfel încât să prindă TVA de 5% la achiziţia locuinţelor

    Temerile că TVA-ul la achiziţia locuinţelor ar putea creşte de la 5% la 9%, dacă guvernul va decide astfel, au făcut ca unii clienţi să grăbească procesul de achiziţie în ultimele zile, spune Ionuţ Negoiţă, dezvoltator imobiliar care are în derulare proiectele HILS din zona Pallady din Bucureşti.

    „Vedem o dorinţă a clienţilor de a grăbi lucrurile, astfel încât să prindă TVA de 5% la achiziţia locuinţelor. Au fost câţiva clienţi care ne-au spus asta în ultimele zile”, spune Ionuţ Negoiţă.

    El este de părere că momentul în care vin aceste modificări fiscale – neadoptate încă, dar în dezbatere în această perioadă – este nepotrivit, deoarece există deja un context dificil pentru piaţa imobiliară.

    „Lucrurile deja merg greu, vânzările s-au redus la jumătate de când a izbucnit războiul şi au rămas acolo, dar cu eforturi mari. Aceste măsuri vin să complice şi mai mult situaţia. Dacă se va trece la TVA de 9%, vor fi afectaţi în primul rând cei cu posibilităţi reduse, iar numărul tranzacţiilor va scădea şi mai mult. Problema este aceea că, într-un context deja prost, în care în mod normal ar fi trebuit să fie acordat un ajutor, se vine de fapt cu mai multe complicaţii.”

    În final, crede Ionuţ Negoiţă, este posibil ca impactul să fie total opus, iar încasările la buget să scadă în loc să crească.

    „O altă problemă este şi cea legată de eliminarea facilităţilor pentru firmele de construcţii. Odată cu OUG 114/2018, au apărut multe contracte, care au fost declarate de firme, însă cu cât se măreşte taxarea, cu atât va creşte munca la negru.”

    Ionuţ Negoiţă este fondatorul HILS Development, compania care ridică în partea de est a Capitalei proiectele HILS Pallady (cu 1.908 apartamente finalizate) şi HILS Brauner (cu 1.350 de apartamente, ridicat integral şi în curs de finisare, cu termen de predare în martie 2024). Acestea sunt doar două dintre zecile de proiecte rezidenţiale care au fost demarate în ultimii ani în zona Theodor Pallady din Bucureşti. Ionuţ Negoiţă a mai dezvoltat, în aceeaşi zonă a Capitalei, ansamblul Palladium Residence şi spunea recent că vrea să investească şi într-un proiect de birouri care să completeze componenta comercială din zonă.

    Măsurile discutate de guvern în aceste zile cu scopul creşterii veniturilor la buget au inflamat toţi jucătorii din economie, cei din domeniul imobiliar fiind printre cei vizaţi. Potrivit draftului vehiculat în ultima săptămână, dar neasumat de guvern, există în principal trei măsuri cu impact direct asupra pieţei imobiliare.

    Una dintre ele prevede că „orice persoană fizică poate achiziţiona, începând cu data de 1 septembrie 2023, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/ alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 9%”.

    Cea de-a doua măsură spune că „impozitul pe deţinerea mai multor proprietăţi imobiliare se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra diferenţei dintre suma valorilor impozabile individuale comunicate de către organul fiscal local prin decizia de impunere şi plafonul de 2.500.000 lei”.

    A treia măsură precizează că „impozitul pe tranzacţiile imobiliare cu clădiri rezidenţiale se calculează, la prima vânzare, prin aplicarea unei cote de 5% asupra preţului de vânzare al fiecărei clădiri rezidenţiale vândute, din care se scade valoarea de 600.000 lei, fără a lua în considerare taxa pe valoarea adăugată aferentă”.

    Practic, spun dezvoltatorii imobiliari şi consultanţii, se elimină cota de 5% TVA pentru tranzacţiile cu locuinţe de până în 120 de metri pătraţi şi se introduce cota de 9% TVA, se majorează la 1% impozitul pentru cei care deţin una sau mai multe proprietăţi a căror valoare sare de 2,5 milioane de lei şi se introduce, la tranzacţiile cu locuinţe, o taxă de 5% aferentă sumei care depăşeşte nivelul de 600.000 de lei, faţă de 3% în prezent.

    Coaliţia PSD-PNL lucrează pe un document masiv, care cuprinde câteva zeci de pagini de creşteri de taxe şi taxe noi, pentru a aduce mai mulţi bani la buget în acest an şi, mai ales, anul viitor. Printre principalele măsuri se numără majorări de TVA pentru unele produse, eliminarea mai multor excepţii fiscale, dar şi taxe noi, precum 5% pe vânzările imobiliare sau 1% pe proprietăţi mai valoroase de 500.000 de euro.

     

  • Zona din Bucureşti care explodează total. Se pregătesc investiţii uriaşe, apartamente, mall-uri şi clădiri de birouri

    Zona Pallady, între râul Dâm­boviţa şi Republica-Industriilor, mai are disponibile peste 1.000 de hectare de teren amplasate în apropierea staţiilor de metrou.

    ♦ Proiectele noi de infrastructură alături de zona comercială cu nume precum Dedeman, Ikea, Jumbo sau Auchan alături de miile de noi locuinţe vor transforma Pallady într-una similară zonei Băneasa din nordul Capitalei, mai ales odată cu viitoarele dezvoltări de birouri.

    Zona Pallady, între râul Dâm­boviţa şi Republica-Industriilor, mai are disponibile peste 1.000 de hectare de teren amplasate în apropierea staţiilor de metrou. Mai mult, deja bulevardul Theodor Pallady a atras nume mari din retail, atât de mobilă, cum este Ikea, dar şi din bricolaj pre­cum Dedeman sau Leroy Merlin sau food – Auchan, Lidl sau Kaufland.

    „Avem în zonă linii de metrou, tramvai, autobuz, bulevard cu trei benzi pe sens şi potenţial de dezvol­tare. Estimez că sunt circa 1.000 de hectare disponibile pentru dezvol­tare, teren unde construcţii vechi nu prea sunt. Mai ales în ultimii 10 ani a existat o dezvoltare rapidă, interval în care s-au construit 20-25.000 de lo­cuinţe. Mai mult, aici discutăm des­pre o suprafaţă com­pac­tă care nu mai există în altă parte în Bucureşti, atât ca extindere cât şi ca mijloace de trans­port în comun, fa­cilităţi sau infrastructură“, a spus Ionuţ Negoiţă, cel mai activ dez­vol­tator imobiliar din Capitală, într-un interviu acordat ZF.

    Dezvoltatorul vrea inclusiv să investească într-un proiect de birouri care să completeze componenta de comercial din zonă.

    „Intenţionez ca în aproximativ un an să încep proiectarea unei dezvol­tări de birouri pe un teren de 18.000 mp aproape de metrou şi în vecinătatea Ikea. Sunt optimist. Va ieşi o clădire de 50.000 -60.000 mp de birouri. Obli­gatoriu se va crea un pol de office acolo. Va fi precum un oraş nou cu tot ce are nevoie“, a subliniat Ionuţ Negoiţă.

    Dincolo de o componentă de office, care să vină alături de co­mer­cial şi rezidenţial, Pallady are nevoie şi de un mall, cu elemente precum un cinematograf modern care să com­pleteze lista de funcţiuni.

    „Zona Pallady are nevoie de clădiri de birouri şi un mall. Odată ce am deschis clinica medicală, am fost plăcut surprins că interesul pentru angajări în cadrul clinicii a fost unul ridicat deşi sectorul medical este unul cu deficit. Explicaţia a fost simplă – mulţi dintre angajaţi deja stau în sud, est sau vest şi lucrează în nord, fac şi o oră şi jumătate până la locul de muncă şi petrec mult timp în maşină. Ei vor să lucreze cât mai aproape de casă. Acum avem de-a face cu o „dictatură“ a angajatului şi nu a angajatorului cum era vremea când se construiau birouri în zona Pipera fără metrou, iar companiile vor veni după angajaţi, iar distanţa faţă de locul de muncă este în top trei priorităţi dincolo de climatul la locul de muncă şi salariu“, a subliniat Ionuţ Negoiţă.

    El explică faptul că în 2022 vânzările de locuinţe au fost afectate de contextul economic şi războiul din Ucraina, iar creşterea dobânzilor şi-a pus amprenta asupra vânzărilor de locuinţe de segment mediu.

    „Cererea pentru locuinţe în zonă a fost una bună şi foarte bună, dar odată cu începerea războiului lucrurile s-au schimbat şi aici, cum s-au schimbat în toată piaţa de rezidenţial şi a scăzut la 40% din ce era. Dar piaţa va reveni. Noi vindeam circa 80 de unităţi pe lună, iar acum vindem 35. Cred că toată zona vindea 2.000 -2.500 de locuinţe pe an, iar acum volumele au scăzut la circa 1.000. Publicul-ţintă este clasa medie şi în viitor putem discuta de o ridicare a nivelului de calitate peste mediu. Zona are potenţial de mediu plus şi noi vrem să venim şi cu produse de acest nivel“, a subliniat Ionuţ Negoiţă

    El explică faptul că Pallady continuă să fie un pol de interes pentru investitori şi clienţi în condiţiile în care aceasta continuă o zonă deja existentă şi are deja infrastructura necesară, atât pentru transport în comun cât şi când vine vorba de străzi, iar în plus sunt în construcţie două noi pasaje realizate de Primăria Sector 3 în partea de est tocmai pentru a fluidiza traficul rutier.

    „Cele două pasaje -unul care traversează un giratoriu şi celălalt peste un alt rond pentru acces spre zona comercială, aminteşte de Băneasa, unde cele două pasaje au ajutat enorm fluidizarea traficului şi dezvoltarea zonei. Orice element care îmbunătăţeşte infrastructura este bine-venit. Există deja extindere şi dincolo de centura actuală, există un outlet dar şi alte proiecte mai mici sau mai mari de case plus logistică. Blocuri nu ar avea logică acolo cât timp sunt terenuri în oraş„, a spus Ionuţ Negoiţă.

    Grupul de firme condus de Ionuţ Negoiţă lucrează în prezent la proiecte cu un total de peste 5.000 de apartamente care vor fi gata treptat în următorii patru ani.

    „Am finalizat HILS Pallady vizavi de Ikea compus din 1908 apartamente, unde există şi o clinică medicală cu o suprafaţă de 1.500 mp cu 30 de specialităţi. Mai avem şi o clădire de birouri pentru firmele proprii unde ne vom muta în 2-3 luni -4.000 mp are clădirea şi va avea inclusiv magazin alimentar, farmacie, cafenea şi alte servicii. Avem spaţii verzi, locuri de joacă, parcare supraetajată, parcări la suprafaţă şi metrou la 50 de metri de ieşirea din cartier. În lucru avem un proiect pe str. Brauner de 1.350 de apartamente, ridicat integral şi în curs de finisare. În martie 2024 va fi gata. Acolo avem o parcare supraetajată. Tot în zona Pallady mai avem un proiect de 1.200 de apartamente cu parcări subterane, două niveluri în subsol şi un demisol. Acolo tocmai ce am început lucrările care se vor termina în circa doi ani. Un alt proiect de 400 de apartamente este început acum. Va avea tot două niveluri de parcări în subteran, este început şi va fi gata la final de 2024. Mai lucrăm şi pe alte terenuri şi am iniţiat procedurile. Spre exemplu avem un teren cu un PUZ mai vechi şi încă valabil şi vrem să îl punem în valoare“, a subliniat dezvoltatorul.

    Înainte de boomul imobiliar din ultimul deceniu, zona Theodor Pallady era recunoscută drept una industrială, unde dezvoltările de rezidenţial erau la un nivel scăzut. Însă odată cu dezvoltarea comercială, aceasta s-a transformat într-unul dintre cele mai fierbinţi poluri de rezidenţial din Bucureşti.

    „Zona Pallady era în 2009 o zonă gri, unde erau multe fabrici, uzine, industrie. Lucrurile s-au schimbat mult odată cu apariţia centrelor comerciale moderne care au dat cu totul altă perspectivă zonei. Şi apariţia dezvoltărilor rezidenţiale, desigur. Acum lucrurile stau cu totul altfel şi odată cu noile investiţii, zona a fost subestimată, însă pe de-o parte a fost bine pentru că preţurile n-au urcat prea mult, însă sunt destul de ridicate şi investitorii iau zona în serios“, a conchis Ionuţ Negoiţă.

     

     

     


     

     

  • Tranzacţie surpriză: Ionuţ Negoiţă, celebrul investitor imobiliar şi fratele primarului sectorului 3, Robert Negoiţă, a cumpărat un teren de 10 hectare amplasat pe platforma fostei fabrici Republica, unde vrea să construiască un complex rezidenţial

    Ionuţ Negoiţă, fostul acţionar majoritar al echipei de fotbal Dinamo Bucureşti şi unul dintre cei mai mari dezvoltatori de proiecte rezidenţiale din Capitală, a cumpărat de la Tubinox, un teren de 10 hectare situat în zona de est a Bucureştiului, pe platforma fostei fabrici Republica, unde vrea să construiască un complex rezidenţial.

    Activele producătorului de ţevi Tubinox Bucureşti sunt controlate de grupul indian Viraj Alloys, cu afaceri anuale de 700 mil. dolari.

    “Suntem convinşi că potenţialul rezidenţial al zonei de Est a Bucureştiului este unul important şi ne ajută să privim cu încredere în viitor. Odată cu această achiziţie urmărim să dezvoltăm un nou complex rezidenţial” spune Ionuţ Negoiţă.

    Dezvoltatorul imobiliar a fost asistat în tranzacţie de firma de avocatură Stratulat Albulescu, coordonată de Silviu Stratulat (Managing Partner).

    “Stratulat Albulescu a fost alături de noi în calitate de consultant juridic principal în cadrul acestui proiect”, adaugă Ionuţ Negoiţă.

    Ionuţ Negoiţă, fratele lui Robert Negoiţă, primarul sectorului 3, a construit şi vândut până acum peste 7.000 de locuinţe. În septembrie 2019, el a demarat construcţia primelor trei blocuri din viitorul ansamblu rezidenţial Hils Pallady Apartments de pe bdul Theodor Pallady, lângă staţia de metrou Anghel Saligny. Acesta este primul proiect mixt din partea de est a Capitalei, Hils Pallady având şi o componentă de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de 2.130 mp.

    Ionuţ Negoiţă a mai dezvoltat în zonă şi proiectul Palladium Residence.

    În total, proiectul va avea 12 blocuri cu 11 etaje fiecare şi cu un total de 2.000 de apartamente.

     

  • S-a vândut DINAMO! Cine este noul patron al clubului cu una dintre cele mai lungi tradiţii din fotbalul românesc

    Ionuţ Negoiţă nu mai este patronul lui Dinamo. Omul care a condus formaţia din Ştefan cel Mare în ultimii şase ani a vândut pachetul majoritar de acţiuni. Noul patron al “câinilor” a achitat datoria pe care Negoiţă o avea către Nicolae Badea, fostul acţionar.

    Noul şef de la Dinamo este George Drăghia (29 de ani), administratorul SC Lotus Perfect Products SRL, firma care a plătit datoria de două milioane de euro pe care Negoiţă o avea la Nicolae Badea, scrie Gazeta Sporturilor.

    Drăghia a preluat 93% din acţiunile lui Dinamo, adică tot ce avea Negoiţă. Acesta este patronul lui Dinamo, în acte, din 16 mai 2018. Drăghia a scăpat clubul din Ştefan cel Mare de datoria de două milioane pe care Negoiţă o avea la Badea, care este, de fapt, o restanţă din 2013, de la vânzarea clubului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ionuţ Negoiţă vinde clubul Dinamo

    Ionel Dănciulescu, directorul sportiv la “câinilor”, este cel care a făcut anunţul. Fostul golgheter al “alb-roşiilor” susţine că Negoiţă vrea două milioane de euro pe echipă, ceea ce ar reprezenta 15% din cât a investit până în prezent, ceea ce înseamnă că omul de afaceri a băgat până acum în Dinamo în jur de 13,5 milioane de euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţionarul Ionuţ Negoiţă: Dinamo este în aceeaşi situaţie cu Rapid. Soluţia valorează vreo 10 milioane de euro

    “Dinamo este în acelaşi pericol ca Rapid, dar cel puţin există o speranţă. Există o şansă, o soluţie, poate mai apar şi altele. Sunt şanse de 50 la 50, sper să nu fie cazul… Soluţia valorează vreo 10 milioane de euro, dar nu e imposibil. Este o sumă accesibilă, există o propunere a mea. Dacă sunt propuneri mai bune de atât nu pot decât să mă bucur. De joi într-o săptămână se împlineşte termenul pe care eu l-am cerut în scris la acea propunere pe care mi-am asumat-o. Probabil, pe final de săptămână, voi avea o întâlnire cu ceilalţi doi acţionari să vedem cum stăm. Nu se pune problema ca eu să plec de la Dinamo. Eu am venit, ştiam situaţia, încerc să fac tot ce pot şi voi face aşa până în ultimul moment. Nu pot lăsa Dinamo”, a declarat Negoiţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce vor să facă fraţii Negoiţă cu Rin Grand Hotel

    În continuă transformare. Aşa ar putea fi descris ceea ce în 2007 era anunţat a fi cel mai mare hotel din Europa, date fiind cele 1.460 de camere hoteliere construite. Lansarea hotelului a avut loc chiar înainte de summitul NATO la Bucureşti, acela fiind şi singurul moment când hotelul a funcţionat la un grad de ocupare de aproape 90%. Ulterior, hotelul a atras evenimente de mari dimensiuni prin spaţiul de cazare generos, dar suma evenimentelor şi a delegaţiilor numeroase nu a fost suficientă pentru ca hotelul să reziste ca atare pe piaţă.

    La nici cinci ani distanţă, doar o treime din capacitatea totală de cazare mai funcţionează în regim hotelier, restul fiind transformată sau în curs de transformare în apartamente care au fost scoase la vânzare. În două din aceste apartamente s-au mutat şi proprietarii, fraţii Ionuţ şi Robert Negoiţă, pentru a fi mai aproape de business. “În urmă cu câteva luni am decis să mă mut într-un apartament de la etajul 15 din hotel pentru a câştiga timp. Din Pipera făceam în jur de o oră până la hotel, aşa că am decis să folosesc acest timp pentru a mă ocupa de business. Acum ajung oriunde în hotel în 30 de secunde cu liftul”, spune Ionuţ Negoiţă, cel care se ocupă de administrarea hotelului. Fratele lui, Robert Negoiţă (deputat PSD), nu mai este la fel de implicat în business de când a intrat în politică.

    Chiar de la intrarea în lobby-ul hotelului se poate lua pulsul transformării prin care trece Rin Grand Hotel. Săptămâna trecută, la parter se lucra la construcţia unei scări care să ajungă la fosta sală a cazinoului de la demisol. Într-unul dintre cele două corpuri ale hotelului se lucrează la transformarea unor camere în apartamente, o parte din hotel fiind deja numită Rin Grand Residence. Într-o parte a hotelului încă se derulau evenimente, pe uşile de la intrare era şi un flux constant de persoane cu sacoşe de la supermarket, vizibil locatari.

    “Până acum am vândut 130 de apartamente. În unele din acestea s-au mutat deja familii. Până la sfârşitul anului vrem să ajungem la 460 de apartamente vândute”, a spus Ionuţ Negoiţă. Preţul unui apartament variază între 40.000 şi 90.000 de euro, potrivit lui. Dacă se ia în calcul un tarif mediu de 60.000 de euro, atunci suma pe care o va încasa Negoiţă din vânzarea apartamentelor se ridică la 27,6 milioane de euro, corpul transformat în Rin Residence fiind şi cel care aduce lichidităţi, potrivit lui Ionuţ Negoiţă. Circa 1.000 de locuri de parcare sunt disponibile la Rin Grand, potrivit omului de afaceri. Locuri ce se pot dovedi insuficiente, de vreme ce la ele mai au acces atât oaspeţii hotelului cât şi, contra cost, proprietarii din Confort Park, ansamblu de 600 de locuinţe construit în spatele hotelului.

    Proprietarii au luat decizia convertirii proiectului hotelier când au început să se simtă efectele crizei financiare pe piaţa locală. Investiţia de 60 de milioane de euro pe care au făcut-o cei doi fraţi în 2007 s-ar fi recuperat foarte greu, în condiţiile în care gradul de ocupare a hotelului nu depăşea 48%, pe fondul scăderii cererii pentru cazare. Capacitatea de cazare în hoteluri a Bucureştiului este de circa 10.600 de locuri, din care 2.000 de camere sunt clasificate la cinci stele, circa 4.500 la patru stele, aproape 2.700 la trei stele, iar restul la două şi o stea.

    Oferta de locuri este generoasă, însă în ultimii ani a scăzut cererea. “Am făcut o analiză de profitabilitate, care a arătat că 500 de camere de hotel sunt suficiente pentru a opera pe profit”, susţine omul de afaceri. Când a lansat ideea reconvertirii unei părţi din hotel în apartamente, Ionuţ Negoiţă susţinea că 600 de camere ar fi suficiente pentru ca Rin Grand Hotel să fie rentabil; în prezent însă el vorbeşte de 500 de camere. Decizia transformării camerelor în apartamente a venit după ce a fost analizată şi varianta construirii de spaţii de birouri, dar cea rezidenţială li s-a părut cea mai bună soluţie.