Tag: Ion Creanga

  • Un fermier român vrea să facă un EXPERIMENT SOCIAL: „ Pe scurt, plec de la premiza că în România populaţia rurală NEOCUPATĂ poate fi personificată printr-un personaj al lui Ion Creangă, leneşul care zice: “da’ muiaţi is posmegii?”

    „Pentru că există un mit că în România există multă sărăcie, iar un proverb chinez zice că “unui flamand nu-i da în fiecare zi câte un peşte, ci mai bine dă-i azi o undiţă”, m-am gândit să fac un experiment social, chiar dacă e pretenţios spus. Pe scurt, plec de la premiza că în România populaţia rurală NEOCUPATĂ poate fi personificată printr-un personaj al lui Ion Creangă, leneşul care zice: “da’ muiaţi is posmegii?” şi îşi merită soarta. Căci cine-i capabil, chiar dacă nu deţine personal un capital de producţie mare (teren agricol, utilaje, animale), ori munceşte sezonier prin Europa, ori şi-a făcut deja un rost bun la el acasă. Sunt curios dacă mă înşel, adică dacă mai există în ţară asta oameni săraci dar cu dorinţa şi voinţă de a evolua, prin muncă cinstită şi învăţare.

    Am cinci vaci tinere, gestante, un grajd cu pod şi fânărie, stoc de furaje pentru iarna asta, camera îngrijitor, bucătărie, etc. Dacă ştiţi pe cineva care este interesat de a prelua acest capital de producţie, să-l gestioneze corect, în condiţiile în care îi dau inclusiv subvenţiile aferente celor cinci văcuţe şi îi asigur desfacerea, la poarta fermei, pentru tot ce produce: lapte, viţei, gunoi de grajd, la preţul pieţei locale, vă rog să-l informaţi de această oportunitate. Pur şi simplu îl împroprietaresc, însă nu cu documente, cel puţin nu din prima zi. Trebuie întâi să dovedească, prin fapte, că merită.

    Mă ofer să-l învăţ, dacă doreşte, contabilitate primară, legislaţie specifică, operare pe calculator, pe scurt vreau să ajut un om de pe o poziţie socială inferioară să devină un manager de fermă. Nu am nevoie de “cioban”, de “văcar”, ci de un om care vrea să înveţe şi să devină mai bun în domeniul zootehnic. Eu vreau să mă dedic mai mult şi să devin mai bun în domeniul creşterii vacilor de carne, fiindcă am şi 20 de capete de Angus, pe care nu pot să le exploatez corect din punct de vedere tehnologic, fiindcă sunt singur la muncă în toată exploataţia şi m-am gândit că, decât să dau cele cinci vaci la abator, mai bine ajut un om, sau chiar o familie cu copii, să poată trăi bine din muncă lor, cu mintea lor. Credeţi că sunt prea visător?”, a scris Laurenţiu Ichim, într-o postare pe grupul Fermierul român de pe Facebook. 

  • Cum a ajuns Creangă scriitor după ce a fost răspopit şi nevasta l-a părăsit pentru un călugăr

    Pe 1 martie 1837 se năştea la Humuleşti Ion Creangă, considerat unul dintre cei mai mari scriitori români.

     Deşi în ”Fragment de biografie” Ion Creangă însuşi spune că s-a născut pe 1 martie 1837, data naşterii sale este incertă, deoarece, conform unei mitrici (condici) de nou-născuţi din Humuleşti publicată de Gh. Ungureanu, Creangă s-ar fi născut pe 10 iunie 1839. Creangă a mai avut încă şapte fraţi şi surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile şi Petre. Ultimii trei au murit în copilărie, iar Zahei, Maria şi Ileana în 1919.

    Tinereţea lui Creangă este bine cunoscută publicului larg prin prisma operei sale capitale ”Amintiri din copilărie”. În 1847, începe şcoala de pe lângă biserica din satul natal. Fiu de ţăran, este pregătit mai întâi de dascălul din sat, după care mama sa îl încredinţează bunicului matern (“tatal mamei, bunicu-meu David Creangă din Pipirig”), David Creangă, care-l duce pe valea Bistriţei, la Broşteni, unde continuă şcoala. În 1853 este înscris la Şcoala Domnească de la Târgu Neamţ sub numele Ştefănescu Ion, unde îl are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu).

    După dorinţa mamei, care voia să-l facă preot, este înscris la Şcoala catihetică din Fălticeni (“fabrica de popi”). Aici apare sub numele de Ion Creangă, nume pe care l-a păstrat tot restul vieţii. După desfiinţarea şcolii din Fălticeni, este silit să plece la Iaşi, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic “Veniamin Costachi” de la Socola.

    Cititi mai multe pe www.desopera.ro
     

  • Un deputat vrea sa transforme in realitate dorintele lui Ion Creanga

    Dupa ce, in 2008, parlamentarii au facut front comun si au
    legiferat statul acasa de Rusalii , in 2010 un deputat PDL merge
    mai departe si propune inca doua zile nelucratoare: o Zi nationala
    de rugaciune si o Zi a romanilor de pretutindeni.

    Deputatul PDL Mircea Lubanovici a anuntat, miercuri, ca va
    depune la Parlament doua proiecte de lege, care sa instituie Ziua
    nationala de rugaciune si, respectiv, Ziua romanilor de
    pretutindeni, ambele nelucratoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un deputat vrea sa transforme in realitate dorintele lui Ion Creanga

    Dupa ce, in 2008, parlamentarii au facut front comun si au
    legiferat statul acasa de Rusalii , in 2010 un deputat PDL merge
    mai departe si propune inca doua zile nelucratoare: o Zi nationala
    de rugaciune si o Zi a romanilor de pretutindeni.

    Deputatul PDL Mircea Lubanovici a anuntat, miercuri, ca va
    depune la Parlament doua proiecte de lege, care sa instituie Ziua
    nationala de rugaciune si, respectiv, Ziua romanilor de
    pretutindeni, ambele nelucratoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro