BusinessMagazin

Tag: ION CARAMITRU

  • Povestea neştiută a şlagărului „Bună seara, iubite”, cântat de Loredana Groza şi Ion Caramitru

    Loredana Groza a povestit că l-a întâlnit pentru prima oară pe Ion Caramitru în timpul unui spectacol de la Constanţa.

    „Am avut un şoc când l-am întâlnit la Sala Sporturilor. Nu ştiam că voi avea această surpriză, dar în momentul în care a început cântecul dânsul a apărut din culise recitând şi a avut un moment, toţi cei care au fost prezenţi acolo şi-l amintesc şi acum. A fost un moment electrizant, a fost divin, am început să plâng, să mă frec la ochi pentru că nu-mi venea să cred că îl văd pentru prima oară. Vocea lui este inconfundabilă şi care îţi trezeşte toate stările bucurie, tristeţe, nostalgie, orice emoţie reuşea să transmită prin vocea, energia lui. Cred ca în momentul ala, a fost un moment în care m-a descoperit şi l-am cunsocut şi eu cu adevărat pentru că după aia am început să facem turnee împreună”, a dezvăluit artista.

    Loredana Groza şi-a adus aminte că a plâns după ce a auzit înregistrarea cântecului „Bună seara, iubite”. Atunci, ea a înţeles că interpretarea îi va schimba viaţa.

    „În noaptea în care am înregistrat, atunci a fost o noapte extrem de lungă, sute de duble, eram epuizată, nu avem niciun fel de studii de canto… Încercarea mea şi dorinţa de a ma depăşi, când am auzit mixajul şi când am văzut cum a reuşit să îmbine vocea mea cu a lui Ion Caramitru, Adrian Enescu, recunosc că am început să plâng m-am simţit speriată într-un mod pozitiv. Simţeam că va veni un tsunami după acest cântec şi parcă îmi era teamă să-l cânt pentru că ştiam că îmi va schimba viaţa acest cântec şi asta s-a întâmplat”, a povestit cântăreaţa.

    Loredana Groza a dezvăluit ce sfat a primit de la Ion Caramitru.

    „Să nu pun filtre atunci când sunt pe scenă şi să transmit emoţia, să fiu eu. Mi-a spus: ai puterea să treci rampa şi să nu-ţi fie niciodată teamă să o foloseşti şi să ai încredere în tine”, a spus Loredana Groza.

    „Sunt încă şocată de veste (vestea decesului n.r.)”, a precizat artista.

  • Ion Caramitru a murit. Într-un Interviu publicat anul acesta, el spunea: „Dacă nu suntem pe scenă, nu suntem deloc”

    Actorul Ion Caramitru a murit la 79 de ani. Potrivit informaţiilor apărute în media, el ar fi fost internat la Spitalul Elias din Bucureşti în ultima lună. 

    Ion Caramitru acordase un interviu Business MAGAZIN în luna martie, din rolul de director general al Teatrului Naţional din Bucureşti, în care a vorbit despre situaţia artiştilor în contextul pandemic, precum şi despre efectele economice ale  închiderii teatrelor. 

    „Mă simt frustat, eu pentru asta exist, iar în situaţia mea sunt şi toţi colegii mei. Dacă nu suntem pe scenă, nu suntem deloc”, spunea el atunci. 

    Iar colegilor săi din artele spectacolului, Ion Caramitru le transmitea: „Să fie liniştiţi, teatrul nu a murit niciodată, lucrurile trebuie să se îndrepte, cel puţin ştim cu toţii că teatrul românesc a devenit o componentă organică a vieţii publice, afluenţa de spectatori din ultimii ani la teatru şi nu numai din Bucureşti, ci şi din provincie, este excepţională, sălile sunt pline, lumea vine la teatru pentru că s-a învăţat să vină şi are nevoie de el – lucrul acesta nu poate fi neglijat – s-a văzut acest lucru şi în audienţa online a spectacolelor noastre, lumea a simţit nevoia să se uite, nu să închidă televizorul, iar asta m-a liniştit şi sunt convins că vom trece de pandemie şi vom reveni la normal – trebuie însă răbdare şi speranţă în mai bine”.

    Ion Caramitru a fost actor de teatru şi film, dar şi regizor. A fost totodată şi politician, scrie Mediafax. Între 1996 şi 2000 a lucrat ca ministru al Culturii. 

    Drum lin, Ion Caramitru şi condoleanţe tuturor celor apropiaţi!

  • Manolescu: Taxa de timbru să rămână 2%, editurile s-o plătească, iar nerespectarea legii – sancţionată

    În ultima perioadă, în spaţiul cultural românesc s-a înregistrat o serie de neînţelegeri între editorii de carte şi Uniunea Scriitorilor din România, precum şi între organizatorii de spectacole şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, pe tema proiectului de lege 583/2014 privind instituirea timbrului cultural.

    Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. Totodată, pe 15 decembrie 2014, proiectul de Lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar, pe 3 februarie, a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

    Despre acest proiect de lege s-a discutat într-o conferinţă de presă care a avut loc luni, la sediul Uniunii Teatrale din România. La eveniment au participat Ion Caramitru, preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER), Nicolae Manolescu, preşedintele Uniuniii Scriitorilor din România (USR), Adrian Iorgulescu, presedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR), Laurenţiu Damian, preşedintele Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), Viorica Curea, preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România (UAR), şi Petru Lucaci, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAP).

    Ion Caramitru a precizat la această conferinţă că, “din toate domeniile care domină existenţa economică şi instituţională a României, instituţiile culturale sunt ultimele care n-au fost racordate la indexări salariale sau celelalte drepturi care incumbă prin dezvoltarea democratică a societăţii”, precizând că, odată cu apariţia legii cu indemnizaţiile de merit şi a legii prin care se acordă 50% din valoarea pensiei în plus prin apartenenţa la uniunii, oameni săraci “sunt oarecum salvaţi”, acesta fiind unul dintre rosturile uniunilor.

    “Cultura română face servicii deosebit de importante pentru identitatea noastră naţională, dar, în aceeaşi măsură, înăuntru lucrul se pierde în neant. Dacă, înainte de ’89, cei care conduceau domeniul culturii erau nişte analfabeţi, în marea lor majoritate, astăzi, guvernele care s-au succedat – ba am mai făcut şi parte din ele unii dintre noi – sunt formate din indivizi cu studii înalte, cu masterate, cu meserii de vârf, toţi, mai mult sau mai puţin, parte a culturii universale, iar grija pentru cultură lasă de dorit. E un paradox care ar putea fi speculat de dumneavoastră: de ce înainte analfabeţii sprijineau cultura cât de cât şi astăzi «alfabeţii» nu se uită la ea”, a declarat Ion Caramitru.

    La rândul său, Nicolae Manolescu a declarat că, în prezent, “principala dificultate constă în faptul că nu există o subvenţie suficientă şi generală pentru cultură”.

    “Ne descurcăm, mai ales noi cei de la literatură şi plasticienii, ne descurcăm, oarecum, pe cont propriu, pentru că nu avem, de fapt, nici o subvenţie regulată. (…) Am avut, e adevărat, subvenţii, din când în când şi după multă bătaie de cap, din partea Ministerului Culturii – ceea ce e normal -, din partea Guvernului, foarte multe din partea autorităţilor locale (consilii judeţene şi primării). Dacă n-ar fi existat această mână de ajutor întinsă de către autorităţi centrale sau locale am fi tras de foarte multă vreme obloanele”, a spus Nicolae Manolescu, precizând că, în ultimii ani, USR nu a mai primit sponsorizări, de aceea este nevoie de această taxă de timbru, afiirmând, totodată, că “revistele, fără taxa de timbru, mor”.

    “Câtă vreme această taxă de timbru nu funcţionează, e nenorocire. Din păcate, ea n-a funcţionat sau a funcţionat foarte prost. După calculele noastre, 25% din ceea ce trebuia să vină sub forma taxei de timbru a venit cu adevărat. 75% n-a venit. Sunt sume pe care nu le-am încasat”, a spus preşedintele USR.

    Acesta a mai spus că au fost foarte puţine edituri care au plătit această taxă de timbru, printre care Humanitas (care a plătit jumătate din sumă), Polirom, iar alte edituri au plătit, pe o perioadă de patru ani, sume de 30, 70, 100 de lei.

    “Toţi pierdem dacă disputa asta se continuă la nesfârşit. N-am avut nicio clipă intenţia nici să provocăm această dispută, nici să scumpim cartea. Au fost fel şi fel de acuzaţii. (…) Este o dispută care, după părerea mea, n-are niciun sens. De ce să ne învrăjbim, la urma urmei? Să încercăm să ne înţelegem. Drept care, noi, care suntem principalii actori în această piesă (…), cădem de acord şi le propunem editorilor în această nouă lege pe care o vrem votată să rămână 2% procentul pe exemplar, (…) n-avem nicio pretenţe să plătiţi de la început nu ştiu ce sume, plătiţi taxa de timbru conform vânzărilor. Dorim însă să apară legea şi să găsim o modalitate de a ne înţelege între noi ca editurile să şi achite această obligaţie pe care o au, să nu mai avem iarăşi procese şi procese”, a spus Nicolae Manolescu.

    Înainte de această conferinţă, Federaţia Editorilor din România (FER), Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole (APOSR) şi Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) au transmis că “luptă” împotriva “taxei pe cultură”, care, potrivit acestora, va avea un impact negativ asupra dezvoltării economice şi culturale.

    Federaţia Editorilor din România (FER), Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole (APOSR), Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), reprezentând agenţi economici ce activează în diverse domenii culturale, ca producători de carte, muzică, concerte şi spectacole, au atras atenţia asupra acestui proiect de lege aflat în faza finală de aprobare, propunerea legislativă 583/ 2014. Prin acest proiect se urmăreşte instituirea unei adevărate “taxe pe cultură” în folosul unor asociaţii de creatori, care va duce la scumpirea produselor culturale şi va fi resimţită şi suportată de plătitorul final, având impact negativ şi asupra dezvoltării economice şi culturale a activităţilor din industria de carte, muzică, divertisment, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    “În realitate, această «taxa pe cultură» are ca destinaţie aceste «uniuni de creatori», în esenţă entităţi private, care beneficiază de venituri din urma activităţii economice a unor alte entităţi private. Mai mult decât atât, proiectul de Lege prevede faptul că aceste entităţi dispun de veniturile din timbrul cultural după bunul plac, fără un scop precis şi fără criterii transparente şi, desigur, fără a contribui la produsul sau serviciul din urma căruia beneficiază de această taxă”, se arată într-un comunicatul transmis MEDIAFAX de FER, APOSR şi UPFR.

    Prezent la conferinţa de presă, Adrian Iorgulescu a declarat că timbrul “s-a născut ca o necesitate a culturii româneşti, nu a uniunilor de creatori, pentru a susţine proiecte şi programe ale culturii naţionale, întrucât statul nu are această capacitate de a finanţa proiecte şi programe pentru cultură”.

    “De aceea, am dorit împreună cu colegii mei să modificăm legea respectivă. Pentru că nu producea efecte. (…) Această lege nu a fost în măsură să producă sumele respective (…) şi atunci ne-am gândit la alte formule care să facă din această lege ineficientă una eficientă”.

    Reprezentanţii uniunilor de creatori au precizat că vor ca această dispută să înceteze şi să se ajungă la un numitor comun.

    Cei care nu sunt de acord cu acest proiect de lege susţin, printre altele, că timbrul literar este o măsură în afara economiei de piaţă, care nu contribuie la piaţă decât într-o mică măsură, nu sprijină şi nu reprezintă interesele celor pe care urmează să îi taxeze.

    “România se confruntă de câţiva ani cu un declin al pieţei de carte şi muzică, fie ea în formă fixată pe suport sau live/concertistic, iar o astfel de măsura legislativă va agrava o situaţie care şi în prezent este departe de a fi una măcar normală. Impunerea unei astfel de «taxe pe cultură» se reflectă direct în preţul final al produsului ori serviciului de cultură – fie carte, CD, DVD sau concert – ceea ce va îndepărta inevitabil o mare categorie de potenţiali cititori/ ascultători/ spectatori, în condiţiile în care nivelul de acces al publicului la cultură în România este deja printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană”, mai susţin reprezentanţii FER, APOSR şi UPFR.

    Şi editurile contestă proiectul de lege privind timbrul cultural, care ar avea drept consecinţă “creşterea fără precedent a nivelului de taxare” şi aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru ţigări şi băuturi alcoolice.

    Reprezentanţii uniunilor de creatori au precizat la conferinţa de presă de luni că nu va mai fi vorba despre un timbru fizic.

    Proiectul de lege prevede că, “în vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru, muzică, folclor, arte, plastice, arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural”.

    Proiectul urmează să intre în dezbaterea Comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor, care este în acest caz for decizional.

  • “Dumnezeu se îmbracă de la second-hand”, regizat de Ion Caramitru, în premieră absolută la TNB

    Piesă românească în două acte, satiră învăluită în ritmurile valsului, “Dumnezeu se îmbracă de la second-hand” este o surprinzătoare poveste a unei familii traversând deceniile şi a unui pian de marcă, pe turnanta istoriei, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Ion Caramitru, directorul Teatrul Naţional, mărturiseşte că se afla în căutarea unui text provocator cum este acesta: “Eu am fost mâna a doua care a atins textul, la second-hand cum s-ar zice, prima dată aflându-se în mâinile lui Horaţiu Mălăele, care ar fi montat-o probabil la Râmnicu-Vâlcea. Cred că Dumnezeu a vrut să ajungă la mine. O piesă cu o structură de text în puzzle, cel puţin aşa am văzut-o eu. Povestea de bază este desfăcută în mai multe compartimente, reprodusă în mai multe epoci, refăcută abia în final pentru înţelegerea deplină a poveştii. Ca stil, are şi un soi de umor frust şi unul de derivat, are foarte multe trimiteri într-o simbolistică care sparge tiparele timpului şi spaţiului”.

    La rândul său, Iulian Margu a declarat: “Piesa este o scurtă istorie a României moderne povestită cu ajutorul unui pian fermecat . Premiera aceasta este o mare mândrie a mea. Suprema consacrare a unui dramaturg, cum spunea Tudor Popescu, este să fie jucat de Teatrul Naţional, alături de clasicii universali”.

    Din distribuţia spectacolului fac parte actorii Dorin Andone, Lari Giorgescu, Carmen Ungureanu, Teodora Mareş, Eduard Adam, Armand Calotă, Fulvia Folosea, Ioan Andrei Ionescu, precum şi copiii Emma şi Theodora Calotă. Un rol important în acest spectacol îl are şi actriţa Florina Cercel.

    Spectacolul se va juca în avanpremieră sâmbătă şi duminică, de la ora 19.30.

    Dramaturgul Iulian Margu s-a născut pe15 ianuarie 1958. Scrie teatru şi regizează încă din anii ’80. În timpul liceului a înfiinţat o trupă de teatru de tineret. Şi-a construit cariera între două pasiuni, balansând cu simţ artistic între teatru şi film. Între primele piese, scrise la încurajarea dramaturgului Tudor Popescu, se numără “Avantajul liftului asupra scărilor”, “Caria dintelui de aur”, “Cântec de leagăn pe muzică rock”, “Lovitura de pedeapsă”. De dată mai recentă sunt “Statuia căreia îi miroseau picioarele” (“Un poet şi 1/2”), pusă în scenă la teatrul “Anton Pann” din Râmnicu-Vâlcea, “Dumnezeu se îmbracă de la second hand” (2012), “Despre Satana numai de bine”, “Harta turistică a iadului”, “Un oaspete neaşteptat” şi “Ghidul sinucigaşului”, cea mai recentă realizare – prezentată în acest an, la Teatrul Ariel din Râmnicu-Vâlcea, în regia autorului. Majoritatea sunt comedii satirice, autorul fiind permanent atent cu rolul teatrului ca oglindă a societăţii, o oglindă care nu doar reflectă, dar te şi obligă să interacţionezi, se arată în comunicatul citat.