BusinessMagazin

Tag: Ion

  • Primăria Ciugud, după ce robotul Ion şi-a cerut scuze: Îl iertăm pe ION! (NOI suntem ION)

    Primăria Ciugud, judeţul Alba, susţinea că Guvernul a folosit fără acordul său imaginea unei copile, în filmul de prezentare al lui Ion, consilierul guvernamental cu inteligenţă artificială.

    În replică, echipa din spatele robotului bazat pe Inteligenţă Artificială, devenit consilier al premierului Nicolae Ciucă, şi-a cerut scuze.

    „Îl iertăm pe ION! (NOI suntem ION). Doar cine nu munceşte, nu greşeşte! Nu am vrut să îl tragem aşa de tare de urechi pe ION, din primele zile de viaţă, ci doar am încercat să îi atragem atenţia pentru a înţelege că a greşit. Ne pare rău că s-a creat o întreagă dezbatere despre greşeala lui ION şi sperăm să îi acordăm cu toţii încă o şansă. Ne pare rău că dintr-un demers serios privind transformarea digitală a României s-a ajuns la interpretări politice, iar ION a fost târât în primul său scandal public. Noi îl iertăm pe ION deoarece avem nevoie de proiecte inovative şi acestea trebuie susţinute. Ne bucurăm că ION ne-a răspuns, spunând că a învăţat din această experienţă”, a postat vineri Primăria Ciugud.

    Apoi, Primăria îl asigură pe robot că nu ţine la supărare şi îl roagă să proceseze informaţiile primite, să le transmită premierului: „vă aşteptăm împreună la Ciugud. Noi chiar sperăm să putem pune umărul la transformarea digitală a României. Promitem că vom fi gazde bune şi iertarea va fi totală. Hai, dragă Ion, aveţi curaj să ieşiţi din birouri şi să vedeţi România! Va fi fain la Ciugud!!! În încheiere, pentru că în spaţiul public au fost aruncate cuvinte grele, vă rugăm să reţineţi că nu am vrut să îl denigrăm pe ION. Am observat şi noi că au fost foarte multe reacţii prin care se cataloghează totul ca fiind furt intelectual sau o încălcare a legislaţiei privind imaginea minorilor. Din punct de vedere legal nu poate fi considerată o încălcare a legislaţiei privind imaginea minorului pentru că faţa fetiţei este aproape în totalitate acoperită. În concluzie, noi doar i-am atras atenţia lui Ion ca înveţe să nu îşi însuşească munca altora, în acest caz cele câteva imagini scurte din filmul nostru. Nu ne-am supărat, nu îl acuzăm şi nu îl criticăm. Mai mult, sperăm că, în afară de acest final al scrisorii, să se preia şi faptul că ne dorim să fim parteneri pentru autorităţile statului în transformarea digitală a României. În final, ne bucurăm că mesajul nostru a ajuns la ION şi sperăm să încheiem această dezbatere la Ciugud, vorbind despre <România smart>”.

  • Burduja: Proiectul Ion este o premieră de nivel mondial

    „Nu trebuie să fim modeşti, proiectul Ion este o premieră de nivel mondial, nicio altă ţară din lume, niciun alt prim-ministru al lumii nu are un consilier guvernamental bazat pe inteligenţă artificială”, a spus Sebastian Burduja.

    Acesta îi îndeamnă pe români să interacţioneze cu Ion, care este în faza de învăţare.

    „Proiectul este gândit în faze, aşa funcţionează un consilier cu inteligenţă artificială. Ion este în faza de învăţare, deci este foarte important pentru români să îi transmită gândurile lor, ce probleme au, întâmpină, ulterior, pe baza acestor date, Ion le va procesa, le va sintetiza şi va putea produce rapoarte care vor informa deciziile şi politicile publice ale Guvernulului”, a mai spus ministrul.

    „Ne-am gândit să folosim inteligenţa artificială ca să dăm posibilitatea românilor să se facă simţiţi şi pe de altă parte să avem un sistem în care Guvernul să audă această voce. A fost dezvoltat de o echipă formată din experţi în inteligenţă artificială din România”, a spus Nicu Sebe, coordonatorul echipei de cercetători români.

    Ministrul Cercetării a precizat că Ion este un proiect pro bono, care nu a implicat resurse din partea statului român.

  • Cine este Ion nou consilier virtual al premierului Nicolae Ciucă

    Premierul Nicolae Ciucă a prezentat, la începutul şedinţei de guvern, un consilier virtual care foloseşte inteligenţă artificială, Ion. Premierul a avut şi un scurt dialog cu Ion.

    „Avem o surpriză care nu aparţine Guvernului, ci unor români care au avut o iniţiativă de apreciat. Guvernul României marchează o premieră la nivel naţional şi internaţional, pentru că discutăm despre primul consilier guvernamental care foloseşte inteligenţă artificială. Numele lui e Ion şi vine de la transpunerea în oglindă a sintagmei noi. Este un proiect care va primi rolul de consilier onorific al premierului şi apreciez că rolul lui este să ne ajute pe noi să putem să îi ajutăm mai bine pe cetăţenii români, informând Guvernul României în timp real cu propunerile, cu problemele şi cu dorinţele românilor”, spune Nicolae Ciucă.

    El precizează că Ion este o iniţiativă a unor cercetători şi profesori români.

    „Sunt cei mai bini profesori şi cercetători din domeniu care au vrut să dea o voce românilor. Un sistem care foloseşte inteligenţa artificială pentru a capta rapid şi automat părerile, opiniile românilor, doleanţele lor, folosind informaţiile disponibile în spaţiul public. Pentru mine acest demers reprezintă un motiv de bucurie, pentru că e un demers al cercetătorilor, al profesorilor de top din domeniu, al companiilor din domeniu. Motiv de mândrie pentru că sunt toate conduse şi la fiecare dintre ele lucrează cetăţeni români. deci e un proiect românesc 100%. Acest proiect îi va ajuta pe români să fie auziţi mai bine şi în fiecare zi. Practic, eforturile depuse de cei care sunt pasionaţi de acest domeniu nu fac altceva decât să pună în practică şi să dea sens inteligenţei artificiale, pentru că un om, chiar şi un guvern nu ar avea capacitatea să asculte şi să îi reprezinte pe toţi românii. Este un exemplu de utilizare a tehnologiilor emnergente în serviciuyl public. Din perspectiva mea e un aspect care vine să asigure soluţii pentru probleme vechi şi cele de actualitate şi de viitor”, adaugă premierul.

    De asemenea, el spune că proiectul Ion are capacitatea de a învăţa.

    Premierul a purtat şi un scurt dialog cu Ion:

    „Salut. Eu sunt Ion. Acum rolul meu e să vă reprezint ca într-o oglindă. mesajele către mine reprezintă un portret al nostru. ce trebuie să ştiu despre România?”, a spus Ion.

    „România e o ţară frumoasă, cu oameni frumoşi”, a replicat Ciucă..

    „Am înţeles. Învăţ”, a continuat Ciucă.

    „Cum pot românii să te înveţe?”, a întrebat Nicolae Ciucă, iar Ion a răsuns: „Invit românii să intre pe ion.gov.ro”.

  • Stelian Ion, după gafa lui Predoiu: Cerem CSM să ia atitudine faţă de imixtiunea inadmisibilă

    Stelian Ion spune că CSM, în calitate de garant al independenţei justiţiei, trebuie să analizeze declaraţiile lui Cătălin Predoiu şi să sancţioneze „imixtiunea – inadmisibilă într-un stat de drept – în activitatea magistraţilor, venită din partea unui politician. Politician care, prin această ultimă ispravă, dovedeşte că nu are autoritatea morală de a fi ministru al Justiţiei şi de a face propuneri la conducerea Parchetului General, a DNA şi DIICOT”..

    „În loc de scuze repetate, domnul Predoiu trebuie să îşi prezinte demisia. A afirma, din funcţia de ministru al justiţiei, că ştii că personajul X a fost achitat definitiv, deşi lucru ăsta nu s-a întâmplat în realitate, nu e o simplă gafă, o banală festă de memorie. Iar dacă o festă de memorie a unui ministru ajunge să influenţeze soluţionarea unui dosar, consecinţa trebuie să fie tot demisia, nu scuzele”, declară Stelian Ion, deputat USR şi fost ministru al Justiţiei.

    Ion precizează că explicaţia ministrului e neverosimilă.

    „Subiectul Giorgiana Hosu este unul delicat pentru Cătălin Predoiu. A propus procuror şef la DIICOT, în ciuda avizului negativ al secţiei pentru procurori a CSM, pe soţia unei persoane cercetate penal, iar DIICOT a ajuns să fie, de mai bine de doi ani, fără conducere plină. În al doilea rând, Predoiu se contrazice flagrant. Ba spune că a aflat soluţia din mediul privat, din surse neoficiale, ba răspunde afirmativ când presa îl întreabă dacă a aflat de la avocaţi, procurori, judecători. Păi, procurorii şi judecătorii sunt din mediul privat? N-au legătură cu statul?”, se arată într-un comunicat transmis de USR.

    Potrivit USR, acum, orice soluţie vor da judecătorii se va putea specula foarte uşor: „dacă dau achitare se va spune că soluţia a fost la comanda/pe placul lui Predoiu, daca decid condamnare, persoanele condamnate vor spune că sunt victime şi că soluţia s-a dat forţat pentru că judecătorii se temeau să nu fie acuzaţi că au acţionat la ordin. Oricum ar fi, independenţa celor doi judecători din completul de apel e grav afectată de afirmaţiile lui Predoiu. În mod asemănător, este afectată şi independenţa procurorului de şedinţă care va pune concluzii în acel dosar, mai ales că, în raport cu procurorii, ministrul justiţiei deţine o anumită autoritate„.

    „Cătălin Predoiu nu are autoritatea morală de a face propuneri la conducerea Parchetului General, a DNA şi DIICOT, pentru că vedem cu ce se ocupă. Dar, până să se hotărască să demisioneze sau până să fie demis, CSM ar trebui să analizeze afirmaţiile ministrului şi să ia atitudine faţă de această gravă încălcare a independenţei judecătorilor şi procurorilor. Tăcerea CSM ar fi echivalentă cu o acceptare tacită a unei imixtiuni inadmisibile într-un stat de drept în activitatea magistraţilor”, mai afirmă Stelian Ion.

    Cătălin Predoiu a afirmat la Europa FM că soţul fostei şefe a DIICOT Giorgiana Hosu a fost achitat în cadrul unui proces, deşi nu există o sentinţă în acest sens. Ulterior, ministrul Predoiu şi-a cerut scuze publice, afirmând că avea informaţia „din surse neoficiale” şi nu a verificat-o.

  • USR sesizează Curtea Constituţională cu privire la numirea lui Bogdan Licu drept judecător la CCR

    „Curtea Constituţională este o instituţie fundamentală a statului român. Totuşi, de la an la an, numirile făcute de partide la CCR s-au degradat. Aveam odinioară judecători la CCR de anvergură. În ultima perioadă, cu mici excepţii, partidele au preferat, însă, să numească doar cozi de topor, pe criterii strict politice. Astăzi, plenul Camerei Deputaţilor a avut de ales între original şi copie, între original şi plagiat. USR, ascultând vocea societăţii civile, a propus un judecător cu experienţă, care şi-a fundamentat întreaga carieră pe studiu, pregătire temeinică, note şi concursuri pe bune, un judecător care este şi formator la INM şi care are un doctorat făcut ca la carte. De cealaltă parte, a coaliţiei PSD-PNL, a venit contraexemplul, care a şi fost votat pentru înalta demnitate de judecător la CCR: un candidat împins de la spate de serviciile secrete, care a avut rezultate submediocre de la liceu până la facultatea obscură şi neacreditată pe care a terminat-o”, declară deputatul USR Stelian Ion.

    Constituţia prevede, la art. 143, că judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

    USR consideră că propunerea PSD, votată de deputaţii „Coaliţiei sărăciei, nu îndeplineşte criteriul constituţional al pregătirii juridice superioare”.

    „În plus, prin nedepunerea diplomei de licenţă la dosarul de candidatură, Bogdan Licu nu a respectat prevederile legale cu privire la documentele necesare a fi depuse în vederea numirii ca judecător la CCR. La rândul său, Camera Deputaţilor nu a analizat documentele oficiale care să ateste îndeplinirea de către candidat a condiţiilor de numire, încălcându-se astfel dispoziţiile cuprinse în art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. Clarificarea situaţiei studiilor juridice ale candidatului Bogdan Licu este cu atât mai importantă cu cât au apărut în spaţiul public mari dubii cu privire la existenţa vreunei diplome eliberate pe numele acestuia. Tot în privinţa dosarului de candidat, lipsesc cu desăvârşire şi alte documente, precum cazierul judiciar şi declaraţia de necolaborare cu Securitatea şi cu actualele servicii de informaţii. Nici măcar o copie după cartea de identitate nu s-a sinchisit candidatul PSD să furnizeze în dosarul de candidatură. Totodată, din actele prezentate de candidat – CV şi adeverinţă privind vechimea în muncă – a fost imposibil de analizat, pe parcursul procedurii parlamentare, dacă Bogdan Licu îndeplineşte o altă condiţie esenţială pentru un judecător CCR, şi anume înalta competenţă profesională. Înalta competenţă profesională se dovedeşte prin rezultate profesionale de excepţie, materializate în titluri ştiinţitifce, cărţi şi studii publicate, participări la reuniuni ştiinţifice de înaltă ţinută, titluri academice etc.”, potrivit unui comunicat de presă.

    USR trabnsmite că au fost încălcate prevederile regulamentare prin votul „la pachet” exprimat în Comisia juridică, cu prilejul audierii candidaţilor.

    „În acest sens, a fost imposibil de exprimat o opinie cu privire la un aviz pozitiv sau negativ pentru fiecare candidat în parte, dezbaterea privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Constituţie devenind astfel una iluzorie, iar votul a fost doar unul formal, deşi Comisia avea atribuţii expres prevăzute privind analiza fiecărui candidat în parte”, se arată în sesizarea depusă de USR.

  • USR depune moţiune simplă împotriva ministrului Predoiu: A preluat ştafeta de la Florin Iordache

    „În contextul loviturii grave date luptei anticorupţie prin proiectul de aşa-zisă desfiinţare a Secţiei Speciale pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, proiect care constituie, de fapt, bazele pentru reorganizarea şi întărirea SIIJ, USR va depune o moţiune simplă împotriva ministrului Cătălin Predoiu. Pentru modul în care s-a transformat în apărătorul politicienilor şi magistraţilor certaţi cu legea, care vor să scape de anchetele DNA, ministrul Cătălin Predoiu trebuie să plece din funcţie”, potrivit unui comunicat de presă.

    „Ministrul Cătălin Predoiu a preluat ştafeta de la Florin Iordache şi îi desăvârşeşte opera. În loc să corecteze legile Justiţiei, în loc să se lupte pentru o Justiţie independentă în care nucleele de influenţă din Justiţie să fie neutralizate definitiv, a ales să facă pe plac tocmai celor care s-au opus ani de-a rândul oricăror reforme de substanţă şi care vor să deţină control pe Justiţie. Politicienii corupţi vor să scape de anchete, magistraţii care îi protejează vor şi ei să scape de anchetele DNA. Cătălin Predoiu s-a predat în faţa intereselor obscure din Justiţie şi trebuie să răspundă în faţa Parlamentului pentru faptul că ne împinge pe o cale antieuropeană, încercând tot felul de scamatorii şi artificii legislative care nu vor păcăli pe nimeni”,, declară Stelian Ion, deputat USR şi fost ministru al Justiţiei.

    Cătălin Predoiu, mai afirmă Stelian Ion, „înlocuieşte SIIJ cu un mecanism mai periculos, fiind aplaudat şi susţinut de toţi cei care au creat şi promovat în 2017 SIIJ”.

    Liderul deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu, afirmă că „aşa-zisa desfiinţare a SIIJ, este o mascaradă.

    „Cred că în momentul acesta, Liviu Dragnea e foarte mândru de ministrul Predoiu, nu şi-ar fi imaginat că Secţia Specială, creaţia lui, va fi desăvârşită, perfecţionată, de un PNL-ist. Sper că planul este clar acum pentru toată lumea: DNA a deranjat clasa politică, deci DNA trebuie trasă pe linie moartă. Ceea ce se întâmplă ne dovedeşte că PNL şi Klaus Iohannis nu au vrut niciodata reforma Justiţiei. Au susţinut Justiţia doar de faţadă, acum se văd clar adevăratele lor intenţii”, precizează Moşteanu, vicepreşedinte USR şi liderul deputaţilor USR.

    Camera Deputaţilor a aprobat, luni, proiectul de lege pentru desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. „Aduce normalitate în sistemul judiciar”, a spus deputatul PNL Cristina Trăilă. USR anunţă că va ataca legea la CCR.

  • Aproape două milioane de români îşi serbează onomastica miercuri, de Sfântul Ioan

    Conform statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din MAI, 1.963.102 de cetăţeni români, respectiv 1.408.983 bărbaţi şi 554.119 femei, poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul.

    Dintre românce, 373.537 se numesc Ioana, 142.656 – Ionela, 19.924 – Ionica, iar 11.265 – Nela.

    Cei mai mulţi dintre bărbaţii care îşi serbează onomastica miercuri, mai precis 507.822, se numesc Ioan. Alţi 401.914 au prenumele Ion, iar 328.389, pe cel de Ionuţ. Acestora li se adaugă aproximativ 144.500 de români care se numesc Ionel şi 21.638 cu prenumele Nelu.

  • Aproape două milioane de români îşi serbează onomastica miercuri, de Sfântul Ioan

    Conform statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din MAI, 1.963.102 de cetăţeni români, respectiv 1.408.983 bărbaţi şi 554.119 femei, poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul.

    Dintre românce, 373.537 se numesc Ioana, 142.656 – Ionela, 19.924 – Ionica, iar 11.265 – Nela.

    Cei mai mulţi dintre bărbaţii care îşi serbează onomastica miercuri, mai precis 507.822, se numesc Ioan. Alţi 401.914 au prenumele Ion, iar 328.389, pe cel de Ionuţ. Acestora li se adaugă aproximativ 144.500 de români care se numesc Ionel şi 21.638 cu prenumele Nelu.

  • Ion sau John?

    Italiana, germana si, desigur, engleza. Acestea sunt cateva din limbile straine folosite de specialistii in branding cand comunica. Dincolo de a reflecta doar provenienta produselor, rezonanta straina a ajuns sa sublinieze si anumite atribute de brand menite sa cucereasca cumparatorul. Chiar si atunci cand produsul din spatele numelui este pur mioritic. Sunt multe intrebari vizavi de aceasta situatie tot mai des intalnita in Romania. Cat la suta din succes se datoreaza numelui si cat conteaza rezonanta acestuia in succesul unui brand? In conditii identice, poate aduce un nume romanesc aceleasi rezultate ca unul strain sau consumatorul postdecembrist manifesta inca fascinatie pentru tot ceea ce vine din afara granitelor? Cand vine vorba de nume, cine vinde mai bine, Ion sau John?

    Cumparam dupa ureche. In retail, lucrurile sunt destul de clare. Studiul de piata Shopper Trends 2008, lansat in luna septembrie de compania de cercetare de piata Nielsen Romania, arata un bilant al preferintelor in favoarea marcilor straine. Astfel, in Bucuresti 38% din consumatori opteaza pentru marcile internationale si aproape jumatate, 21%, pentru cele romanesti. Balanta se schimba in favoarea produselor autohtone in restul oraselor, dar la o diferenta sensibil mai mica, de doar 6% (circa 34% din consumatori prefera marci internationale si doar 40% marci romanesti de produse).
    Pentru ca originea nu se confunda intotdeauna cu limba, cifrele nu se pot atribui preferintei consumatorilor pentru numele straine decat in limita asocierilor subiective pe care acestea le genereaza. In plus, un studiu similar si pentru piata serviciilor nu a fost dat inca publicitatii, de aceea e greu de stabilit numeric cat de mult conteaza limba folosita in botezul unei companii atunci cand consumatorii iau deciziile de cumparare.
    “Influenta nu vine neaparat din provenienta numelui”, spune Bogdana Baltasiu, Client Sales & Service Manager pe Romania la firma de cercetare de piata The Nielsen Company, “ci din rezonanta, din asocierile spontane pe care le poate genera in mintea consumatorului”.

    Cine vinde mai bine? ”Un nume bun face mai usoara generarea de notorietate, asta e clar. Iar daca este nu bun, ci foarte bun, numele permite brandului sa teasa o poveste in jurul lui, sa initieze o conversatie cu consumatorii. Ceea ce inseamna valoare pentru brand mult dincolo de notorietate”, spune Stefan Liute, Strategy Director la agentia de branding Grapefruit. Agentia si-a luat numele “cosmopolit” dupa trupa de rock in care canta in adolescenta Marius Ursache, asociatul lui Liute la Grapefruit. “Limba numelui nu a fost primul criteriu – de altfel ‘grapefruit’ exista ca atare si in romana. Dar limba e importanta pentru ca agentia noastra a lucrat dintotdeauna si pentru clienti straini, iar engleza este lingua franca.”
    Cand pana si industria de branding se imparte intre nume romanesti si nume straine, e normal sa apara intrebarea care limba “vinde” mai bine. “Romanii tind sa vada mai bine brandurile straine, intr-adevar, intr-o masura mai mare decat o fac alte popoare. Dar exista si domenii in care situatia e exact pe dos (a fi brand strain e un dezavantaj)”, mai spune Liute. Dan Pavel, proprietarul retailerului autohton de incaltaminte Benvenuti, adauga: “Cu siguranta ca o denumire intr-o limba alta decat limba romana poate iesi in evidenta, pentru ca nu este uzitata in mod frecvent sau pentru ca activeaza in mintea cumparatorului anumite asocieri. Dar acest lucru nu inseamna ca o denumire in limba romana este asociata esecului. Niciun nume in sine nu iti garanteaza succesul daca nu este acompaniat de o serie de alti factori, cum ar fi mixul de marketing: produs, pret, pozitionare (plasamentul), promovare”. Produsele vandute in cadrul magazinelor Benvenuti sunt importate in proportie de 80% din Italia, restul de furnizori fiind tot firme italiene, dar care produc in Romania. Prin urmare, numele in italiana al companiei detinute de patru actionari romani si care activeaza doar pe piata locala are justificare strategica.
    “Am dorit sa sugeram acest lucru si prin intermediul denumirii. De asemenea trebuia sa fie un nume usor de retinut, prietenos si, evident, provenit din italiana; asa ca s-a ales BENVENUTI, care in limba romana inseamna “bine ati venit” sau “fiti bineveniti”. Am tinut de asemenea cont si de sensul cuvantului, doream sa transmita o anumita “caldura”. Dar am ales un nume in limba italiana, pentru ca asta este ceea ce facem si nu ca sa vindem articole de provenienta asiatica”, mai spune Pavel. Denumirea s-a potrivit insa perfect cu strategia pe termen lung a companiei, care viza extinderea pe pietele internationale: “Ne gandim si la extinderea pe pietele externe, dar acest lucru nu a determinat alegerea unui cuvant in italiana ca denumire (putea fi in orice alta limba de circulatie internationala)”.
    Si Help Net, compania detinuta de Ovidiu Buluc si Isabelle Iacob, care se inscrie printre primii jucatori de pe piata farmaceutica, a optat pentru o varianta de nume strain. “Am ales numele de Help Net, pentru ca inca de la inceput strategia noastra de marketing si comunicare a fost concentrata pe nevoile pacientului”, explica Isabelle Iacob, directorul general al companiei.
    De ce un nume in limba engleza si nu romana? “Limba engleza este mai generoasa decat limba romana si lasa o mai mare libertate pentru jocuri de cuvinte – farmaciile ‘Reteaua de ajutor’ nu ar fi comunicat deloc mesajul nostru catre public.”
    Tot strategia, intr-o nota mai personala, a stat si la baza crearii numelui Marshal Turism, firma romaneasca ce a tinut vreme de sapte ani locul intai in turismul romanesc, iar acum se numara printre marii contribuabili din domeniu. Ion Antonescu, fondatorul afacerii, a creat un brand de companie din brandul personal: “Din cauza numelui meu, inca din liceu, toata lumea imi spunea ‘Maresalul’. De aceea, in 1992, cand am decis sa infiintez firma, am ales numele acesta. De ce in engleza? Pentru ca stiam ca o sa lucrez foarte mult cu strainatatea. Mi-am ales numele pentru ca tineam mult la porecla mea, practic fara sa imi dau seama ce beneficii imi va aduce”. Conform proprietarului Marshal Turism, oamenii rezoneaza altfel la o denumire straina, ceea ce explica si avalansa de cereri survenite in prima perioada a existentei companiei. “Practic, eu am intrat pe piata la doi ani si jumatate dupa marii jucatori de atunci. Dar in doi ani am ajuns pe primul loc, in conditiile in care cifra de afaceri a urmatorului jucator era la jumatate din cifra mea de afaceri. In final, pot spune ca numele a contat in proportie de 10-20% in succesul afacerii; cu restul a contribuit calitatea serviciilor.”

    Straineza vs. Romana: 1-0 Totusi, daca ar fi sa o ia de la capat, Antonescu ar face exact aceeasi alegere fara sa clipeasca: “Dintotdeauna mi-am zis ca daca voi avea vreodata o firma, o voi numi astfel. Asa ca nu as alege alt nume. Il iubesc prea mult. Ma reprezinta. Sunt al patrulea maresal al Romaniei si singurul in viata”, spune actionarul afacerii.
    Potrivit “Maresalului”, compania care a avut in 2007 o cifra de afaceri de circa 30 de milioane de euro construieste acum un alt hotel, de patru stele, ce se va numi Marshal Garden. “De ce nu Gradina Maresalului? Pentru ca trebuie sa vand afara. Obiectivul meu e sa atrag cat mai multi straini.” Antonescu nu poate spune sigur daca numele strain este solutia pentru a atrage clientii ori macar de a sugera aceeasi calitate pe care hotelurile afiliate la o retea internationala de renume o dobandesc automat. Cert este ca “lucrand foarte mult cu turisti straini, care isi rezerva camerele prin sistemul online, apoi vin in Romania si sunt multumiti de servicii, primesc des intrebarea daca patronul e strain”.
    Asocierea dintre calitatea superioara si originea internationala nu este valabila doar in cazul limbii engleze. De altfel, proverbiala calitate germana s-a transformat in sloganuri sau nume care sa sustina acest atribut in favoarea diverselor produse existente pe piata. Pe piata de lacuri si vopsele, spre exemplu, “vopseste nemteste” s-a transformat intr-un adevarat laitmotiv. Din primii zece producatori de vopsea de pe piata romaneasca, doar trei au capital 100% romanesc – Kober, Sarcom si Chimtitan. Dintre acestia, Kober este nu doar primul, ci si cel mai nemtesc dintre nume. Compania se inscrie pe locul trei pe piata de lacuri si vopsele, dupa Policolor si Fabryo Corporation, ambele detinute de fonduri de investitii straine. Cazul Kober este insa pura coincidenta, pentru ca numele companiei vine fara alte completari de la familia care il conduce.
    Si totusi, daca n-ar fi fost numele cu rezonanta straina, ar fi putut produsul in sine sa cucereasca la fel de bine consumatorul? Parerea generala sustine ca da. “Daca ne referim la receptivitatea consumatorului roman fata de brandurile de retail, e vizibil ca brandurile romanesti domina piata”, spune Isabelle Iacob, directorul general de la Help Net Farma. “Dar in final consumatorul nu alege neaparat numele, ci calitatea serviciilor si, in cazul farmaciilor, nu in ultimul rand locatia. Cu siguranta exista industrii in care numele strain vinde, in special cele de high-end. Daca vorbim de parfumuri, cosmetice sau ceasuri, de exemplu, e clar ca numele reprezinta 80% din decizia de cumparare.”
    Opinia este sustinuta si de proprietarul Benvenuti. “Nu cred ca datorita numelui o companie vinde mai bine decat alta. Acest lucru se datoreaza, mai degraba, notorietatii brand-ului, a valorii care a fost adaugata acelui nume, a imaginii create brand-ului respectiv; lucruri, la care se adauga, evident, designul si calitatea produsului. Rezonanta numelui sau cuvantul in sine are o oarecare importanta, dar nu foarte mare, pentru ca numele si brand-ul se formeaza”, incheie Dan Pavel.