BusinessMagazin

Tag: Ioana Petrescu

  • Lupta pentru viitorul PSD: faza pe ideologie şi faza pe FMI

    A câştigat, în schimb, linia impusă de Victor Ponta şi Liviu Dragnea, vizând rămânerea la guvernare a partidului, organizarea unui congres în martie 2015 pentru “lansarea unui nou proiect politic” şi excluderea unor rebeli ca Mircea Geoană şi Marian Vanghelie (plus Dan Şova, probabil ca să se lase o impresie de echidistanţă, având în vedere că Şova nu e cunoscut drept contestatar al lui Ponta sau Dragnea). La aceasta s-a adăugat demisia lui Sebastian Ghiţă, care a avut brusc iluminarea că preşedintele de onoare Ion Iliescu ar fi “comunist” şi că ar frâna, deci, drumul glorios al PSD spre electoratul de centru sau dreapta. Cei patru nu au fost penalizaţi însă pentru rezultatele scoase în alegeri, ci pentru contestarea lui Ponta şi, după unele surse, pentru intenţia de a menţine PSD la guvernare printr-o formulă de alianţă cu PNL.

    La nivel de guvern, premierul Ponta a promis o restructurare imediată, dar fără a indica vreun nume de ministru remaniabil sau de minister desfiinţat şi fără a detalia eventualele pretenţii ale (încă) partenerilor de coaliţie de la UNPR, PC sau PLR de a ocupa posturi în schema cabinetului. Senatorul Mircea Geoană, singurul care a vorbit mai concret pe această temă, propusese impunerea unor criterii de performanţă şi integritate pentru miniştri, reducerea numărului de ministere şi agenţii aferente, precum şi înfiinţarea unui minister pentru românii din diaspora. Dacă la aceasta s-ar adăuga şi un program de guvernare actualizat, ar urma ca noul executiv să-şi asume răspunderea sau să ceară parlamentarilor un vot de încredere în următoarele săptămâni.

    Pentru moment însă, prioritatea rămâne negocierea bugetului cu FMI şi CE. Ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, a dezminţit zvonurile că redevenţele pentru resursele naturale ar urma să fie înlocuite sau reduse prin ordonanţă de urgenţă, explicând că sistemul actual de redevenţe va fi prelungit cu încă un an, fără nicio schimbare, urmând ca de la 1 ianuarie 2016 să fie introdus un mod nou de taxare, pe baza unor propuneri discutate cu FMI şi cu specialişti străini şi care urmează să fie lansate în dezbatere publică şi parlamentară pe parcursul anului 2015.

    În acelaşi timp, Petrescu a anunţat că accizele pentru 2015 vor fi îngheţate la nivelul din prezent, urmând ca din 2016 să fie indexate cu inflaţia. Ministrul bugetului, Darius Vâlcov, a confirmat şi el că nu vor fi creşteri de taxe şi că guvernul ia în calcul chiar o scădere a TVA. Premierul Victor Ponta a anunţat, la rândul său, că Guvernul nu intenţionează să majoreze în 2015 nicio taxă sau impozit, insistând şi că accizele vor rămâne neschimbate.

    Discuţiile despre buget se vor încheia după vizita din această săptămână a delegaţiei FMI-CE, urmând ca la 10 decembrie proiectul legii bugetului să fie trimis în dezbatere parlamentară. Deocamdată, execuţia bugetară s-a încheiat la 31 octombrie cu excedent pentru a doua lună consecutiv, care a urcat de la 0,06% din PIB în septembrie la 0,29% din PIB, în condiţiile creşterii veniturilor şi ale reducerii cheltuielilor pentru investiţii faţă de primele zece luni din 2013. Potrivit Consiliului Fiscal, guvernul va avea însă de acoperit un gol la buget de circa 2% din PIB pentru 2015, provenit din scăderea CAS şi alte măsuri adoptate recent, la care se adaugă reducerea necesară de deficit bugetar pentru încadrarea în ţinta asumată de 1,4%% din PIB.

  • De vină suntem noi că-i lăsăm să ne conducă, pentru că stăm pe margine, râdem şi comentăm!

    OPINIE DANA CIRIPERU, REDACTOR-ŞEF ADJUNCT ZF

    Prestaţia ministrului de finanţe din întâlnirea în trei cu Victor Ponta şi Traian Băsescu pe tema reducerii CAS cu 5% este departe de a fi un exemplu pentru orice tânăr. Victimă sau nu a unui circ cu care Traian Băsescu şi Victor Ponta sunt obişnuiţi, Ioana Petrescu avea datoria să fie pregătită. Este ministrul de finanţe al unei ţări cu 20 mil. locuitori, cu 4,3 mil. salariaţi, cu 700.000 de companii, cu 130.000 de tineri antreprenori (sub 30 de ani) care aşteaptă de la ea mai mult decât ce s-a văzut luni-seară la Cotroceni.

    Într-o discuţie recentă cu un antreprenor român, cu afaceri de 100 de milioane de euro şi aproape 1.000 de angajaţi, acesta îmi spunea că în doi ani va ajunge la peste 130 mil. euro. Cum faceţi asta pe o piaţă care scade? În acel moment, extrem de sigur pe el, mi-a vorbit timp de zece minute despre planul său de business pentru următorii doi ani: de unde vine creşterea, de unde ia cotă de piaţă, unde e produsul său la raft şi unde ar trebui să fie, în ce judeţ vânzările sale merg mai slab şi cum va proceda să le crească. Nu avea o hârtie, nu-i şoptea nimeni nici că sunt 1.300 de magazine în comerţul modern şi alte 70.000 de chioşcuri, nici că şomajul în Mehedinţi este de 10% sau că în Botoşani o mână de companii duc în spate un judeţ cu 400.000 de locuitori. Ştia aceste informaţii. Lucra cu ele. Şi nu a terminat Harvardul şi nici o facultate cu profil economic. A terminat medicina şi a învăţat cum stă treaba cu antreprenoriatul pentru că i-a păsat. Pentru că, aruncat în business la 25 de ani, nu a vrut să se facă de râs. Pentru antreprenorul român, toate acele informaţii făceau parte din planul său de business. El ştie deja ce impact ar avea reducerea CAS pentru afacerea sa. A calculat şi unde ar fi compania pe care o conduce dacă TVA la produsele alimentare ar fi de 9%. Ştie şi că obiectivul de vânzări de 130 mil. euro poate fi atins. În urmă cu cinci ani îşi propunea să ajungă la 100 de milioane de euro. Şi a ajuns. Până acum nu am văzut nicio ambiţie din partea guvernelor legată de atingerea unei performanţe economice. O ambiţie pentru România ar putea fi o ţintă de creştere economică de 5% timp de un deceniu, şi nu ar trebui să ne mulţumim şi să ne facem titluri de glorie din creşteri de 1-3% pe an.

    Numele antreprenorului e mai puţin important, pentru că la fel ca el sunt mii de oameni de afaceri cu companii de 100, de 10 sau de un milion de euro. Toţi se ghidează după un plan, în realizarea căruia se implică, un plan cu obiective însoţit de măsuri pentru a ajunge acolo.

    Pentru cei pe care îi lăsăm să ne conducă însă scenariul de mai sus pare desprins dintr-o altă realitate. Pentru guvern, cifrele-cheie din spatele oricărei decizii cu impact economic lipsesc. Şi nimeni nu este tras la răspundere. Scena politică este un circ. Şi nu este de ieri, de azi, este o realitate pe care nimeni nu o sancţionează. Mă întreb ce ar face un antreprenor dacă un executiv pe care îl plăteşte să-i conducă businessul s-ar prezenta la întâlnirile de buget fără nicio cifră sau plan concret de acţiune.

    „Măsura CAS este extraordinar de bună şi pentru mediul de afaceri, şi pentru angajatori. O susţin din tot sufletul“, i-a răspuns Ioana Petrescu preşedintelui Băsescu la una dintre întrebările privind impactul reducerii CAS în atingerea ţintelor bugetare.

    În locul susţinerii din tot sufletul, poate ar fi fost mai bun un argument privind numărul estimat de locuri de muncă ce ar putea ieşi din zona economiei negre, un altul legat de scoaterea din zona evaziunii a unu, două, trei miliarde de euro şi măsurile cu care s-ar putea ajunge aici, dar nu. Politicienii de la Bucureşti, şi din păcate se vede că şi cei mai tineri învaţă repede deprinderile unei „şcoli“ dezastruoase, s-au obişnuit să ne pună pe masă doar declaraţii, cancanuri, şicane. Trăim conduşi de o clasă politică pentru care „piaţa muncii la negru este foarte mare“ (dar nu avem date cât de mare), pentru care „reducerea cu 5 puncte procentuale va avea un efect benefic asupra firmelor şi le va stimula să angajeze cu acte“ (dar nu măsurăm în cifre efectul benefic şi nici numărul de angajaţi cu acte), o clasă politică care ştie, aşa cum spunea Ponta în discuţia de luni seara de la Cotroceni, că „ţara se descurcă“.

    Cum am ajuns aici? Cum am ajuns să asistăm la cel mai prost scenariu de film văzut vreodată într-o ţară cu locuitori cum sunt cei din Sălaj sau Mehedinţi, care nu şi-au permis să cumpere nicio maşină nouă în primele şase luni (o maşină de 10.000 de euro ar fi adus statului 2.000 de euro), o ţară în care asistenţa socială a fost ridicată la rang de industrie, o ţară în care au murit peste 100.000 de companii, o ţară în care 325.000 de liceeni nu au luat bacalaureatul în ultimii patru ani, o ţară în care aceiaşi tineri nu mai găsesc modele?

    Trăim prost pentru că ne conduc, dar mai ales pentru că rămânem fără reacţie, pentru că nu-i sancţionăm, pentru că ne-am obişnuit să  comentăm pe la colţ de stradă sau în cadru amical, pentru că ne piere vocea când ar trebui să le cerem socoteală. Iar circul, indiferenţa şi incompetenţa sunt la putere.

  • Ministerul Finanţelor retrage proiectul noului Cod Fiscal

    “Intenţia Guvernului este de a iniţia o dezbatere publică deschisă şi transparentă cu privire la modificările necesare Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, însă dorim, în acelaşi timp, şi adoptarea de măsuri care să contribuie la continuarea creşterii economice şi la limitarea extinderii poverii fiscale”, a comunicat Ministerul Finanţelor.

    În prezent, una dintre priorităţile Guvernului este de a limita evaziunea fiscală, inclusiv prin modificări ale Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, aminteşte comunicatul ministerului condus de Ioana Petrescu. Modalitatea în care se vor concretiza aceste intenţii, după discuţii cu specialişti şi societatea civilă, va fi decisă de Guvern şi va fi supusă consultării publice înainte de aprobarea de către Parlament. Propunerile care vor fi asumate de Guvern vor fi dezbatute şi asumate, împreună cu bugetul pentru anul 2015, de către Parlament.

    Conform proiectului noului Cod Fiscal, prezentat vineri de agenţia MEDIAFAX, persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe maşini va fi majorat semnificativ, de două ori şi jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi.

    Modificări sunt indicate şi la impozitul pe terenul din intravilan, unde suma de plată creşte proporţional cu rangul şi zona localităţii, ajungându-se la creşteri de la 10.353 lei/hectar la 83.000 lei/hectar.

    Acelaşi document relevă că impozitele şi taxele locale vor fi indexate în continuare o dată la trei ani în funcţie de inflaţie, dar nu de către Guvern, ca în prezent, ci direct de primării, şi vor putea fi majorate în fiecare an cu până la 50% faţă de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale. La sfârşitul anului trecut, Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional, prin scrisoarea de intenţie, că nivelul taxelor pe proprietate impuse persoanelor fizice vor putea fi majorate “la latitudinea” autorităţilor locale, pentru a reduce astfel riscul acumulării de arierate şi înregistrării unui deficit la nivel teritorial.
     

  • Scăderea CAS de la 1 iulie, plătită cu taxa pe stâlp

    Ioana Petrescu, ministrul finanţelor, a asigurat însă că reducerea CAS cu 5% va intra în vigoare la 1 iulie, conform promisiunii Guvernului, iar scăderea consecutivă a veniturilor la buget, estimată la 1,5 mld. lei, ar urma să fie contracarată prin încasările suplimentare din taxa pe construcţii speciale (“taxa pe stâlp”) şi majorarea accizei pe carburanţi, precum şi prin eventuala tăiere a altor cheltuieli, în funcţie de rezultatul negocierilor cu FMI.

    Misiunea FMI soseşte la 2 iunie la Bucureşti pentru a treia evaluare a acordului stand-by, cea mai importantă temă de pe agenda discuţiilor cu autorităţiile vizând posibilitatea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale de la jumătatea anului.

    Deocamdată, execuţia bugetară arată corect, cu un deficit de 0,28% din PIB pe primele 4 luni, faţă de 1,19% în aceeaşi perioadă din 2013, provenit în special din scăderea cheltuielilor. Cât priveşte taxa pe stâlp, secretarul de stat în MFP Dan Manolescu a arătat că Ministerul Finanţelor a înregistrat la 26 mai din declaraţiile companilor care trebuie să plăteasca taxa pe construcţii speciale suma de un miliard de lei, mai mult decât dublu faţă de estimările înscrise în bugetul pe acest an. El a afirmat că Guvernul a convenit cu FMI să treacă în buget o sumă mai mică din taxa pe construcţiile speciale însă estimările de încasări erau mai mari.

    Taxa pe stâlp a fost extrem de criticată de multiple voci din mediul de afaceri. La conferinţa ZF Construction & Infrastructure Summit ‘14, avocatul Gabriel Biriş a declarat că taxa este în realitate un impozit pe investiţii şi a fost aprobată de Guvern fără consultarea mediului de afaceri şi în lipsa unei analize temeinice a impactului financiar, care ar putea fi în realitate de 4-5 ori mai mare decât estimările autorităţilor.

    “Sunt foarte curios câţi bani a strâns Ministerul Finanţelor din acest impozit. Ei au prevăzut că vor strânge 488 milioane lei tot anul. Dintr-un studiu AmCham a rezultat că doar de la primele 38 de companii care au răspuns survey-ului ar avea de colectat 1,1 miliarde lei, ceea ce ne poate duce cu gândul că în realitate în loc de jumătate de miliard de lei vor strânge anul acesta peste jumătate de miliard de euro, bani scoşi din economie”, a spus Biriş.

  • Cumpărarea caselor şi a maşinilor se va face în continuare cu banii jos

    Măsura de plafonare a fost susţinută de ministrul de resort Ioana Petrescu, care a apreciat că limitarea plăţilor în numerar reduce evaziunea fiscală şi spălarea de bani. Proiectul de lege privind plăţile în numerar se află în dezbatere de câteva luni, după ce Guvernul a anunţat că ar vrea să interzică plata în numerar pentru terenuri, case şi maşini.

    Ioana Petrescu a declarat recent că prioritatea MFP este să eficientizeze colectarea veniturilor, inclusiv prin reducerea birocraţiei, dar şi prin eventuale măsuri de relaxare fiscală de genul introducerii cotei progresive de impozitare pentru populaţie din 2015, dacă spaţiul bugetar o va permite. De asemenea, contribuţiile de asigurări sociale ar urma să fie reduse la angajator din luna iulie a acestui an dacă este posibil, iar dacă spaţiul fiscal nu va permite, atunci de la începutul anului viitor.

    Ministrul a precizat că va continua unele programe lansate de predecesorul său, întrucât nu este “genul care să strice ce au început alţii”, menţionând planul de restructurare a ANAF, convenit cu Banca Mondială, de unde România a tras un miliard de dolari, şi plafonarea plăţilor în numerar.

    În ianuarie, când ministru al finanţelor era Daniel Chiţoiu, Guvernul intenţiona să promoveze o reglementare care limita la 2.000 de lei pe zi plăţile în numerar pe care le pot face firmele între ele şi către persoane fizice şi introducea un plafon de 10.000 de lei pentru plăţi între persoanele fizice. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a comentat atunci iniţiativa spunând că limitarea plăţilor în numerar, mai ales la tranzacţiile cu terenuri, aminteşte de zicala “iadul e pavat cu intenţii bune”, întrucât intenţia de stopare a evaziunii fiscale prin aducerea obligatorie la bancă a proprietarilor ar spori birocraţia şi aşa existentă şi ar descuraja tranzacţiile, mai ales pentru proprietarii în vârstă.

    Proiectul de ordonanţă din ianuarie mai cuprindea şi o limitare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit a comisioanelor pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare a tranzacţiei. Guvernul nu va renunţa la această prevedere, în ciuda lobby-ului din partea companiilor emitente şi din partea băncilor.