BusinessMagazin

Tag: Ioan Niculae

  • Avionul de lux a lui Ioan Niculae, scoas la vânzare pentru că nu şi-a putut plăti datoriile

     
    Licitaţia va începe de la suma de 5.171.000 de dolari, însă data la care va avea loc aceasta nu a fost încă stabilită.
     
    Potrivit anunţului băncii, aeronava marca Hawker 900 XP cu seria HA-0182 este fabricată în anul 2011, are o capacitate de zbor la mare altitudine şi o autonomie de zbor pe o rază de până la 5.463 de km.
     
    „Configuraţia interioară este de opt pasageri, un pilot, un copilot şi un cabin crew. Dotările aeronavei sunt specific asigurate pentru segmentul călătoriilor de tip business. Numărul de ore de zbor efectuate: 2.250h şi 17min din totalul de 6.000 de ore recomandate până la revizia generală”, se arată în anunţul publicat de BT.
     
    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Offshore-ul lui Ioan Niculae, înregistrat pe un iaht

    Procurorii anticorupţie au descoperit, la percheziţiile făcute la sediul InterAgro din Bucureşti, scheme şi hărţi cu firmele pe care Ioan Niculae le controlează în România. Schemele ar fi fost folosite de şefii companiei pentru a construi circuite financiare între firmele din grup, se arată în rechizitoriul prin care omul de afaceri a fost trimis în judecată.

    „Cu ocazia percheziţiilor efectuate la sediul INTERAGRO SA, au fost descoperite mai multe documente (…), care atestă modalitatea prin care inculpatul Ioan Niculae controlează firmele offshore”, se arată în rechizitoriul DNA.

    Aşa au reuşit procurorii să refacă traseul banilor reciclaţi. În august 2008, InterAgro încheie un contract în valoare de 10 milioane de euro cu Libarom Agri, firma lui Said Baaklini. Înţelegerea era fictivă, afirmă procurorii, care au descoperit că din conturile grupului controlat de Ioan Niculae au plecat către firma libanezului 5,6 milioane de euro, în patru tranşe fără ca Libarom Agri să presteze vreun serviciu de publicitate în contul banilor încasaţi.

    Sumele erau virate în aceeaşi zi în conturile Mike Trading, de unde plecau către un offshore înregistrat în Insulele Virgine, dar cu sediul pe un iaht înregistrat în Cipru pe numele patronului InterAgro. Banii reveneau în România, sub forma unei majorări de capital pentru firma producătoare de vin din grup, INTERVITT.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

  • Ioan Niculae nu iese momentan din închisoare. Tribunalul Dâmboviţa amână pronunţarea privind eliberarea sa condiţionată

    Magistraţii Tribunalului Dâmboviţa au amânat, luni, pronunţarea în cazul contestaţiei depuse de procurorii DNA la decizia Judecătoriei Găeşti de eliberare condiţionată din închisoare a lui Ioan Niculae, condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare în dosarul “Mită la PSD”.

    Potrivit reprezentanţilor instanţei dâmboviţene, judecătorii au luat această decizie pentru a fi ataşate la dosar informaţii cu privire la numărul de zile cu care i s-ar putea reduce pedeapsa lui Niculae, ca urmare a elaborării unei lucrări ştiinţifice, dar şi pentru a se menţiona ce documente a avut în vedere Comisia de liberare condiţionată de la Penitenciarul Găeşti şi pentru a fi depuse actele normative interne ce au stat la baza documentelor întocmite de către această comisie.

    Următorul termen în acest dosar a fost stabilit pentru 22 ianuarie.

    Judecătoria Găeşti a decis, în 21 octombrie, că omul de afaceri Ioan Niculae poate fi eliberat condiţionat, iar hotărârea, care nu a fost definitivă, a fost contestată de procurorii DNA Ploieşti la Tribunalul Dâmboviţa.

    Judecătoria Găeşti arăta în motivarea deciziei prin care a hotărât eliberarea condiţionată a lui Ioan Niculae că acesta îndeplineşte condiţiile pentru a ieşi din închisoare.

    Astfel, instanţa menţiona că pe parcursul executării pedepsei Niculae a participat la 22 de programe educaţionale şi a desfăşurat activităţi lucrative.

    “Din caracterizarea depusă la dosar reiese că petentul a avut un comportament apreciat ca fiind «bun în perioada analizată» faţă de personal şi faţă de colegii săi, a fost recompensat de două ori în total, nu a fost niciodată sancţionat disciplinar”, se preciza în motivare.

    De asemenea, instanţa mai reţinea că Ioan Niculae nu are antecedente penale, “ceea ce înseamnă că reeducarea sa şi cultivarea în conştiinţa sa a respectului faţă de valorile sociale se pot realize mai uşor”.

    ”Constatând că petentul condamnat, pe parcursul executării fracţiunii de pedeapsă, a fost stăruitor în muncă, disciplinat şi a dat dovezi temeinice de îndreptare, instanţa apreciază că deţinerea în continuare a acestuia nu mai este necesară, timpul în care a fost privat de libertate fiind suficient pentru ca scopul preventiv, educativ şi sancţionator al pedepsei să fie îndeplinit”, se arăta în motivare.

    În 22 septembrie, Tribunalul Dâmboviţa a respins o solicitare a lui Ioan Niculae de eliberare condiţionată, considerând că cererea este nefondată. Judecătorii de la Tribunalul Dâmboviţa a menţinut astfel o decizie din 31 august, prin care Judecătoria Găeşti i-a respins omului de afaceri cererea de eliberare condiţionată.

    În motivarea deciziei din 31 august, magistraţii Judecătoriei Găeşti arătau că omul de afaceri Ioan Niculae nu a fost eliberat condiţionat deoarece perioada scurtă petrecută în închisoare nu a convins instanţa că s-a îndreptat.

    Magistraţii au motivat că Ioan Niculae îndeplineşte doar una dintre condiţiile eliberării condiţionate, astfel că nu poate fi admisă solicitarea sa de eliberare condiţionată.

    “Concluzionând, potrivit articolului 59 si următoarele Cod penal (1969), pentru a putea beneficia de liberare condiţionată condamnatul trebuie să îndeplinească două condiţii: (1) să execute o perioadă minimă din durata pedepsei şi (2) să dea dovezi că s-a îndreptat şi se poate integra în societate”, se arăta în motivarea de atunci.

    În 2 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe patronul grupului SC Interagro SA Ioan Niculae, la doi ani şi şase luni de închisoare în doarul “mită la PSD”. În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac, la doi ani şi şase luni cu executare.

    Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

    Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

    În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.

  • Pronunţarea privind solicitarea de eliberare condiţionată a lui Ioan Niculae, amânată pentru luni

    Joi, la Judecătoria Găeşti a avut loc un nou termen în cazul solicitării lui Ioan Niculae de eliberare condiţionată din penitenciar, magistraţii dispunând amânarea pronunţării, pentru ca părţile din dosar să depună concluzii scrise, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit reprezentanţilor Judecătoriei Găeşti, instanţa urmează să se pronunţe luni în acest caz.

    Cererea de eliberare condiţionată a lui Ioan Niculae a fost înregistrată la Judecătoria Găeşti în 18 august, iar primul termen de judecată a avut loc în 20 august, când s-a dispus amânarea cauzei.

    Surse judiciare declarau că solicitarea a fost formulată după ce omul de afaceri ar fi scris două cărţi. Cererea a fost analizată de comisia de specialitate de la Penitenciarul Găeşti, unde Ioan Niculae îşi execută pedeapsa.

    Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Ioan Niculae, pe 2 aprilie, la doi ani şi şase luni de închisoare în doarul “mită la PSD”. În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac, la doi ani şi şase luni cu executare.

    Iniţial, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu. Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti de procurori.

    Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

    Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

    În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îi cercetează, într-un alt dosar, pe Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, pentru trafic de influenţă, iar pe Ioan Niculae patronul grupului S.C. Interagro S.A. pentru cumpărare de influenţă, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani.

    Printre acuzaţiile care i se aduc lui Niculae se numără şi cea că, în prima parte a anului 2009, ar fi încercat să corupă o serie de funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilităţi fiscale, privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice, cu consecinţă directă în beneficiul financiar al grupului Interagro.

    “Persoanele care au acceptat influenţa suspectului Ioan Niculae, au încercat prin activităţi de „lobby” să determine promulgarea unei asemenea Hotărâri de Guvern, deşi se cunoştea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de „subvenţionare”. Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislaţiei aplicabile la nivelul Uniunii Europene iar consecinţa directă era că suma necesară unei asemenea facilităţi fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat”, mai susţin anchetatorii.

    Astfel, Niculae i-ar fi promis lui Gheorghe Bunea Stancu, preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, în perioada respectivă, diferite foloase, pentru ca acesta din urmă să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului României în vederea aprobării Hotărârii de Guvern.

  • Percheziţii la locuinţe şi sedii de firme ale lui Ioan Niculae vizând infracţiuni economice

    Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurori ai Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din cadrul instituţiei, fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi economice – evaziune fiscală şi spălare de bani – comise în perioada 2008 – 2009.

    În cursul zilei de joi, sunt efectuate percheziţii domiciliare în 11 locaţii situate în municipiul Bucureşti şi în judeţele Teleorman şi Prahova, reprezentând sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice.

    Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile au loc la domiciliul actual al lui Ioan Niculae, din municipiul Zimnicea, la reşedinţa acestuia din judeţul Teleorman, amplasată în apropiere de Zimnicea, denumită domeniul Făţana, ce cuprinde un grup de trei clădiri principale şi dependinţe, între care se află şi casa de vânătoare a acestuia, precum şi la reşedinţa din staţiunea prahoveană Buşteni a omului de afaceri.

    Totodată, conform aceloraşi surse, percheziţii au loc şi la fostul domiciliu al lui Niculae, actual domiciliu al Adinei Elena Niculae, situat în sectorul 1 al Capitalei, dar şi la sediul social şi la punctul de lucru declarate de societatea Intervitt SRL, din Teleorman, la sediul social al societăţii Interagro din Bucureşti, sectorul 2, la punctul de lucru al societăţii Interagro din Zimnicea şi la sediul social al Interagro din Zimnicea.

    Sursele citate menţionează că în dosar sunt cercetate “inginerii financiare” în care ar fi implicat omul de afaceri Ioan Niculae, prejudiciul în acest caz fiind estimat la peste două milioane de euro.

    Potrivit surselor judiciare citate, în cursul zilei de joi au loc doar percheziţiile în acest caz, nu şi audieri.

    În această cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi din partea Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • TOPUL miliardarilor Europei şi cum şi-au dobândit aceştia averile – GALERIE FOTO

    Pentru realizarea ierarhiei, sursa citată s-a folosit de topurile realizate de revista Forbes, notând că bogătaşii Europei au poveşti diferite – de la moştenitorii din Europa de Vest, până la plutocraţii care şi-au clădit averea pe pieţele deschise după căderea Cortinei de Fier.

    Pe poziţia a 18-a a acestui clasament se află românul Ioan Niculae, a cărui avere este estimată la 1,15 miliarde de dolari (1,05 miliarde de euro).

    TOPUL miliardarilor Europei:

    18. Cel mai bogat om din România, Ioan Niculae, şi-a obţinut averea din agricultură şi afaceri cu îngrăşăminte chimice în Europa de Est. “El a fost condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare pentru dare de mită”, scrie businessinsider.com.

    17. De orgine libaneză, David Nahmad este cel mai bogat om din Principatul Monaco şi face parte dintr-o familie renumită de dealeri de artă. În 2013, familia acestuia a vândut tabloul “Le Palais Contarini”, al lui Monet, pentru suma de 30,8 milioane dolari, în cadrul unei licitaţii organizate de casa Sotheby’s. Averea netă a lui David Nahmad este de 1,85 miliarde dolari.

    16. Antti Herlin, cel mai bogat om din Finlanda, şi-a obţinut averea dintr-o afacere cu ascensoare. El este strănepotul lui Harald Herlin, care a cumpărat compania KONE în 1920. Herlin are o avere netă de 3,6 miliarde dolari.

    15. Plutocratul polonez Jan Kulczyk a profitat de căderea Uniunii Sovietice, punând bazele unei afaceri prin care vindea maşini germane în diferite ţări. El şi-a sporit apoi averea prin intrarea în domeniul telecomunicaţiilor. Averea sa netă este estimată la 4 miliarde de dolari.

    14. Americo Amorim este cel mai bogat om din Portugalia. Bunicul său a pus bazele celei mai mari companii producătoare de plută din lume – Corticeira Amorim. El deţine de asemenea companii în Angola, fostă colonie portugheză, şi în alte ţări europene. Averea netă – 4,4 miliarde de dolari.

    13. Cel mai bogat om din Belgia, Albert Frere, este un investitor ce s-a îmbogăţit în domeniul producţiei de oţel, începând cu 1970. Are titlul de baron, ce i-a fost conferit de regele Belgiei. Averea netă – 4,9 miliarde dolari.

    12. Norvegianul Odd Reitan a înfiinţat REMA 1000, cel mai mare lanţ de supermarketuri din Norvegia. În 2012, el a scris o carte în care şi-a imaginat cum ar fi să ajungă conducător al Norvegiei, numit de rege. Averea netă – 5,2 miliarde dolari.

    11. De origine italiană, Ernesto Bertarelli este cel mai bogat om din Elveţia. El a ajuns în această poziţie după ce a vândut compania farmaceutică Serono, fondată de bunicul său. Averea sa este administrată prin intermediul fondului Waypoint Capital. Soţia sa, Kirsty Bertarelli, este cea mai bogată femeie din Marea Britanie. Averea netă – 8,8 miliarde dolari.

    10. Cel mai bogat om din Danemarca, Kjeld Kirk Kristiansen, îşi datorează averea gigantului Lego. El este nepotul lui Ole Kir Christiansen, fondatorul companiei de jucării şi a condus compania timp de 25 de ani, până în 2004. Averea netă – 9,7 miliarde de dolari.

    9. John Fredriksen ar fi fost cel mai bogat om din Norvegia, dacă ar fi rămas în această ţară, însă el este acum cetăţean al Ciprului şi unul dintre “baronii” mondiali ai petrolului. Miliardarul şi-a sporit averea transportând cantităţi uriaşe de petrol în timpul războiului dintre Iran şi Irak. Averea netă – 10,5 miliarde dolari.

    8. Fondatorul Red Bull, Dietrich Mateschitz, este cel mai bogat om din Austria şi încă deţine 50 la sută din acţiunile companiei. Deşi este atât de bogat, Mateschitz a avut nevoie de 10 ani pentru a-şi definitiva studiile universitare. Averea netă – 10,8 miliarde dolari.

    7. Cea mai bogată persoană din Olanda este Charlene de Carvalho-Heineken, moştenitoarea imperiului Heineken. Bunicul ei, Gerard Adriaan Heineken, a înfiinţat compania la sfârşitul secolului 19. În prezent, Charlene face parte din board-ul Heineken. Averea netă – 11,6 miliarde de dolari.

    6. Gerald Cavendish Grosvenor, Duce de Westminster, este cel mai bogat om din Marea Britanie. După cum sugerează şi numele, el nu şi-a dobândit averea prin propriile forţe, aceasta fiind în mare parte moştenită. Averea netă – 12,6 miliarde de dolari.

    5. Moştenitorii fostului conducător al companiei Ferrero SpA, Michel Ferrero, Maria Franca Fissolo şi Giovanni Ferrero, sunt cei mai bogaţi oameni din Italia. Michel Ferrero, care a murit în acest an, la vârsta de 89 de ani, era cel mai bogat producător de produse de ciocolată din lume, celebru pentru mărcile pe care le deţinea – Nutella, Ferrero Rocher, oul Kinder Surprise şi Tic-Tac. Averea netă a celor doi moştenitori este estimată la 23,4 miliarde de dolari.

    4. Cel mai bogat om din Suedia este Stefan Persson, care deţine cel mai mare pachet de acţiuni la compania H&M. Compania vestimentară a fost înfiinţată de Erling Persson, tatăl lui, în timp ce fiul lui Stefan, Karl-Johan Persson, este în prezent director executiv al H&M. Averea netă – 24,5 miliarde dolari.

    3. Georg Schaeffler, care deţine 80% din Grupul Schaeffler, o afacere dezvoltată începând din 1883, când a fost descoperită o metodă de producţie în masă a rulmenţilor, este cel mai bogat om din Germania. Mama sa, Maria-Elisabeth Schaeffler, deţine 20% din companie. Averea netă – 26,9 miliarde de dolari.

    2. Liliane Bettencourt este mai bogată femeie din Franţa, dar şi din Europa. Ea este singura moştenitoare a imperiului cosmetic L’Oréal, înfiinţat de tatăl ei. Averea netă – 40,1 miliarde de dolari.

    1. Spaniolul Amancio Ortega este cel mai bogat om din Spania şi se află în topul miliardarilor Europei, potrivit clasamentului realizat de Business Insider. El are o avere colosală, estimată la 64,5 miliarde de dolari, pe care nu a moştenit-o, ci şi-a creat-o după înfiinţarea lanţului vestimentar Inditex Zara în anii ’70. La început, el a fost producător de cămăşi.

  • Ce a lăsat Ioan Niculae în urmă după condamnarea la închisoare

    În spatele averii lui Ioan Niculae, care a fost estimată 1,6 miliarde de euro, dincolo de compania Interagro, adevarata mină de aur o reprezintă cele patru combinate pe care le patronează: Amurco-Bacău, DonauChem-Turnu Măgurele, GaProChemical-Neamţ  si Amonil-Slobozia. Magnatul şi-a folosit ani de zile muncitori neplătiţi, ieşiţi în stradă, drept şantaj pentru a cere scăderea preţului gazelor, notează Adevărul.

    Ameninţările cu închiderea combinatelor şi trimiterea în şomaj a mii de oameni au fost de fiecare folosite de Niculae drept argument pentru solicitările referitoare la scăderea preţului gazelor. Despre Ioan Niculae se spune că a menţinut relaţii bune cu toate partidele care s-au perindat pe la guvernare. Dosarele instrumentate de DNA şi DIICOT, care leagă numele afaceristului de nume grele de politicieni, de la PDL (Adriean Videanu) şi de la PSD( Viorel Hrebenciuc) , întăresc teoria potrivit căreia Niculae a avut astfel de legături, scrie sursa citată.  

    Niculae deţine detine cea mai mare companie din sectorul agricol din Romania InterAgro şi patru combinate chimice pe care le-a cumpărat în urma scoaterii lor la licitaţie, luându-şi angajamentul că le va moderniza.  Şantaj la adresa Guvernului cu mii de oameni ţinuţi fără salarii   De când au fost cumpărate de magnat, la toate cele patru combinate, protestele pentru neplata salariilor au fost la ordinea zilei. La fel şi ameninţările legate de închiderea lor. Afaceristul a invocat drept motiv pentru lipsa resurselor financiare, preţul prea mare al gazelor. Toate protestele s-au soldat cu nenumărate solicitări făcute de Niculae către Guvern care au vizat scăderea preţului gazelor.   Angajaţii lui Niculae de la combinatele ameninţate în mod constant cu închiderea au fost folosiţi pe post de şantaj la adresa Guvernului, conform jurnaliştilor de la Adevărul.  

    Pe 16 mai 2014,angajaţii lui Niculae de la Donau Chem Turnu Măgurele, combinat achiziţionat de magnat în 2004, au atras atenţia întregii ţării ieşind în stradă şi blocând drumul de acces spre combinat. Oamenii şi-au exprimat astfel nemuţumirea că nu mai primiseră salariile de aproape trei luni. ” Aici e mina de aur a lui Niculae. De aici scoate bani. Livrăm non-stop. Combinatul funcţionează la capacitate maximă. Sunt bani. Ni se spune mereu că nu sunt bani pentru că trebuie să plătească gazele, că e mare preţul gazelor. Care e vina noastră? Noi am muncit, să ne plătească”, spuneau muncitorii revoltaţi.    Ultimul protest pentru salariile date mereu cu întârziere la combinatul de la Turnu Măgurele a avut loc chiar săptămâna trecută. Angajaţii lui Niculae au luat cu asalt primăria.Nu şi-au mai primit salariile de două luni şi n-au mai văzut bonurile de masă de alte şase luni Reprezentantul trimis de Guvern de la Bucureşti pentru a participa la Comisia de Dialog Social întrunită pe tema protestului a preluat nemulţumirile oamenilor şi poziţia conducerii Donau Chem : nu sunt bani pentru salarii, pentru că preţul gazelor este prea mare. Ultima ameninţare a magnatului, care a invocat incapacitatea de a mai ţine deschis combinatul, a fost concedierea colectivă pentru cei aproape 1000 de angajaţi de la Donau Chem.

    Potrivit Mediafax, o firmă de impresariat din Portugalia a solicitat recent Tribunalului Giurgiu deschiderea procedurii de insolvenţă a grupării AFC Astra Giurgiu, următorul termen pentru continuarea procesului fiind 23 martie.

    “Managementul Interagro se implică activ şi cu maximă responsabilitate ca şi până acum în ceea ce priveşte gestionarea în condiţii optime a afacerilor Grupului şi îi asigură pe toţi partenerii şi colaboratorii săi că seriozitatea va rămâne principala calitate a grupului”, informează compania.

    Citiţi aici articolul integral

  • Omul de afaceri Ioan Niculae foloseşte la vânătoare un TAB de la armată

    Unul dintre cei mai bogaţi oameni din România, Ioan Niculae, proprietarul grupului Interagro, este cunoscut pentru pasiunea sa pentru vânătoare. Imperiul de la Zimnicea cuprinde, la 15 kilometri de oraş, un domeniu de 11.000 de hectare, unde Niculae vânează iepuri şi mistreţi.

    Mergea la vânătoare cu foşti colegi de-ai săi din echipa de fotbal, pe care îi şi angajase între timp. În rest, rareori invita pe cineva la vânătoare. Mai veneau prieteni, dar doar dintre apropiati. Spune că nu îi place să organizeze vânători: “Orice fac, eu fac doar pentru mine”. Ioan Niculae a achiziţionat în urmă cu doi ani un TAB casat de armată pe care îl foloseşte în jurul cabanei de vânătoare de la Zimnicea, unde îşi petrece weekendurile în care nu merge la vila sa de pe Valea Prahovei.

    Primul interviu al moştenitoarei celui mai bogat om din România: „Nu mă văd făcând altceva”

    Cunoscut drept “miliardarul de la Zimnicea”, Ioan Niculae este caracterizat ca un om de afaceri controversat, pe fondul mai multor dispute in care a fost implicat de cand a intrat in afaceri (in special legate de companiile privatizate, cum ar fi SNTR sau Rafinaria Astra). Ioan Niculae si-a inceput afacerile imediat dupa 1990 in domeniul agricol, infiintand o firma care se ocupa cu comertul de produse petroliere si chimice si prin care s-a impus in comertul exterior.

    Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, a fost singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume, în timp ce Dinu Patriciu, care se găsea anul trecut pe locul 854, a părăsit clasamentul.

    Ioan Niculae, fosta lui soţie, Domniţa Niculae, fiica acestuia, Adina Niculae, şi Nicoleta Toncea, apropiată a omului de afaceri, sunt urmăriţi în prezent pentru sustragere de sub sechestru şi spălare de bani. Niculae este urmărit penal şi pentru instigare la abuz în serviciu, iar în dosar ar fi vizaţi şi opt funcţionari la Cadastru. Procurorii DIICOT au pus sechestru asigurător pe mai multe bunuri mobile şi imobile ale omului de afaceri.

  • Ioan Niculae a plătit zeci de mii de dolari pentru împăierea unui elefant vânat în Africa de Sud

    Niculae a împuşcat elefantul în februarie în Hoedspruit, Limpopo, dar acesta nu a fost încă transferat în România, potrivit www.timeslive.co.za.

    Împăierea unui elefant este un proces îndelungat, iar în acest caz a durat şapte luni. Doar jupuirea lui de piele a necesitat cinci zile, timp în care au lucrat simultan şase persoane.

    Livrarea a fost întârziată pentru că, pe lângă elefant, Niculae a vrut ca şi alte animale să fie împăiate. În total, este vorba despre 19 trofee, care vor fi duse la Durban şi îmbarcate pe un vapor. Costul total al împăierii animalelor a fost de 83.096 de dolari, pe lângă transport, care costă aproximativ 24.000 de dolari, şi preţul plătit pentru vânarea lor.

    Majoritatea trofeelor le sunt transportate clienţilor cu avionul, dar cele de dimensiuni mari, cum ar fi elefanţi, girafe, rinoceri sau hipopotami sunt transportate pe mare. Majoritatea animalelor sunt vânate în Africa de Sud, dar firma primeşte trofee şi din Tanzania, Zimbabwe, Zambia şi Etiopia.

    Aproximativ 90 la sută dintre animalele împăiate de firmă sunt exportate, cele mai multe în Statele Unite, în special Texas, California şi Florida. O altă piaţă importantă o reprezintă Rusia şi Polonia. Firma Highveld Taxidermists are aproximativ 1.000 de clienţi fideli.

  • Cel mai bogat om din România concediază ultimii 165 de angajaţi, după ce a lăsat 6.000 de oameni pe drumuri

    Ultimii 165 de salariaţi ai Amurco S.A. Bacău, combinatul de îngrăşăminte chimice ce face parte din grupul InterAgro deţinut de omul de afaceri Ioan Niculae, vor intra în somaj din noiembrie. Societatea a intrat în insolvenţa în urmă cu trei luni, potrivit incont.ro.

    Societatea Amurco S.A. Bacău a trimis în şomaj, începând cu 1 iunie 2014, 300 de angajaţi, respectiv 75 la sută din totalul numărului de salariaţi ai unităţii de producţie a îngrăşămintelor chimice. Măsura disponibilizărilor colective a fost luată în mai, după două luni şi jumătate de când combinatul nu mai funcţionează din cauza nerentabilităţii.

    “Creşterea galopantă în ultimul an a preţului la gaz metan, care reprezintă 80 la sută din cheltuielile de producţie, dar şi scăderea cererii pe piaţa de îngrăşăminte au dus la situaţia actuală de la Amurco. Cei 300 de salariaţi ce urmează să fie disponibilizaţi colectiv au primit preavizele, urmând ca după 20 de zile să plece în şomaj. Restul angajaţilor mai au încă o speranţă, deşi combinatul nu mai funcţionează din 27 februarie 2014”, declara în mai liderul sindicatului din cadrul societăţii Amurco Bacău, Gheorghe David.

    Două dintre cele şase combinate membre sau afiliate companiei Interagro, deţinută de omul de afaceri Ioan Niculae, fuseseră redeschise în septembrie, datorită unei conjuncturi favorabile pe piaţa externă, însă alte patru rămân închise, iar şansele să fie repornite sunt destul de mici. “Situaţia combinatelor de îngrăşăminte chimice este, în continuare, critică, pe fondul unei politici haotice în domeniul gazelor naturale”, se arată într-un comunicat de presă al Interagro, titrat “Dispar combinatele, suferă agricultura, apar probleme sociale imense”. Ultimele două fabrici din imperiul industrial al omului de afaceri Ioan Niculae îşi încetaseră activitatea în data de 11 iulie, când Chemgas Slobozia şi Viromet Victoria, singurele fabrici de îngrăşăminte caree mai funcţionau, din cele şase deţinute de Niculae, au fost închise. Amurco Bacău, Nitroporos Făgăraş, Donau Chem Turnu Măgurele şi Azochim Săvineşti sunt închise de mai multe luni. Condecerea Interagro anunţa că toţi cei 6.000 de angajaţi ai fabricilor erau trimişi în şomaj.

    În acest moment, preţul gazelor naturale pe bursele spot internaţionale este de circa 17 euro/MWh. În România, cel mai mic preţ de tranzacţionare al gazelor naturale a fost de aproximativ 85 lei/MWh (circa 19 euro/MWh). Liberalizarea preţului gazelor naturale din producţia internă a început din anul 2012. Dacă, pe 30 noiembrie 2012, preţul gazelor din producţia internă era de 45,7 lei/MWh, începând cu 1 aprilie 2014 a ajuns la 89,4 lei/MWh Faţă de ultima cotaţie la care s-au tranzacţionat gazele naturale din producţia internă pe Bursa Română de Mărfuri (85,33 lei/MWh), majorarea este de circa 87%.

    “În plus, multe dintre combinatele membre sau afiliate grupului Interagro sunt amplasate în oraşe monoindustriale: Victoria, Turnu Măgurele, Făgăraş, Slobozia. Astfel, oraşe întregi depind de slujbele în cadrul acestor combinate! Continuarea unei politici haotice în domeniul gazelor naturale nu numai că va conduce la eliminarea de pe piaţă a combinatelor de îngrăşăminte, dar va crea probleme în agricultură, precumşi serioase probleme sociale! Fără combinatele chimice, în oraşele Victoria, Turnu Măgurele, Făgăraş, Slobozia problemele sociale ar putea ajunge la cote insuportabile”, se mai arată în comunicat.