BusinessMagazin

Tag: Ioan Mezei

  • Cine este românul care a condus unele dintre cele mai mari companii din ţara noastră, cu afaceri de miliarde şi care este noua companie pe care a preluat-o şi în ce vrea să o transforme pe aceasta

    Cu o carieră de aproape trei decenii în corporaţii din diverse domenii, dintre care mai bine de 20 de ani a condus afacerile Stihl în România, Ioan Mezei a preluat la începutul anului trecut mandatul de general manager al Villager România, importator de unelte şi motounelte destinate gospodăriilor şi agricultorilor. Firma pe care o conduce acum, pentru care vizează o creştere de cel puţin 50% pentru anul în curs faţă de rulajele din 2023, urmăreşte atent schimbările intervenite în rândul populaţiei din mediul rural, dar şi modificările din tiparul de consum la nivelul întregii ţări.

    Iarba tot creşte, fie criză, pandemie sau nu. Dar acum clienţii evaluează cu mare grijă achiziţiile care nu sunt neapărat necesare, fiind mai preocupaţi de economisire decât în trecut”, este o replică intervenită în cursul discuţiei cu Ioan Mezei, general manager al Villager România de mai bine de un an. Anterior, a condus timp de aproape 22 de ani afacerea Stihl pe piaţa românească, iar din 1999 a ales să se dedice unui proiect personal de investiţii, despre care spune că rămâne valid, în schimb conjunctura s-a schimbat, date fiind pandemia, războiul şi efectele produse asupra pieţelor.

    Pentru moment a decis să pună pe pauză proiectul personal. La un moment dat, povesteşte el, a primit un telefon surprinzător, direct de la Villager. Ulterior a aflat că a primit recomandarea din partea unui distribuitor cu care lucrase pe vremea când conducea Stihl; firma colaborează şi cu Villager. „Mi s-a părut un proiect interesant şi de la începutul lui 2023 a început colaborarea cu firma.

    În plus, în cariera mea, acum nişte ani, am fost implicat în start-upuri. Villager este acum un start-up pe piaţa românească, chiar dacă au intrat pe piaţă în 2019, pentru că au prins perioada de pandemie, un context dificil pentru construirea firmelor”, povesteşte executivul. Stategia pe care o vizează este de a construi şi consolida reţeaua de distribuţie, de creştere a notorietăţii mărcilor şi a volumelor vândute de fiecare distribuitor.

    Echipa are şapte oameni, cu un volum de afaceri de 2 milioane de euro în 2023, în creştere faţă de anii anteriori. „Pentru 2024, ţinta este un avans de două cifre, dacă nu chiar de trei cifre, pentru că s-a schimbat contextul pieţei”, afirmă Mezei. Tot el explică faptul că pandemia a declanşat situaţii care au avut ca efect lipsa produselor pe piaţă. Criza transportului din Asia, pe de o parte a avut impact asupra costurilor de transport, care au crescut, pe de altă parte a determinat întârzieri în livrări, timpii de producţie au fost afectaţi.

    Ca urmare, în perioada 2021 – 2022, mulţi distribuitori, „de teama de a nu rămâne fără produse, cumpărau haotic orice găseau de oriunde găseau. Deoarece cei mai mulţi importatori aveau stocuri mici sau deloc. Astfel, comportamentul de achiziţie nu s-a bazat pe întărirea parteneriatelor pe termen mediu şi lung, ci erau decizii pe termen scurt”, declară reprezentantul Villager. Acest lucru a provocat instabilitate la nivelul reţelelor de distribuţie din domeniu şi a afectat pe toţi jucătorii de pe piaţă, fiind în acest moment în jur de zece firme de profil. „Asistăm la o competiţie destul de intensă, în care un rol important îl joacă preţurile.

    În urmă cu 10-15 ani vedeam acest lucru pe pieţele poloneză şi maghiară, acum a intrat şi România în acest club şi principalul motiv este nivelul de investiţii”, punctează Mezei. Piaţa locală avea în trecut un număr mai mic de investitori, dar a recuperat şi a devenit interesantă deopotrivă pentru domeniu, dar şi la nivelul întregii economii. Intensitatea traficului a crescut foarte mult, ceea ce reflectă o activitate economică mai susţinută, venituri mai ridicate ale cetăţenilor. „Percepţia mea este că România a făcut paşi foarte respectabili din perspectivă economică. Cu toate lipsurile sau potenţialul nevalorificat. Diversele conduceri au suferit şi suferă de lipsă de pragmatism”, este de părere Ioan Mezei.

    Villager este o firmă deţinută de grupul Agromarket din Serbia, care a moştenit nişte companii din perioada 1990, iar apoi s-a dezvoltat. Grupul reuneşte 17 companii cu peste 1.700 de angajaţi în zona Balcanilor. Produc şi vând îngrăşăminte, pesticide, seminţe, fiind una dintre cele mai mari companii din Serbia, cu afaceri de 350 de milioane de euro. „Având în vedere dezvoltarea reţelei de distribuţie pe care au avut-o în spaţiul lor de interes, la un moment dat au văzut o cerere din partea clienţilor – fermieri, mai mici, mai mari – pentru unelte şi diverse produse asociate, necesare activităţii în agricultură. Şi au decis să creeze brandul Villager, în 2005”, povesteşte Ioan Mezei.

    Practic aceste produse au fost adăugate în reţeaua de distribuţie existentă produselor principale pe care compania le comercializează. Ulterior, adaugă reprezentantul Villager în România, „s-a clarificat o asipraţie de dezvoltare regională, iar ţările din jur au fost în mod natural spaţiu de dezvoltare, iar România este o piaţă promiţătoare, clar mai mare ca potenţial decât multe din pieţele din Balcani”.

    „Costul vieţii creşte, incertitudinea viitorului creşte, iar un reflex normal pentru consumatori este să economisească mai mult şi să amâne achiziţiile poate nenecesare imediat. Nu doar piaţa noastră este afectată.”

    Ioan Mezei, general manager, Villager România

    Portofoliul în România reuneşte o gamă completă de produse dedicate întreţinerii grădinii, forestiere, multe produse destinate utilizării în gospodăria de la ţară sau urbană – hidrofoare, compresoare, mici unelte de mână, de sudură, prelucrarea lemnului, maşini de găurit, o gamă de produse cu baterii, consumabile, echipamente de protecţie etc. Cu titlul de exemplu, sunt peste 200 de tipuri de produse în gama de utilaje.

    Portofoliul din România reuneşte doar produse Villager, alte divizii ale grupului nefiind momentan pe piaţa locală. Modelul de distribuţie este similar cu alţi competitori – reţea de distribuţie, cu parteneri. Iar Ioan Mezei spune că reţeaua de parteneri reuneşte circa 150 de distribuitori de diferite dimensiuni, iar aspiraţia şi obiectivele sunt să dezvolte şi vânzarea medie a fiecărui partener, dar şi la nivelul reţelei, până la un nivel natural care poate fi aşteptat pe piaţa românească.

    În ce priveşte rezultatele financiare, executivul vizează o creştere a cifrei de afaceri de minimum 50% pentru 2024. „Mă aştept ca în cinci ani să ajungem la un nivel plasat între 7 şi 10 milioane de euro. Depinde destul de mult şi de prezenţa în canalele de distribuţie – dorim să începem colaborarea cu reţelele de tip do-it-yourself. Dar conjunctura nu este favorabilă, în sensul că tendinţa pe piaţă, la nivelul importatorilor şi la nivelul distribuitorilor, este de reducere de stocuri. Şi e şi un reflex provocat de crizele de pe piaţă. De curând am decis să începem colaborarea cu un astfel de partener şi cred că prezenţa va avea impact”, adaugă Ioan Mezei.

    Din punctul său de vedere, firma pe care o conduce are o prezenţă în mediul online peste media pieţei, prin site-ul propriu, prin campanii pe Facebook. În prima jumătate a anului trecut Villager a derulat o campanie de promovare TV, fiind printre puţinele companii de profil care abordează această strategie. Campania a inclus spoturi pe 16 canale, pentru că „pentru cei care au interes în astfel de produse, e mai simplu să vadă reclame”.

    Pe de altă parte, o opţiune luată în considerare este dezvoltarea unui showroom propriu. „Având în vedere lărgimea noastră de gamă ar fi practic imposibil să prezentăm toate produsele. Showroomul de la firma mamă este cel mai reprezentativ, dar nici acolo nu pot fi prezentate toate produsele, astfel încât o idee mai bună mi se pare un showroom virtual”, punctează executivul. Un pas important va fi făcut cât de curând prin deschiderea unui magazin propriu, pentru a prezenta fizic produsele. Dar oricum produsele sunt prezente în reţeaua de parteneri, care reuneşte 150 de magazine, ceea ce dă posibilitatea ca în orice areal geografic produsele să poată fi văzute efectiv.

    Reprezentantul Villager în România povesteşte că investiţiile pe piaţa locală îmbracă două forme. Pe de o parte este vorba de susţinerea acordată reţelei de distribuţie prin creditele spre parteneri – credit comercial, cu un discount suplimentar pentru plată rapidă. Unii parteneri preferă să aibă disponibil un termen de 2-3 luni pentru plată. O altă formă de investiţie relevantă este nivelul stocurilor – „pentru a acorda un serviciu cât mai bun partenerilor şi implicit cumpărătorilor, este de dorit să ai în ţară un stoc cât mai larg, pentru a răspunde rapid cererilor. O comandă din ziua curentă trebuie să plece din depozit a doua zi. În plan personal am constatat că dacă nu sunt nerăbdător am şansa de a cumpăra mai ieftin”, adaugă Ioan Mezei.

    Percepţia sa despre economia românească este că la nivel macro arată bine. „Dar macroeconomic vedem mediile, iar când ne referim la consumator nu mai sunt la fel de optimist. Costul vieţii creşte, incertitudinea viitorului creşte, iar un reflex normal pentru consumatori este să economisească mai mult şi să amâne achiziţiile poate nenecesare imediat. Nu doar piaţa noastră este afectată”, afirmă reprezentantul Villager.

    Pe de altă parte, în zona rurală populaţia îmbătrâneşte şi o şansă este de a folosi tehnologia, fiind mai greu acum să găseşti ajutor în gospodărie. „De curând, am lansat o gamă de scutere şi biciclete cu baterii, pentru că vedem că în zona rurală aceste mijloace de deplasare vor înlocui mijloacele clasice – biciclete sau căruţe. De asemenea, vor ajuta în gospodărie de a muta cantităţi mai mari şi mai grele. Sunt cerute tot mai mult din pricina condiţiilor obiective din zona rurală. Cred că s-au făcut paşi mari în dezvoltarea zonei rurale, chiar dacă în zona de infrastructură sunt departe de aspiraţii”, conchide Ioan Mezei.  

     

    CARTE DE VIZITĂ

    Absolvent al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Institutului politehnic Traian Vuia din Timişoara, Ioan Mezei a urmat în perioada 2001-2003 cursurile EMBA din cadrul Asebusss Bucureşti.

    2023 – prezent
    general manager, Villager România

    1999 – 2021
    general manager, Stihl România

    1998 – 1999
    sales director, Orange România

    1997 – 1998
    sales manager, Coca-Cola HBC Russia

    1993 – 1996
    sales manager, Coca-Cola HBC Bihor

  • 20% din magazinele Stihl vor reconfigura compartimentele de service în 2016

    “Din cele 320 de magazine care comercializează produsele noastre în România, 295 dispun de ateliere de service, 15 dintre ele fiind deja reconfigurate, iar până la sfârşitul lui 2016 alte 45 de magazine vor avea ateliere upgradate la noi standarde, astfel că putem spune că aproape întreaga reţea va fi acoperită din acest punct de vedere”, a declarat Ioan Mezei, director general al Stihl România.

    În România sunt, conform estimărilor companiei, peste 500.000 de utilizatori ai produselor Stihl. În primele patru luni ale acestui an Stihl România a înregistrat o creştere a vânzărilor de aproximativ 10%, cele mai importante rezultate fiind consemnate pe segmentele motoferăstraie şi motocoase. De asemenea, vânzările de consumabile, care deţin o pondere de circa 50% din cifra de afaceri a companiei, au crescut faţă de anul precedent. În categoria consumabile sunt incluse piesele de schimb, uleiurile, şinele şi lanţurile.

    Compania a început un program de reconfigurare vizuală şi funcţională a reţelei, proiect care va necesita o investiţie de 5 milioane de euro. Acesta presupune reamenajarea magazinelor, pentru unele dintre ele, cu suprafaţa de minim 80 de metri pătraţi, existând şi posibilitatea transformării într-un concept denumit de companie “flagship store”. Compania şi-a propus să deschidă 51 de asemenea spaţii de tip flagship store până în 2017, urmând ca numărul acestora să depăşească 60, în următorii doi-trei ani. “Conceptul de prezentare este unul revoluţionar chiar şi la nivelul reţelei. Prin aceste proiecte, ţara noastră a devenit un punct de referinţă la nivel mondial în ceea ce priveşte dezvoltarea reţelei. De la începtul anului am reamenajat 26 spaţii şi am deschis 3 magazine de tip flagship, urmând ca până în decembrie să mai deschidem în 28 astfel de spaţii reprezentative”, precizează Ioan Mezei.

    Compania va continua şi proiectul “Clubul tinerilor antreprenori”, care susţine, prin programe de consultanţă şi training-uri, pregătirea viitorilor dealeri pentru preluarea ştafetei la nivelul business-urilor Stihl de la părinţii lor.

    “În următorii zece ani circa 30% din business-urile Shihl vor fi în situaţia de a preda ştafeta. Suntem a patra ţară europeană care a implementat Clubul tinerilor antreprenori şi încercăm să devenim o referinţă şi pe acest subiect”, a afirmat Ioan Mezei. 

    Stihl a anunţat în 2015,  la nivel internaţional, o creştere de 8,9%, atingând o cifră de afaceri record de 3,25 miliarde de euro. Compania germană intenţionează să investească 1 miliard de euro în dezvoltare până în 2018. Investiţiile globale de anul trecut au atins 235 milioane de euro, cel mai înalt nivel din istoria companiei. Anul acesta, compania, înfinţată în 1926 de Andreas Stihl în Stuttgart, împlineşte 90 de ani; filiala din România a fost înfiinţată în 1997 şi importă motounelte sub brandurile STIHL şi Viking.

  • Investiţii de 5 milioane de euro în reţeaua Stihl

    În 2015, cele mai importante creşteri de vânzări în portofoliul Stihl au fost înregistrate la motoferăstraie şi motocoase, cu plusuri de 15% faţă de 2014. “De anul trecut am demarat o serie de proiecte care vizează o creştere cantitativă a reţelei, dar în special una calitativă. Practic, am intrat într-un amplu proces de reamenajare a spaţiilor comerciale şi de service, care ne determină să apreciem că ne aflăm în cea mai dinamică perioadă a companiei. Acest proces va continua şi pe parcursul acestui an, estimând ca până la sfârşitul lui 2016 vom avea o treime din reţea reconfigurată după noi standarde vizuale şi de funcţionalitate”, declară Ioan Mezei, director general al Stihl România.

    În prezent în reţeaua Stihl sunt aproximativ 300 de magazine, pe o suprafaţă totală de 13.000 mp, efortul investiţional  pentru reconfigurarea stilistică şi funcţională ridicându-se la 5 milioane de euro. “O particularitate specifică a acestui proiect este că orice dealer poate accesa un nivel superior de amenajare, pentru magazine de minim 80 mp, fapt care va transforma spaţiul respectiv în ceea ce noi numim flagship store. Până anul viitor avem planificate inaugurarea a 49 de astfel de spaţii, în 2-3 ani numărul acestora putând să ajungă la 60”, precizează Ioan Mezei.

    “Am propus acest concept dealerilor Stihl încă din 2014, de atunci am reuşit să-l implementăm în 26 magazine. Conceptul este unul revoluţionar chiar şi la nivel global Stihl, astfel că România a funcţionat iniţial ca piaţă pilot de implementare şi acum poate să furnizeze know-how pe acest sector pentru restul lumii unde compania este prezentă.”

    La nivel internaţional Stihl a anunţat în 2015 o creştere de 10,4% la opt luni, atingând o cifră de afaceri  de aproximativ 2,3 miliarde de euro. Compania germană intenţionează să investească 1 miliard de euro în dezvoltare până în 2018. În prezent Stihl România importă motounelte sub brandurile Stihl şi Viking.

  • Creştere record pentru Viking

    În România Viking este distribuit prin reţeaua Stihl, produsele sale fiind comercializate în cele peste 300 de magazine ale dealerilor companiei. “La nivel local am obţinut o creştere a business-ului pe zona de utilaje dedicate întreţinerii spaţiilor verzi, în 2014 situându-ne la peste 32% faţă de 2013. Creşterea s-a datorat în principal îmbunătăţirii distribuţiei produselor Viking şi expunerii în magazinele reţelei.  De altfel, acest upgrade în distribuţie şi expunere s-a operat şi pentru utilajele Stihl”, declară Ioan Mezei, director general al Stihl România. 

    Cele mai vândute produse din gama Viking au fost maşinile de tuns iarbă pe benzină, iar în ceea ce priveşte localizarea creşterii vânzărilor, zona de vest a ţării a obţinut cele mai bune rezultate. “La mijlocul acestui an ne aflăm cu brandul Viking cu 10% peste anul trecut, iar ţinta noastră este să menţinem trendul crescător al vânzărilor până la sfârşitul anului. Piaţa utilajelor de întreţinere a spaţiilor verzi se dezvoltă timid în ţara noastră şi, în general, funcţionează în tandem cu sectorul construcţiilor de case. Uitându-ne la evoluţia rezidenţialelor din ultimul an, cel mai probabil este că o creştere generală mai consistentă a pieţei noastre se va produce în cursul anului viitor”, precizează Ioan Mezei.

    În prezent piaţa uneltelor de grădinărit se situează la aproximativ 15 milioane de euro.

    Compania Viking a fost înfiinţată în 1981, din 1992 devenind parte din grupul german Stihl. Viking produce în Tirol, Austria, echipamente destinate industriei de peisagistică şi grădinărit ca: maşini de tuns iarba, tractoraşe de tuns iarba, motocultoare, tocătoare de grădină etc. De anul trecut Viking a introdus pe piaţă un concept revoluţionar de îngrijire a ierbii, care are la bază un robot dezvoltat de inginerii companiei. Robotul MI 632 realizează singur operaţiunile de îngrijire a gazonului, fără a mai fi necesară intervenţia proprietarului.

    Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 de către Andreas Stihl. Veniturile grupului în 2014 au fost de 2,98 miliarde de euro, în creştere cu 5,9% faţă de 2013. Compania are 14.297 de angajati şi deţine 6 fabrici. Stihl România este o companie deţinută 100% de firma mamă şi a fost înfiinţată în 1997.

  • În ce investeşte Stihl România investeşte 120.000 euro

    Un showroom de referinţă al reţelei Stihl trebuie să cuprindă spaţii dedicate expunerii produselor, atelier mecanic şi depozitare, mai precis 150-200 de mp. Pentru dezvoltarea unei reprezentaţe  pe noul concept (flagship store) sunt necesari până la 250.000-300.000 de euro, din care Stihl România îşi poate asuma până la 25 procente. “Intenţia noastră este ca showroom-urile şi atelierele dealerilor să crească nivelul actului de vânzare şi service. În momentul în care am început implementarea acestui concept, am constat că astfel de  investiţii erau prevăzute deja chiar de către o parte a dealerilor nostri,” declară Ioan Mezei, director general al Stihl România.

    O serie de dealeri noi se alătură reţelei cu investiţii iniţiale de zeci de mii de euro. “Avem deja aplicaţii pentru dealeri care doresc să înceapă afacerea cu mai multe magazine de la bun început. Unul dintre argumentele importante pentru demararea afacerii antreprenoriale alături de noi este acela al susţinerii pe care noi o acordăm din primul moment. Aici este vorba de susţinere financiară, managerială şi educaţională,” precizează Ioan Mezei.

    Un român cu abilităţi de vânzari sau tehnice, odată intrat în programul de training Stihl, îşi va îmbunătaţi performanţele, după modele deja testate în reţea. “Acest program îl va ajuta pe antreprenor să supravieţuiască în climatul economic tumultos de la noi, iar pe angajat să se perfecţioneze, dar să aibă şi posibilitatea să dovedească absolvirea cursurilor,” declară Ioan Mezei.

    Odată cu investiţiile de ordin superior în spaţiile de showroom şi ateliere, Stihl a demarat un amplu program de training pentru dealeri şi angajaţii lor, unic în România. Cursurile urmăresc creşterea gradului de competenţă a angajaţilor în domenii precum management, vânzări, marketing, contabilitate, mecanică etc.

    “România este o piaţă pilot pentru acest program la nivelul pieţelor din această zonă a Europei. Este clar că suprafeţele mari de retail dedicate bricolajului atrag un număr mare de clienţi, asta însă cu bune şi cu rele. Noi ştim însă că accesoriile şi serviciile sunt extrem de importante pentru această piaţă, iar serviciile post-vânzare sunt vitale pentru ca un echipament să funcţioneze pe o perioadă lungă de timp. Comportamentul de consum arată că un posesor de motocoasă sau de motoferăstrău va căuta în proximitate un atelier bine utilat şi cu servicii profesioniste pentru diverse acţiuni de mentenanţă a utilajelor,” declară Ioan Mezei.

    Investiţia în programul de training se va ridica la aproximativ 120.000 de euro, resurse financiare ale Stihl de care vor beneficia mai ales dealerii care vor intra în acest program. “Vorbim aici de un potenţial cel puţin 1000  de oameni la nivel naţional care sunt angrenaţi în activitatea dealerilor din reţea,” mai adaugă Ioan Mezei.

    În prezent, reţeaua Stihl din România este formată din 200 de dealeri, care operează 300 de magazine şi spaţii de service. Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 de către Andreas Stihl. Veniturile grupului  în 2013 au fost de 2,8 miliarde de euro, în creştere cu 1,4% faţă de 2012. Compania are peste 13.800 angajati, deţine 6 fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu  120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Filiala din România este o companie deţinută 100% de firma mamă şi a fost înfiinţată în 1997. În prezent Stihl România importă motounelte sub brandurile Stihl şi Viking.

  • Investiţii de 850.000 de euro în reţeaua Stihl, în 2015

    “Ne concentrăm pe dezvoltarea de astfel de magazine, centre de vânzare şi consultanţă pentru companiile şi consumatorii casnici care deţin sau se gândesc să achiziţioneze motounelte. Aceste magazine sunt localizate în toată ţara, cu precădere în marile oraşe reşedinţe de judeţ şi în Bucureşti. Investiţia în magazine vine cu un efort consistent atât din partea noastră, cât şi de la partenerii pe care îi avem. O parte din dealerii noştri aveau deja prevăzute astfel de investiţii,” declară Ioan Mezei, director general al Stihl România.

    Un alt program pe care Stihl îl dezvoltă intens în spaţiul de service este cel de diagnoză tehnică. Investiţiile în echipamentele de investigaţie au fost iniţiate acum un an şi vor continua în 2015, cumulând până la finalul anului aproximativ 50.000 mii euro. “Până la sfârşitul anului, 90 de ateliere Stihl din România vor avea echipamente IT cu soft specializat pentru service-ul modelelor de motounelte dotate cu subansamble electronice. Toate aceste reconfigurări tehnice împreună cu respectarea planului de business, vor duce în final la volume mai mari şi la afaceri durabile,” declară Ioan Mezei.

    Este evident că pe piaţa din România concurenţa devine din ce în ce mai puternică pe segmentul motouneltelor. Alegerea unui echipament adecvat nevoilor fiecărui client ţine de gradul de competenţă a “omului de la raft” în cele mai multe cazuri, dar şi de nivelul reputaţiei în ceea ce priveşte calitatea personalului din service. “Un rol important în reuşita programului nostru de dezvoltare îl va avea şi investiţia în pregătirea personalului din reţeaua distribuitorilor. Această pregătire va înseamna creşterea eficienţei dealerilor, deci o performanţă economică mai bună,” adaugă Ioan Mezei.

    În prezent, reţeaua Stihl din România este formată din 200 de dealeri, care operează 300 de magazine şi spaţii de service. Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 de către Andreas Stihl. Veniturile grupului  în 2013 au fost de 2,8 miliarde de euro, în creştere cu 1,4% faţă de 2012. Compania are peste 13.800 angajati, deţine 6 fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu  120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Filiala din România este o companie deţinută 100% de firma mamă şi a fost înfiinţată în 1997. În prezent Stihl România importă motounelte sub brandurile Stihl şi Viking.

  • Stihl: vrem 20 de dealeri noi

    În prezent, în reţeaua Stihl activează cca. 200 dealeri, care operează în jur de 300 de magazine şi spaţii de service. “Ne dorim ca la  Stihl să avem cel mai ridicat standard de magazine din domeniu în toată ţara şi din acest motiv ne vom concentra resurse importante pentru dezvoltarea reţelei. Îi vom sprijini pe dealerii noştri inclusiv financiar pentru implementarea noilor standarde. Toate aceste schimbări vor produce o consolidare calitativă a reţelei , cu un standard ridicat al serviciilor, de care vor beneficia în ultimă instanţă toţi clienţii noştri”,  precizează Ioan Mezei.

    Pe lângă ridicarea standardului comercial şi de servicii, compania se va concentra şi pe dezvoltarea unor tehnici noi de comunicare cu clienţii. “Suntem foarte conştienţi că, în domeniul nostru, comunicarea cu beneficiarii este esenţială, iar în piaţa în care activăm aceasta este deficitară, mai ales din cauza faptului că astfel de produse se vând şi pe suprafeţele mari, fără a beneficia de consiliere. Motouneltele reprezintă produse  cu multe particularităţi tehnice, care nu pot fi vândute fără o minimă consiliere de utilizare”, explică Ioan Mezei.

    Pe lângă dezvoltarea calitativă, Stihl îşi menţine obiectivul de creştere cu minim 20 de distribuitori în acest an. “Aşteptăm în continuare alături de noi persoane cu spirit antreprenorial care îşi doresc să dezvolte o afacere împreună cu o companie germană de top. Aceştia beneficiază de tot suportul nostru, inclusiv de training-uri tehnice şi de management. Sprijinul pe care îl oferim este o oportunitate mai ales pentru tinerii serioşi, cu înclinaţii tehnice, care vor să se dezvolte pe propriile picioare, mai ales că investiţiile de start-up sunt minimale, acestea ridicându-se la aproximativ 10-15 mii de euro”, adaugă Ioan Mezei.  

    Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 de către Andreas Stihl. Veniturile grupului  în 2013 au fost de 2,81 miliarde de euro, în creştere cu 1,4% faţă de 2012. Compania are peste 13.800 angajati, deţine 6 fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu  120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Filiala din România, înfiinţată în 1997, importă motounelte sub brandurile Stihl şi Viking.

  • Ioan Mezei, Stihl: E posibil să avem situaţii în care comunicarea să moară pe moment şi să învie

    Ulterior, bugetele de comunicare au apărut iar în planurile de afaceri ale companiilor. “Deci, e posibil să avem situaţii în care comunicarea să moară pe moment şi să învie sau să sufere bine de tot o perioadă, iar compania să trăiască din amintiri”, spune Mezei. El completează că în aceste situaţii, “vedem cum puterea imaginii scade în ochii consumatorului”.

    Mai mult, el spune că Stihl, companie spelcializată în vânzarea de utilaje nu a tăiat costurile de promovare. “Noi nu ne-am redus investiţiile, nu ne-am redus salariile. Am avut o cădere importantă în 2009 şi apoi am avut creştere de 25% în cei doi ani care au urmat şi prefigurez încă doi ani în acelaşi ritm. Bugetele noastre de marketing au crescut şi vânzările le-au urmat”.

  • Ioan Mezei, Stihl: Consumatorul român nu a avut niciodată acces la stare de normalitate

    Înainte de căderea Lehman Brothers, care a echivalat cu debutul crizei, erau multe semnale că “era o situaţie contra naturii, iar acest comportament de acum chiar e normal”, punctează Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance. În opinia ei, comportamentul actual nu are legătura cu criza, nici cu decizia de cumpărare şi orice ban este valoros. “Iar noi nu prea ne-am confruntat cu acest respect pentru unitatea monetară. Dacă prin schimbarea aceasta vom migra către normalitate, eu zic că e un efect bun, chiar şi cu preţul pe care îl plătim”. Mihaela Nicola, CEO al The Group, spune că noua normalitate ne-a făcut pe toţi să preţuim moneda, chiar şi pentru consumatorii neafectaţi atât de dramatic de criză încât să îşi schimbe obiceiurile de consum.