Tag: investitorii

  • Citatul săptămânii. Ionuţ Simion – PwC Romania şi AmCham Romania: Investitorii au nevoie de o ancoră de stabilitate, de perspectivă pe termen lung, de angajaţi educaţi şi eficienţi, de infrastructură adecvată pentru noua economie, dar şi de un cadru fiscal competitiv

    Investitorii au nevoie de o ancoră de stabilitate, de perspectivă pe termen lung, de angajaţi educaţi şi eficienţi, de infrastructură adecvată pentru noua economie, dar şi de un cadru fiscal competitiv.  Ce trebuie însă să ne preocupe pe noi toţi, la nivel de ţară, este faptul că aceşti factori competitivi, cu excepţia apartenenţei la NATO şi UE, s-au erodat în ultimii ani. Ei rămân încă relevanţi, dar semnalul este că trebuie să facem ceva.

    Ionuţ Simion, Country Managing Partner PwC Romania şi Preşedinte al American Chamber of Commerce in Romania (AmCham Romania)


     

     

  • Dintr-o dată, lucrurile se schimbă. Investitorii s-au luat la trântă cu băncile centrale din Europa de Est pentru a le forţa să frâneze inflaţia şi să majoreze dobânzile. În Ungaria, Polonia, Cehia şi România inflaţia creşte peste aşteptări

    ♦ Yieldurile Ungariei şi Poloniei urcă mai rapid decât în oricare altă parte a Europei ♦ Inflaţia anualizată din Ungaria a accelerat în aprilie la cel mai ridicat nivel din 2012, de 5,1% ♦ În Cehia inflaţia a accelerat cu un ritm peste aşteptări în aprilie, cu 3,1% ♦ În Polonia inflaţia a accelerat, ajungând la 4,3% în aprilie.

    În Cehia, patria berii, puburile şi restaurantele care au supravieţuit crizei vor mări preţurile pentru a putea merge mai departe. În Ungaria, maşinile second-hand s-au scumpit enorm în timpul pandemiei, iar în Polonia piaţa chiriilor a explodat, în pofida trendului european. Într-un fel sau altul, inflaţia se face simţită în economiile est-europene, iar investitorii, care îşi văd profiturile ame­ninţate, forţează băncile centrale să intervină. Rezultatul sunt creştea yieldurilor obliga­ţiunilor guvernamentale, adică scumpirea finanţării pentru guverne, şi aşteptări mai mari ca dobânzile de politică monetară să fie majorate, ceea ce ar însemna credit mai scump pentru populaţie. În Ungaria, inflaţia a accelerat la nivelul din 2012, trecând de 5%. Pentru Polonia, analiştii se aşteaptă ca avansul preţurilor să atingă un nivel asemănător.

    Pieţele obligaţiunilor, de unde guvernele se împrumută de la creditori-investitori naţionali şi internaţionali, sunt faimoase pentru perseverenţa cu care-şi urmăresc interesul, adică profit cât mai mare cu risc cât mai redus. În Europa de Est, investitorii cer creşterea dobânzilor, indiferent de ce au de spus băncile centrale în această privinţă, scrie Bloomberg. Yieldurile Ungariei şi Poloniei urcă mai rapid decât în oricare altă parte a Europei, în tandem cu accelerarea inflaţiei şi cu revenirea economiilor şi înainte de redeschiderea aşteptată pentru această vară. La fel ca în alte părţi, inclusiv în zona euro, şefii băncilor centrale din Ungaria şi Polonia au semnalat că nu se grăbesc să frâzeze inflaţia (lucru care poate fi făcut prin creşterea dobânzilor, adică prin scumpirea creditului), asigurând că actualul val de creşteri de preţuri este ceva trecător. Ei preferă să aştepte până când energizate cu bani ieftini economiile se repun pe picioare. Însă traderii nu au atât de multă răbdare. În privinţa Ungariei, aşteptările pieţei sunt ca dobânda de politică monetară să fie majorată cu 130 de puncte de bază în următorii doi ani, arată datele Bloomberg. „Banca centrală merge pe o sfoară foarte subţire“, spune Peter Virovacz, analist la ING. Inflaţia anualizată din Ungaria a accelerat în aprilie la cel mai ridicat nivel din 2012, de 5,1%, arată cele mai recente date oficiale. În martie, creşterea preţurilor a fost de 3,7%, ceea ce înseamnă un avans considerabil. Acceleraţia a avut la bază preţurile combustibililor şi ţigărilor. Inflaţia alimentară a dat semne de relaxare, însă preţurile cerealelor, uleiului şi ale unor alimente procesate au urcat. Maşinile uzate erau în martie cu 33% mai scumpe decât în aceeaşi lună a anului trecut. „Inflaţia ridicată este un semnal puternic că banca centrală s-ar putea să nu poată calma orice val mare de pe piaţă“, explică un trader, citat de Reuters. Pe baza reacţiei pieţei şi a oficialilor băncii centrale, Bloomberg a tras concluzia că Ungaria ar putea deveni prima ţară din Uniunea Europeană care majorează dobânzile anul acesta, o intervenţie a băncii centrale fiind posibilă în iunie. Viceguvernatorul băncii centrale Barnabas Virag a spus ieri că scumpirilor li se va răspunde cu înăsprirea politicii monetare poate chiar de luna viitoare. Însă premierul Viktor Orban vrea să stimuleze economia cu credite ieftine, iar guvernatorul băncii centrale, György Matolcsy, îi este prieten. Până acum, candidata la titlul de spărgător de gheaţă în ceea ce priveşte creşterea dobânzilor a fost Cehia. Acolo, inflaţia a accelerat cu un ritm peste aşteptări în aprilie, cu 3,1%. Băuturile alcoolice şi ţigările s-au scumpit cu 13% faţă de anul trecut, iar transportul cu 9%. Iar scumpirile probabil că nu se vor opri aici.  Presa locală scrie că pub-urile şi restaurantele vor majora probabil preţurile semnificativ pentru a recupera ce au pierdut în pandemie.

    „Nu există altă cale. Preţurile vor creşte în salturi mari. Iniţial, după câte am înţeles, cu 10%, apoi pe parcursul anului cu 15-20%“, spune Luboö Kastner, proprietarul reţelei de restaurante Hospodska, pentru ziarul Lidové noviny.

    Şi în Polonia unul dintre oficialii băncii centrale, Eugeniusz Gatnar, a cerut ca în iunie dobânzile să fie majorate, deşi guvernatorul Adam Glapinski, aliat al partidului aflat la guvernare, a spus că dobânzile vor rămâne la actualele cote mici până în 2022. Între timp, inflaţia accelerează, ajungând la 4,3% în aprilie, iar analiştii de la ING prevăd că indicatorul va trece în curând de pragul de 5%. La creşterea preţurilor contribuie şi revenirea economică solidă care urmează uneia dintre cele mai uşoare recesiuni din UE. ÑDatele bune privind PIB-ul vor intensifica şi mai mult îngrijorările legate de inflaţie“, avertizează analiştii de la Commerzbank. Analiştii de la ING prevăd o primă majorare a dobânzilor în prima jumătate din 2022, dar nu exclud posibilitatea ca primul pas să fie făcut spre sfârşitul acestui an.

  • Ponta, la inaugurarea Aeroportului Craiova: Investitorii nu trebuie să folosească doar aeroportul de la Bucureşti

    Ponta a spus că Aeroportul Craiova reprezintă “o piatră de temelie” pentru Oltenia şi l-a felicitat pe preşedintelui Consiliului Judeţean, Ion Prioteasa, pentru lucrările de modernizare.

    “Vreau să salut acest eveniment pe care eu îl consider o piatră de temelie pentru ceea ce va fi regiunea Oltenia. O regiune de care România are nevoie aşa cum are nevoie de toate celelalte regiuni, o regiune care va exista şi în mod constituţional odată cu modificarea de anul viitor a Constituţiei, o regiune care are nevoie ca să existe aceste elemente de bază, şi anume un aeroport şi îl felicit pe preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, şi Consiliul Judeţean Dolj, care fără sprijin mare din altă parte a dus la capăt acest proiect, proiect de care vor beneficia toate judeţele Olteniei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apple, cel mai ABRUPT declin pe bursă din ultimii patru ani. De ce se tem investitorii în privinţa iPhone-ului

    Investitorii se tem că iPhone-ul ar putea pierde teren în China în favoarea Nokia, în paralel cu ascensiunea Google pe piaţa tabletelor.

    Apple a închis miercuri la New York în coborâre cu 6,4%, cel mai abrupt declin înregistrat de companie în ultimii patru ani. Preţul acţiunilor companiei a scăzut la 538,79 dolari, capitalizarea coborând cu 34,9 miliarde dolari, la 506 miliarde dolari, transmite Bloomberg.

    Pe ansamblul acestui an, acţiunile Apple afişează o ascensiune de 33%.

    Titlurile companiei au atins pe 21 septembrie recordul istoric de 705,07 dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S&P: Investitorii ar trebui să vândă repede acţiunile deţinute la companii din Spania

    Randamentele obligaţiunilor Spaniei rămân în continuare peste 7%, nivel considerat a fi nesustenabil pentru a patra mare economie a zonei euro, care încearcă să evite soarta Irlandei, Greciei şi Portugaliei. Cele trei state au fost nevoite să ceară pachete de ajutor financiar, condiţionate de măsuri dure de austeritate, citaţi de CNBC.

    “Considerăm că Spania va primi ajutor financiar (pentru întreaga economie, n.r.) în următoarele trimestre, alăturându-se Greciei, Irlandei şi Portugaliei în rândul statelor car nu se pot finanţa de pe piaţă”, notează Rob Quinn, analist la S&P Capital IQ, într-o notă de cercetare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investitorii germani: România, mai atractivă decât Ungaria, dar mai puţin decât Lituania sau Letonia

    “89% dintre cei chestionaţi ar alege din nou România ca amplasament investiţional. În ciuda unor probleme, aşteptările investitorilor au fost îndeplinite. De asemenea, 54% dintre participanţi consideră situaţia actuală a firmei ca fiind satisfăcătoare, 42% ca fiind bună. Majoritatea sunt de părere că acest lucru va rămâne neschimbat şi în 2012”, se arată într-un comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie Germană în România (AHK România).

    La chestionar, realizat în luna martie, au participat 49 de firme membre ale AHK Romania, majoritatea din sectorul servicii şi comerţ. Acesta este parte a unui chestionar de conjunctură al Camerelor de Comerţ şi Industrie Germane din străinătate, regiunea Europa Centrală şi de Est. Peste 1.300 de firme au participat la chestionar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare faliment din istorie se apropie de sfârşit. Investitorii vor recupera 20% din creanţe

    Banca de investiţii, intrată în faliment în septembrie 2008, propune restituirea către creditori, în medie, a 20 de cenţi pentru fiecare dolar datorat.

    Creditorii norocoşi, respectiv cei care au investit în derivate, vor primi aproape 28% din sumele datorate.

    Dacă judecătorul va considera că programul de plăţi este adecvat şi sumele suficiente, creditorii vor vota asupra planului pe 4 noiembrie.

    Dacă aceştia vor accepta la rândul lor propunerea administratorului special, justiţia şi-ar putea da avizul final în luna decembrie, aducând la un pas de încheiere epopeea Lehman, la mai mult de trei ani de la falimentul răsunător al băncii. Falimentul băncii americane a transformat criza creditelor ipotecare din SUA într-o criză financiară globală, îngheţând pieţele de credit şi aruncând economia mondială în cea mai severă recesiune de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A dezamagit investitorii

    John Browne, directorul companiei British Petroleum, va renunta la pozitia sa in cadrul gigantului petrolier cu 18 luni mai devreme decat era planificat. Browne a luat aceasta decizie pentru ca problemele companiei au dezamagit investitorii, dupa cum explica analistii din piata. BP a fost supusa la numeroase presiuni venite de pe piata energiei. Initial, Browne trebuia sa ocupe aceasta pozitie pana la sfarsitul lui 2008, cand implineste varsta obligatorie de pensionare de la BP, de 60 de ani. Cel mai recent eveniment care a afectat compania a fost in octombrie 2006, cand s-a descoperit ca BP era la curent cu problemele de la rafinaria din Texas, unde 15 persoane au fost ucise intr-o explozie in 2005, dar nu a facut nimic ca sa evite tragedia.De la inceputul lunii august, compania a pierdut mai mult de 30 de miliarde de euro din capitalizarea bursiera din cauza scaderii cotatiei titlurilor. Productia aferenta trimestrului patru din 2006 a BP a scazut cu 5%. John Browne este totusi considerat responsabil pentru transformarea BP intr-un jucator global si este printre primii lideri din energie care a luat in serios problemele de mediu. In timpul activitatii sale, profiturile BP, care are sediul la Londra, au crescut de 5 ori.