BusinessMagazin

Tag: învăţământ dual

  • Firmele bihorene, judeţ unde s-a inaugurat un campus dual de 29 mil. euro: nimeni nu garantează că elevii cărora le plătim burse rămân să lucreze la noi

    Asociaţia Firmelor Bihorene (AFB), partener în consorţiul pentru învăţământ dual din Oradea, a atras atenţia asupra unei probleme cu care se confruntă companiile care plătesc burse elevilor din învăţământul dual din România. 
     
    „Una dintre problemele importante ridicate a fost cea a lipsei oricărei forme de garantare a încheierii contractului de muncă cu elevul după terminarea studiilor. Practic, se investeşte 3 ani de zile într-un elev care ulterior are libertatea de a nu mai dori să se angajeze la firma care l-a pregătit profesional şi care i-a finanţat bursa tehnologică”, au transmis reprezentanţii Asociaţiei Firmelor Bihorene. 
     
    Discuţia a apărut la inaugurarea campusul pentru învăţământ dual din Oradea, construit de Consiliul Judeţean (CJ) Bihor cu fonduri europene de 29 milioane de euro. Imediat după festivitatea de inaugurare, ministrul educaţiei, Ligia Deca, a participat la o întâlnire cu reprezentanţii companiilor şi ai asociaţiilor de firme din Bihor, ocazie cu care s-au discutat problemele şi provocările învăţământului profesional dual, oportunităţile pe care le aduce această formă de învăţământ pe piaţa muncii, cât şi eventualele îmbunătăţiri legislative care ar putea elimina barierele juridice şi optimiza cadrul legal, susţin reprezentanţii AFB. 
     
    „Cu toate că opinia majoritară a fost că nu există cadru legal adecvat care să permită încheierea unui contract cu elevul care a beneficiat de bursa tehnologică, prin intermediul căruia să se stipuleze obligaţia elevului de a lucra o perioadă limitată de timp la compania finanţatoare, Octavian Dan, preşedintele Asociaţiei Firmelor Bihorene, a afirmat că, împreună cu juriştii din cadrul AFB, au identificat cadrul legal care poate permite încheierea de contracte prin intermediul cărora elevul are un loc de muncă garantat şi obligaţia de a lucra o perioadă de timp la firma care a finanţat bursa”, au adăugat ei. 
     
    O altă problemă abordată a fost cea a abandonului şcolar şi lipsei de interes a elevilor de gimnaziu pentru învăţământul dual. 
     
    Campus Oradea este un proiect pentru învăţământ dual unde se pot înscrie elevii care intră în clasa a IX-a şi doresc să înveţe o meserie.  Domeniile care vor putea fi studiate sunt mecanică, construcţii, instalaţii şi lucrări publice, electromecanică, electronică şi automatizări şi chimie industrială. Elevii vor beneficia de o bursă lunară cuprinsă între 400 şi 1.000 de lei, cazare gratuită, trei mese pe zi şi decontarea transportului.
     
    În campus sunt laboratoare, ateliere de practică pentru diferite specializări, săli pentru învăţământul teoretic, un cămin pentru cazare cu o capacitate de 140 de locuri, o cantină, cabinete medicale, bazin de înot şi sală de sport. 
     
    Proiectul are o valoare totală de 146.183.346 lei cu TVA, echivalentul a peste 29 de milioane de euro.  Finanţarea a fost asigurată prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Componenta 15 – Educaţie, Reforma 4 – Crearea unei rute profesionale complete pentru învăţământul tehnic superior.

  • Proiect european de peste 20 mil. euro pentru construcţia unui campus dedicat învăţământului dual la Buzău

    Primăria Buzău în parteneriat cu Universitatea ’’Dunărea de Jos’’ din Galaţi, Liceul Tehnologic ’’Dimitrie Filipescu’’ şi nouă companii din Buzău au accesat un proiect european de peste 20 mil. euro, finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru construcţia unui campus dedicat învăţământului dual şi tehnic superior.

    Campusul va fi construit la ieşirea din Buzău spre Verneşti, pe o suprafaţă de 8 hectare şi va dispune de laboratoare de tehnologii de fabricaţie, de acţionări hidraulice şi pneumatice, de metrologie, de presare la rece, de sudare prin topire, de caracterizare termo-mecanică a materialelor polimerice, de modelare şi simulare numerică, CAD-CAE, de tehnologie de sudare prin presiune.

    Totodată, vor exista şi laboratoare de ingineria produselor alimentare (biochimie, chimia alimentelor, microbiologie generală, principii de conservare, tehnologie ulei, operaţii unitare în industria alimentară, analiză senzorială, tehnologia berii, a cărnii şi a laptelui, tehnologia morăritului, tehnologia panificaţiei, tehnologii speciale de procesare, tehnologii produse făinoase şi zaharoase, tehnologia vinului şi tehnologia zahărului).

    Proiectul european va fi implementat de primăria Buzău în parteneriat cu Universitatea ’’Dunărea de Jos’’ din Galaţi, Liceul Tehnologic ’’Dimitrie Filipescu’’ şi cu nouă companii din Buzău (Greentech, Voestalpine Railway Systems România, Trans Bus, Ursus Breweries, Aqua Systems Plus, Urbis Serv, Rowater Net, Romcarbon şi Bencomp.

  • Primăria Braşov investeşte 141 mil. lei într-un campus integrat destinat învăţământului dual

    Primăria Braşov a demarat un proiect de investiţii de 141 mil. lei (28,5 mil. euro), din care peste 104 mil. lei (21 mil. euro) reprezintă finanţarea nerambursabilă obţinută prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru construirea unui campus integrat dedicat învăţământului dual, atât la nivel liceal, cât şi universitar. Campusul va avea un centru educaţional cu săli de clasă, ateliere tehnologice, bibliotecă, un cămin pentru elevi/studenţi, o cantină şi o sală de sport, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Braşov. Proiectul are ca obiectiv dezvoltarea învăţământului profesional dual, pentru calificări solicitate pe piaţa muncii în industria auto şi mecatronică, industria aeronautică, IT, alimentaţie publică şi turism. Campusul va fi construit în cartierul Stupini, pe un teren al municipiului Braşov, în suprafaţă de 28.896 mp.

    ’’Odată cu semnarea contractului de finanţare nerambursabilă, în valoare de peste 100 de milioane de lei, prin PNRR, putem demara procedurile pentru construirea campusului dedicat învăţământului dual profesional, care va asigura ruta completă de educaţie tehnică. Aşa cum noi am fost primii din ţară care au dezvoltat învăţământul dual, vom fi tot primii care trec la următorul nivel acest tip de educaţie, cea în care absolvenţii de colegii tehnice îşi continuă studiile la facultate, în acelaşi tip de parteneriat administraţie-învăţământ-mediu de afaceri.’’, a declarat Allen Coliban, primarul municipiului Braşov, într-un comunicat de presă.

     

  • Orban propune ca cifra de şcolarizare să ţină cont de piaţa muncii, nu de tipul de cadre didactice

    Ludovic Orban a spus, miercuri, la conferinţa „Învăţământul profesional dual în pandemie”, că în urmă cu 16 ani, învăţământul tehnic şi profesional în România „a fost pus pe butuci”, iar în această perioadă, de pe băncile şcolilor au început să vină tot mai puţini oameni pregătiţi, specializaţi în domenii tehnice.

    „Eu pot să vă spun limpede că astăzi este o frână în dezvoltarea României. Faptul că noi nu am mai generat prin sistemul de educaţie oameni cu pregătire care să aibă capacitatea la absolvirea unei forme de învăţământ, şcoală profesională, liceu tehnic, să aibă o meserie, să intre pe piaţa muncii, să aibă şansa de a reuşi în viaţă. Învăţământul dual este o necesitate absolută de refacere a învăţământului tehnic şi profesional în România. Implicarea companiilor private în susţinerea unor forme de învăţământ care să poată să pregătească meseriaşi este fundamentală pentru atingerea obiectivului de a reuşi în acest domeniu”, a spus preşedintele PNL.

    Orban a mai spus că fiecare român se confruntă chiar şi în gospodărie cu lipsa specialiştilor.

    „La ora actuală dai cu tunul după meseriaşi. Ne confruntăm în gospodăriile noastre. Nu găseşti un instalator, un electrician, inclusiv în materie de amenajare a grădinii. Sunt atâtea domenii neacoperite în care e un loc pe piaţă uriaş şi în timpul acesta sistemul de învăţământ generează absolvenţi, o parte nu-şi iau bacalaureatul şi care nu au un drum în viaţă. Sistemele de învăţământ din ţările occidentale, pentru fiecare cumpănă care există în viaţa şcolară prevăd o rută care să îi permită elevului să dobândească aptitudinile, cunoştinţele, deprinderile ca să poată să reuşească în viaţă”, a mai spus Orban.

    Acesta crede că o soluţie ar fi ca cifra de şcolarizare să nu mai fie stabilită în funcţie de tipul de cadre didactice, ci în funcţie de cererea de piaţă.

    „Noi trebuie să pregătim forţă de muncă ţinând cont de cererea pieţei, nu ţinând cont de ce tipuri de cadre didactice avem. Avem o problemă: dintre absolvenţii învăţământului dual o parte pleacă afară. Şi dacă sunt angajaţi la companie, stau un pic la companie, după care pleacă afară”, a mai spus preşedintele Camerei Deputaţilor.

    El crede că ar trebui găsită o formă de relaţie contractuală între compania care este implicată în forma de învăţământ dual şi beneficiarul sistemului de învăţământ dual pentru ca cel care a fost şcolit să rămână în ţară.