BusinessMagazin

Tag: interese economice

  • Occidentul s-a săturat de jocul la două capete cu care cochetează Turcia şi trece la atac

    Întâlnirea dintre preşedintele Turciei şi Vladimir Putin a întins nervii liderilor vestici la maxim după ce cei doi şefi de stat au căzut de acord pentru dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale dintre cele două ţări. Oficialii occidentali ameninţă Turcia cu retragere companiilor şi băncilor internaţionale din ţară, dacă Recep Erdogan îl va ajuta pe liderul de la Kremlin să evite sancţiunile europene, scrie Financial Times.

    UE n-a lansat în mod oficial încă nicio discuţie pe tema problemei Putin-Erdogan şi contra-măsurile care s-ar putea lua în cazul Turciei. Impunerea unor sancţiuni împotriva Turciei reprezintă o problemă pentru Comunitatea Europeană, care deja are opinii împărţite privind modul în care trebuie tratată ţara.

    Totuşi, chiar şi în lipsa unui acord la nivel european, anumite state membre tot ar putea implementa o serie de măsuri individuale.

    „Unele ţări pot cere restricţii privind comerţul sau limitarea finanţării acestei ţări prin intermediul companiilor care operează acolo. Dacă Turcia o să ajute Rusia nu este exclusă nicio măsură punitivă”, a declarat un oficial.

    Aluziile privind represaliile economice împotriva Turciei vin după ce Ucraina a interceptat un document de la Moscova care prezintă modalităţi prin care Rusia se poate evita sancţiunile prin intermediul băncilor turceşti.

    Washingtonul a avertizat că orice ţară care va încerca să ajute Rusia va fi şi ea lovită de sancţiuni.

    Săptmâna trecută Alexander Novak, cel mai important oficial rus în domeniul energiei, a anunţat că Turcia este gata să-i plătească Rusiei gazul în ruble. Cooperarea dintre cele două ţări merge mai departe iar Putin şi Erdogan mizează pe dezvoltarea relaţiilor bancare dintre Rusia şi Turcia.

    Cu toate acestea, Turcia este puternic integrată în sistemul financiar occidental, iar în ţară activează mari companii internaţionale care investesc miliarde anual. Dacă Occidentul decide să transforme retragerea companiilor într-un plan real, economia deja foarte fragilă a ţării ar putea primi o lovitură foarte grea.

    Pe de altă parte, o astfel de iniţiativă ar crea probleme juridice foarte complicate şi s-ar putea lovi de opoziţia unor guverne din regiune. Mai mult, impunerea unor sancţiuni de acest gen ar putea afecta serios interesele economice ale vecinilor.

    „Există riscul ca o astfel de măsură să contravină intereselor economice ale tuturor şi automat să ne trezim cu o opoziţie foarte solidă”, a mai spus oficialul.

    Relaţiile diplomatice dintre Turcia şi Occident s-au deteriorat treptat pe măsură ce Erdogan s-a apropiat mai mult de Vladimir Putin. În 2020 Ankara a achiziţionat un sistem de apărare rusesc, iar recent preşedintele Turciei se opunea vehement intrării Suediei şi Finlandei în NATO.

    Analiştii politici susţin că în contextul războiului dintre Rusia şi Ucraina, rolul strategic al Turciei în regiune şi controlul exercitat asupra strâmtorilor care leagă Marea Neagră de Marea Mediterană au devenit extrem de importante. Din acest motiv preşedintele Turciei va continua să se joace cu nervii Occidentului.

  • Federaţia Crescătorilor de Bovine: Isteria aflatoxinei, creată artificial de multinaţionale din ţară

     “Am încercat să finalizăm nebunia şi isteria cauzate de aşa-zisă problemă a aflatoxinei din România. Toată această isterie este artificial creată de către nişte multinaţionale din România prin încălcarea teritoriului lor de interese economice. Înainte cu trei săptămâni de izbucnirea scandalului, s-a discutat de problema laptelui cu aflatoxină în Serbia, în care se face referire de către o persoană că sunt informaţii că şi în România ar fi probleme cu lapte contaminat cu aflatoxină. În Serbia funcţionează două multinaţionale procesatoare de lapte care sunt şi în România”, a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, Claudiu Frânc, la finalul unei întâlniri cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

    Preşedintele Federaţiei Naţionale a Crescătorilor de Bovine din România a spus că pericolul contaminării laptelui cu aflatoxină a fost insuficient explicat de autorităţi, în condiţiile în care şi dacă ar fi fost înregistrată o prezenţă a aflatoxinei de zece ori peste limitele admise de normele UE “ar fi fost nevoie ca o persoană să consume zeci de litri de lapte pe zi, timp de 200 de zile, ca să aibă probleme”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • (P) Grupul Arcelor Mittal loveşte grav interesele economice ale României

     Astfel, conform unei ştiri recente a agenţiei naţionale de presă Agerpres, Grupul Arcelor Mittal a derulat contracte de transport de materie primă din portul bulgăresc Burgas către Galaţi, pe ruta Marea Neagră – Canalul Bâstroe, ignorând portul Constanţa şi lovind astfel în interesele economice ale României.

    Conform unui asemenea contract (redactat în limba engleză, din care sunt prezentate mai jos extrase în facsimil), Grupul Arcelor Mittal negociază, pe data de 13 iulie 2009, transportul unei cantităţi de minereu de fier din Burgas spre Galaţi, pe o navă bulgărească denumită Sozopol, la un preţ de 7,80 euro/tonă/
     
    Facsimilul de mai jos e relevant: marfa transportată e minereu de fier (căsuţa 12), destinatarul mărfii e Arcelor Mittal Galaţi (căsuţa 4), portul de încărcare este Burgas (căsuţa 10), portul de descărcare este Galaţi (căsuţa 11), nava transportatoare este bulgărească şi se numeşte Sozopol 1 (căsuţa 5), are o capacitate de 3.261 tone dw (căsuţa 7) şi realizează transportul la un preţ de 7,80 euro/tonă (căsuţa 13), la care se vor adăuga costuri de încărcare/descărcare şi alte cheltuieli auxiliare.
     
    Aceste lucruri se petrec în condiţiile în care terminalele aflate în Portul Constanţa pot acosta nave cu capacităţi de până la 220.000 tone dw (ceea ce ar reduce costurile de operare a mărfurilor), în timp ce viteza de încărcare/descărcare la aceste terminale este de cel puţin două ori mai mare decât cea din Burgas (ceea ce din nou ar reduce din costuri). Aceste avantaje ale Portului Constanţa în raportul cu Portul Burgas duc la un cost al transportului de materie primă de 5,77 euro/tonă, în timp ce prin Burgas acest cost se poate ridica la 16-19 euro/tonă (cu toate cheltuielile incluse).
     
     Sunt neclare motivele care au determinat Arcelor Mittal să prefere în ultimele luni de zile transportul mai scump şi mai lent de minereu de fier pe ruta Burgas – Canalul Bâstroe – Galaţi în dauna celui tradiţional şi eficient de pe ruta Constanţa – Canalul Dunăre–Marea Neagră – Galaţi. Oricare ar fi aceste motive, consecinţele practicilor anticoncurentiale ale Arcelor Mittal sunt clare: lipsă de activitate în Portul Constanţa şi pe Canalul Dunăre–Marea Neagră, venituri în scădere la bugetul de stat, salarii reduse şi şomaj pentru forţa de muncă din judeţul Constanţa.
     
    Se constată că Grupul Arcelor Mittal practică astfel, cu bună ştiinţă, o politică total ostilă faţă de statul român, care a oferit facilităţi acestui grup ulterior privatizării SIDEX Galaţi şi continuă să-i ofere diverse avantaje şi în actuala perioadă de criză economică.
     
     Grupul Arcelor Mittal are obligaţia să îşi reconsidere de îndată poziţia şi să revină la practici concurenţiale şi comerciale corecte, încetând atacurile la adresa Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa, a Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” şi a agenţilor economici români implicaţi în transportul de materie primă importată.  Atitudinea arogantă a Arcelor Mittal nu serveşte nimănui şi va fi cu siguranţă penalizată în urma investigaţiei declanşate deja de Consiliul Concurenţei din România.

     


    Contractul comercial dintre Arcelor Mittal Galaţi şi Kartrade Oil Ltd. Burgas împreună cu factura emisă de Kartrade Oil Ltd. către  Arcelor Mittal pot fi consultate mai jos:

    Contractul comercial dintre Arcelor Mittal Galaţi şi Kartrade Oil Ltd. Burgas

    Factura emisă de Kartrade Oil Ltd. către  Arcelor Mittal