BusinessMagazin

Tag: Institutul Cultural Roman

  • Computerland România, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, lansează Proiectul RESTITUTIO CANTEMIR

    Cu ocazia împlinirii a 350 de ani de la naşterea marelui om de cultură şi principe al Moldovei, Dimitrie Cantemir (1673-1723), Computerland România, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, lansează Proiectul RESTITUTIO CANTEMIR, ce pune accentul atât pe latura academică, cât şi pe cea culturală a personalităţii enciclopedice a lui Dimitrie Cantemir.

    Parteneri Proiect:

    Academia Română, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul Cultural Român, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Arhivele Naţionale ale României, Asociaţia pentru Cultură şi Tradiţie Anton Pann, Primăria Municipiului Iaşi, Ateneul Naţional din Iaşi, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Societatea Română de Televiziune, Radio România, Trinitas TV, Simavi, Prodal 94, Carpatina şi Romfilatelia.

    Proiectul este înscris în Calendarul de Manifestări al Ministerului Culturii, care a acceptat şi patronajul acestuia. Organizarea proiectului încearcă să reflecte dimensiunea enciclopedica a vieţii şi operei lui Dimitrie Cantemir.
     

    Cu ocazia împlinirii a 350 de ani de la naşterea marelui om de cultură şi principe al Moldovei, Dimitrie Cantemir (1673-1723), Computerland România, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, lansează Proiectul RESTITUTIO CANTEMIR, ce pune accentul atât pe latura academică, cât şi pe cea culturală a personalităţii enciclopedice a lui Dimitrie Cantemir.

    Parteneri Proiect: Academia Română, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul Cultural Român, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Arhivele Naţionale ale României, Asociaţia pentru Cultură şi Tradiţie Anton Pann, Primăria Municipiului Iaşi, Ateneul Naţional din Iaşi, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Societatea Română de Televiziune, Radio România, Trinitas TV, Simavi, Prodal 94, Carpatina şi Romfilatelia.

    Proiectul este înscris în Calendarul de Manifestări al Ministerului Culturii, care a acceptat şi patronajul acestuia. Organizarea proiectului încearcă să reflecte dimensiunea enciclopedica a vieţii şi operei lui Dimitrie Cantemir.

    PANELURI ACADEMICE DEDICATE LUI DIMITRIE CANTEMIR


    În parteneriat cu Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei, în cadrul Proiectului vor fi organizate o serie de paneluri academice pe diferite domenii, susţinute de specialişti propuşi în acord cu ambele instituţii, cu specializări pe fiecare domeniu/activitate a personalităţii principelui Cantemir:
    • MUZICĂ – muzician de profil larg (compozitor de vază, teoretician muzical erudit, interpret-virtuos la tanbur şi ney, pedagog talentat), Dimitrie Cantemir este mai bine cunoscut în această ipostază în ţările Orientului: Turcia, Iran, Azerbaidjan etc şi ale Occidentului: Franţa, Germania, Italia etc. Este de remarcat că pe lângă vastul tratat ştiinţific ce conţine 450 de piese instrumentale, Dimitrie Cantemir a elaborat şi un sistem special de notaţie muzicală, ce a funcţionat în cultura muzicală turcească până la mijlocul sec. al XIX-lea.
    • FILOLOGIE – Prin contribuţia sa teoretică în problema originii limbii române şi în problema formării unei limbi literare unice, prin eforturile sale susţinute de cultivare a limbii române şi de formare a unei variante literare după modelul limbilor apusene, Dimitrie Cantemir a anticipat preocupările cărturarilor de mai târziu şi a reprezentat punctul culminant al tradiţiei  umaniste româneşti.
    • LITERATURĂ – În evoluţia literaturii române opera principelui Dimitrie Cantemir reprezintă un moment de cotitură prin care se schimbă modelul narativ nonfictiv al cronicarilor cu proza artistică, act de percepţie a lumii prin intermediul plăsmuirii creaţiei. Dintre lucrările sale amintim: “Divanul sau Gâlceava Înţeleptului cu Lumea sau Giudeţul Sufletului cu Trupul” (1698), “Istoria ieroglifică” (1705) etc.
    • FILOZOFIE – Dimitrie Cantemir este cel mai de seamă gânditor umanist român şi totodată autor al primelor scrieri filosofice originale româneşti. „Divanul, sau Gâlceava Înţeleptului cu Lumea sau Giudeţul Sufletului cu Trupul”, tipărit în 1698, la Iaşi, în limbile română şi greacă, reprezintă primul tratat de filosofie morală în cultura românească.
    • ISTORIE – Geniul lui Dimitrie Cantemir s-a manifestat cu cea mai mare putere în domeniul ştiinţei istorice, domeniu în care ne-a lasat un şir de lucrări fundamentale nemuritoare. O parte din ele ţin de istoria naţională, iar altele, de istoria universală.
    • ACTIVITATEA POLITICĂ – În calitate de domnitor al Moldovei, activitatea politică a fost de scurtă durată, incluzând anul 1693 şi mai apoi, după o perioadă de circa 17 ani, intervalul de timp 1710-1711. Pe perioada domniei, Dimitrie Cantemir a riscat, încercând să profite de conjunctura internaţională, pe care a considerat-o a fi favorabilă şi mizând totodată pe numeroasele relaţii stabilite cu reprezentanţii diplomatici, dar n-a reusit decât să se înscrie în lista tentativelor de a elibera ţara de sub suzeranitate.
    • ETNOGRAFIE – Chiar şi o familiarizare superficială cu operele sale ne permite să observăm interesul pentru cultura tradiţională cotidiană a moldovenilor. Tinzând spre o descriere mai amplă a culturii tradiţionale moldoveneşti, Cantemir s-a oprit asupra caracterizării obiceiurilor nunţii şi înmormântării, a petrecerilor, a jocurilor tradiţionale şi a mitologiei. Un loc aparte îl ocupă descrierea poziţiei femeii şi tradiţiile din societate privitor la normele ei de conduită.
    • GEOGRAFIE ŞI CARTOGRAFIE – Renumitul savant Dimitrie Cantemir a deschis o pagină nouă în geografie ştiinţifică. Cartea sa „Descrierea Moldovei” reprezintă o lucrare fundamentală de sorginte enciclopedică, care generalizează cunoştinţele în domeniul geografiei fizice, social-economice, istoriei şi etnografiei.

     


    ZESTREA CULTURALĂ A LUI DIMITRIE CANTEMIR


    ▼ În cadrul Proiectului RESTITUTIO CANTEMIR vom organiza un amplu turneu cu compoziţii cantemiriene cu paternitate certă.
    Ansamblul ANTON PANN interpretează muzică veche românească, autenticitatea interpretativă bazându-se atât pe folosirea instrumentelor tradiţionale, cât şi pe o amplă activitate de cercetare în urma căreia au fost descoperite documente vechi şi manuscrise, aflate în custodia bibliotecilor şi mănăstirilor din România. Astfel, cu fiecare concert al Ansamblului Anton Pann, frumuseţea demult uitată a muzicii vechi renaşte în luminile scenei şi compozitori valoroşi din vechime sunt redescoperiţi de către public.
    În parteneriat cu Institutul Cultural Român, Societatea Română de Televiziune, Radio România si Trinitas TV vor fi organizate:

    • 8 concerte internaţionale:


    – Cracovia – 14 mai 2023 – Studio Romana Bobrowska – Radio Krakow
    – Berlin –  17 mai 2023 – The Concert Hall of the Berlin State Library
    – Bruxelles –  22 mai 2023 – Paleis voor Schone Kunsten (Bozar)
    – Paris –  24 mai 2023 – Sala Bizantină a Palatului Behague
    – Istanbul –  septembrie – octombrie 2023
    – Ankara – septembrie – octombrie 2023
    – Dubai – octombrie 2023
    – Chişinău – octombrie – noiembrie 2023

    • 12 concerte naţionale:


    – Iaşi – 26 mai 2023 – Sala Unirii – în parteneriat cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei – Arhiepiscopia Iaşilor, Primaria Municipiului Iasi si Ateneul National din Iasi.
    – Constanţa, Drobeta-Turnu Severin, Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea, Timişoara, Alba-Iulia, Galaţi, Brăila, Craiova şi Bucureşti – octombrie – noiembrie 2023.
    În cadrul concertelor, vor fi interpretate 7 compoziţii muzicale despre care se cunoaşte cu certitudine că au fost create de Dimitrie Cantemir. Compoziţiile sunt preluate din lucrarea sa „Cartea Ştiinţei Muzicii după forma literelor” şi sunt contextualizate sonor cu ajutorul muzicienilor-cercetători din Ansamblul cameral de muzică veche Anton Pann şi muzicienii invitaţi: Emmanuel Hovhannisyan- Statele Unite ale Americii, Ziya Tabassian- Canada, Murat Salim Tokaç- Turcia, Ghassan Bouz- Liban.

            

    Unicitatea spectacolului va fi dată de utilizarea instrumentelor şi a interpretării specifice perioadei, alături de imaginea lui Cantemir, care va anima fiecare concert, prezentându-şi personal creaţiile muzicale.

    ▼ Înregistrarea celui de al 4-lea album audio cu opere muzicale din colecţia lui Dimitrie Cantemir în parteneriat cu Asociaţia pentru Cultură şi Tradiţie Anton Pann

    ▼ Realizarea unui pachet special ce cuprinde cele 4 albume ale ansamblului Anton Pann şi o carte despre viaţa şi muzica lui Dimitrie Cantemir

    ▼ Expunerea unei copii a manuscrisului muzical cantemirian 1:1 pe toată durata proiectului
    Suntem în discuţii pentru a intra în posesia unei copii realizate 1:1 a manuscrisului muzical cantemirian, care se află în biblioteca Universităţii Tehnice din Istanbul. Această copie, dorim să o expunem în toate concertele menţionate anterior pentru a oferi publicului posibilitatea de a vedea partiturile ce vor fi interpretate pe scenă.

    ▼ Oferirea unor plachete aniversare cu chipul lui Dimitrie Cantemir şi cu însemnele Proiectului RESTITUTIO CANTEMIR

    ▼ Personalitatea marelui Domnitor şi cărturar Dimitrie Cantemir în patrimoniul Filateliei Române, în parteneriat cu ROMFILATELIA

    ▼ Film documentar “RESTITUTIO CANTEMIR” (Acad. Ioan Aurel Pop si prof. Adrian Cioroianu)

    SUCCINTĂ DESCRIERE A EXPOZIŢIEI RESTITUTIO CANTEMIR

    Inevitabil limitativă, ca urmare a numărului de exponate şi a caracterului său mobil, expoziţia circumscrisă proiectului Restitutio Cantemir, realizată de Arhivele Naţionale, surprinde, în cadrul celor 25 de panouri, facsimile (reproduceri foto-digitale) ale unui variat material documentar, existent actualmente la diferiţi deţinători din ţară  (Arhivele Naţionale, Biblioteca Academiei Române, Muzeul National al Literaturii Române) şi străinătate (arhive şi biblioteci din Turcia, Franţa, Rusia) .

    Astfel, în cadrul expoziţiei pot fi întâlnite deopotrivă reproduceri realizate de pe documente originale, dar şi reproduceri de pe documente pe suport de substituţie (microfilm). Deşi alcătuită preponderent din materiale documentare arhivistice, în cuprinsul panourilor expoziţionale acestea sunt însoţite de material ilustrativ realizat prin reproduceri de stampe (de exemplu: cucerirea Brăilei de către turci), hărţi, planuri, vignete de pe tipărituri ale operelor cantemiriene, ornamente din documente (iniţiala, de obicei, în chinovar) ş.a.


    Din punct de vedere structural, expoziţia urmează cursul cronologic al anilor petrecuţi de principele român, Dimitrie Cantemir, debutând cu prezentarea originilor acestuia dintr-un arbore genealogic întocmit de reputatul genealogist român, Sever Zotta. Această genealogie este însoţită de documente al căror emitenţi sunt membri ai familiei Cantemir: tatăl, Constantin, fratele Antioh şi soţia Casandra. Publicul larg va lua astfel contact cu semnăturile autografe ale acestora şi cu sigiliile în chinovar ce autentifică aceste acte.


    În continuare, documentele expoziţiei surprind perioada 1688-1710, anii petrecuţi de Dimitrie Cantemir în Imperiul otoman, la Istanbul. Aici, pot fi întâlnite cu precădere documente redactate în paleografie turco-osmană (mai ales, firmane) ce se regăsesc în Arhivele Naţionale în cadrul colecţiilor de microfilme. Remarcăm schiţele ce însoţesc o copie a tratatului de muzică al lui Dimitrie Cantemir unde sunt redate instrumente muzicale otomane, alături de notaţia muzicală cantemiriană. De asemenea, publicul va descoperi o copie manuscris a Divanului –prima lucrare tipărită a lui Dimitrie Cantemir-păstrată în depozitele Arhivelor Naţionale şi care conţine însemnări în Transcriptionstexte (în limbă turcă, idiş, greacă, scrise cu caractere ale alfabetului româno-chirilic).


    Partea a treia a expoziţiei, cea mai numeroasă din punct de vedere al numărului de panouri expoziţionale, redă tipologia documentară a cancelariei domneşti cantemiriene. Aici se întâlnesc toate tipurile de sigilii domneşti utilizate de Dimitrie Cantemir voievod (sigiliu octogonal inelar şi  sigiliul  mare rotund, aplicat în chinovar) atât timp cât a fost în scaunul de la Iaşi (1710-1711), precum şi semnătura autografă a domnitorului. Majoritatea documentelor (hrisoave de întărire de proprietăţi, scutiri de dări, cercetare de pricini de judecată) redate în cuprinsul acestei părţi a expoziţiei sunt păstrate în original în depozitele Arhivelor Naţionale şi Bibliotecii Academiei Române. 

    În încheierea acestei părţi, este expusă o parte a  cronicii  lui Alevi unde sunt descrise evenimente  precum numirea ca domn al Moldovei al lui Dimitrie Cantemir vv. şi campania militară din 1711, pe Prut, condusă de vizirul Baltaci Mehmet.


    Ultima parte a expoziţiei  surprinde perioada 1712-1723, anii petrecuţi de Dimitrie Cantemir în Rusia. Aici, sunt surprinse imagini din operele literare, filozofice, istorice ale cărturarului Dimitrie Cantemir. Totodată, prin reproduceri de documente de pe rolele de microfilm din Arhivele Naţionale, se aduce în faţa publicului diploma acordată lui Dimitrie Cantemir la primirea în rândul membrilor Academiei din Berlin sau temessukuri (acte de posesiune) ale muteveliului El-Hadji Mehmed privind închirierea vilei şi a grădinilor de la Ortakoy, aparţinând vakâfului lui Ibrahim Paşa, şi care se aflaseră în posesiunea principelui Dimitrie Cantemir. Ilustraţia grafică a acestei ultime părţi surprinde al treilea Memoriu al lui Dimitrie Cantemir către Petru I Romanov, în care voievodul îi solicită ţarului „o casă cu camere din piatră în Moscova”, precum şi o copie întocmită de J.B. d’ Anville a harţii Principatului Moldovei redactată de Prinţul Demetrie Cantemir.

    Pentru mai multe detalii referitoare la acest Proiect, vă stă cu mare plăcere la dispoziţie Doamna Laura Cojocaru-Drăguleanu, Marketing & PR Manager, Computerland România, ce poate fi contactată la tel: 0759.017.257, e-mail: laura.draguleanu@computerland.ro.                               

    Vă mulţumim.
     

  • Ponta face glume la Viena despre Patapievici. La Bucureşti, “Mişcarea Papioanelor” protestează

    “De ce protestează domnul Patapievici, că nu vreau să-l schimb?”, a întrebat Ponta, zâmbind. Directorul Institutului Cultural Român din Viena a răspuns de asemenea zâmbind: “Nu ştiu, mă vedeţi pe mine cu papion?”. Premierul a continuat dialogul: “Nici eu nu port (papion-n.r.). Domnul Patapievici rămâne, nu înţeleg de ce protestează”.

    Guvernul a decis, miercuri, prin ordonanţă de urgenţă, că Institutul Cultural Român va trece de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului, decizia fiind justificată de premierul Victor Ponta prin faptul că instituţia era “mult prea politizată”.

    La iniţiativa Asociaţiei Române pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate, susţinătorii Institutului Cultural Român şi protestatarii de pe strada Arthur Verona au anunţat că se vor organiza în “Mişcarea Papioanelor”. Protestatarii cu papion se vor întâlni luni, între orele 19:00 – 19:30, pe trotuarul din faţa sediului Institutului Cultural Român din Bucureşti, cerând retragerea ordonanţei de urgenţă, respectarea mandatului actualei conduceri ICR (până în ianuarie 2013), menţinerea unei conduceri a Institutului Cultural Român din rândul intelectualilor, promovarea şi finanţarea proiectelor pe criterii de profesionalism şi fără intervenţii şi decizii politice.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • De ce e dat afară Patapievici de la ICR: “stări de lucruri care tind să afecteze sentimentul de apartenenţă la naţiunea română”

    Actualul preşedinte al ICR, Horia-Roman Patapievici, urmează să fie revocat în două săpămâni, împreună cu vicepreşedinţii Mircea Mihăieş şi Tania Radu.

    Pe site-ul Romania Curată s-au strâns, începând de vineri, peste 1.000 de semnături pe o petiţie către premierul Victor Ponta şi ministrul culturii, Mircea Diaconu, cerând o dezbatere publică asupra ICR, de natură să producă un proiect de lege introdus pe cale ordinară în Parlament, în locul unei ordonanţe de urgenţă. Printre semnatari figurează Cristian Pârvulescu, Alina Mungiu Pippidi, Mircea Cărtărescu, Andrei Pleşu, Corneliu Porumboiu, Radu Afrim, Cristian Ghinea, Alexandru Solomon, Vladimir Tismăneanu, Florin Iepan, Norman Manea, Florin Iaru, Vasile Ernu, Cornel Ban.

    Ordonanţa 27 “privind unele măsuri în domeniul cultural” a fost deja publicată joi în Monitorul Oficial şi precizează următoarele motive pentru care se schimbă statutul ICR:

    1. “necesitatea consolidării şi amplificării, sub diferite forme, a relaţiilor culturale cu comunităţile româneşti de peste hotare, în scopul păstrării şi perpetuării identităţii naţionale, deziderat de o importanţă deosebită în contextul fenomenului de globalizare, inclusiv culturală”, în condiţiile în care “atingerea acestui scop impune exercitarea controlului parlamentar în privinţa organizării şi funcţionării Institutului Cultural Român, prin intermediul Senatului României, în calitate de Cameră decizională pentru adoptarea proiectelor de legi şi propunerilor legislative în domeniul politicii externe”

    2. “necesitatea cheltuirii banului public, de către Institutul Cultural Român, în condiţii de deplină legalitate, cu evitarea oricăror nereguli financiar-contabile, de genul celor evidenţiate, în timp, de către rapoartele Curţii de Conturi a României”

    3. “dispoziţiile art. 116 din Constituţia României, republicată, care reglementează structura administraţiei publice centrale, respectiv ministerele, organizate în subordinea Guvernului, şi alte organe de specialitate care se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome”

    4. “neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanţă de urgenţă va duce, pe de o parte, la prelungirea efectelor profund negative ale unor stări de lucruri care tind să afecteze, cu titlu de permanenţă, sentimentul de apartenenţă la naţiunea română a celor stabiliţi, vremelnic, în alte state, iar, pe de altă parte, la menţinerea unor disfuncţionalităţi referitoare la modul de organizare şi la funcţionarea Institutului Cultural Român”.

    Din noul statut, care modifică legea de funcţionare a ICR valabilă din 2003, dispare prevederea conform căreia preşedintele României este preşedinte de onoare al ICR.

    Consiliul de conducere al ICR va fi condus de preşedintele ICR şi va avea următoarea componenţă: preşedintele Institutului; un membru desemnat de Preşedintele României; un membru desemnat de primul-ministru; un secretar de stat desemnat de ministrul afacerilor externe, prin ordin; un secretar de stat desemnat de ministrul culturii şi patrimoniului naţional, prin ordin; un secretar de stat desemnat de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, prin ordin; preşedintele Academiei Române sau un vicepreşedinte desemnat de acesta; 14 membri numiţi de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, dintre care 7 membri la propunerea asociaţiilor şi uniunilor de creatori şi 7 membri la propunerea Biroului permanent al Senatului.

    Conducerea operativă a Institutului va fi asigurată de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de 2 vicepreşedinţi, cu rang de subsecretari de stat, numiţi şi revocaţi în/din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului permanent al Senatului. Mandatul vicepreşedinţilor este de 4 ani, cu posibilitatea de a fi reînnoit.

    Funcţia de vicepreşedinte al Institutului este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic, nu însă şi cea de preşedinte.