BusinessMagazin

Tag: instante

  • Curtea de Conturi cere începerea procedurii legislative pentru înfiinţarea instanţelor specializate

    Solicitarea Curţii de Conturi a fost trimisă, marţi, la Birourile Permanente reunite pentru a se lua o decizie.

    În scrisoare se menţionează că în legea de revizuire a Constituţiei din 2003 a fost eliminată atribuţiile jurisdicţionale a Curţii de Conturi, precizându-se că competenţa de soluţionare a litigiilor rezultate din activitatea Curţii a fost transferată instanţelor judecătoreşti specializate. Dar, până la înfiinţarea acestor instanţe judecătoreşti specializate, litigiile sunt soluţionate de instanţele judecătoreşti ordinare.

    În document se mai arată că anual pe rolul instanţelor judecătoreşti există peste 2.500 de dosare rezultate din activitatea Curţii de Conturi şi se apreciază că “multitudinea de litigii care sunt promovate au la bază şi faptul că, într-un fel sau altul, se mizează pe inexistenţa unor instanţe de judecate specializate şi pe practica judiciară care, de multe ori, este neunitară şi contradictorie ori de natură să încurajeze tergiversarea clarificării unor situaţii”.

    “Inexistenţa instanţelor specializarte afectează nu numai fondul judecăţii, ci şi procedura însine, în care se realizează acest lucru. Avem în vedere tergiversarea soluţionării cauzelor la ora actuală, existând litigii care au fost declanşate pe vechea procedură anterioară anului 2008”, se mai spune în scrisoare.

    Curtea de Conturi mai consideră că inexistenţa instanţelor judecătoreşti specializate dă naştere unor impedimente importante în privinţa activităţii de recuperare a prejudiciilor constatate de Curte.

    “Solicităm declanşarea procedurii legislative şi instituţionale pentru înfiinţarea instanţelor judecătoreşti specializate, care soluţionează procesele având ca obiect contestarea actelor de control audit emise de Curtea de Conturi a României. Dacă se va trece la soluţionarea acestei solicitări, apreciem că ar fi necesar să se consacre participarea obligatorie a procurorului la judecarea cauzelor de contencios administrativ, pentru apărarea intereselor generale ale societăţii, a ordiniid e drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, potrivit art. 131. al 1 din constituţie. În contextul în care o asemnea soluţie nu se poate realiza, propunem să se aibă în vedere şi varianta reînfiinţării Secţiei Jurisdicţionale, care a existat şi funcţionat ca instanţă a Curţii de Conturi până în anul 2003”, se mai menţionează în documentul Curţii de Conturi.

  • Dragnea anunţă că va fi lansat un program de reabilitare a sediilor instanţelor din 27 de oraşe

    Vicepremierul Liviu Dragnea şi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, au participat, sâmbătă, la inaugurarea noului Palat de Justiţie din Iaşi, investiţie în valoare de aproximativ 10 milioane de euro, clădirea fiind funcţională, de fapt, din 15 septembrie.

    Dragnea şi Cazanciuc au anunţat, la ceremonia de inaugurare, că va fi lansat un program naţional pentru reabilitarea sediilor în care funcţionează instanţele de judecată.

    ”Vom lansa un program naţional de reabilitare a infrastructurii justiţiei. Ca să vorbim de un stat puternic trebuie să avem o Justiţie puternică. Însă nu poţi să aştepţi ca judecătorii să ia decizii într-o stare mentală corectă când sunt înghesuiţi în spaţii improprii. Vor fi termene clare, iar programul se va derula pe două componente, respectiv reabilitarea sediilor actuale şi construirea de sedii noi. Vrem ca în şase ani problema infrastructurii Justiţiei să fie rezolvată”, a susţinut vicepremierul Liviu Dragnea.

    Întrebat ulterior de către jurnalişti care este suma totală care va fi alocată de guvern pentru acest program, Dragnea a spus că suma nu este foarte mare, fiind vorba despre ”alocări de fonduri care se vor întinde pe o perioadă de şase ani”.

    La rândul său, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a spus că în România există 208 sedii de instanţe, iar jumătate dintre acestea au nevoie de investiţii importante.

    ”În acest plan naţional vor fi prinse pentru început sedii de instanţe din 27 de capitale de judeţ”, a afirmat Cazanciuc, spunând că Iaşiul are ”cea mai modernă infrastructură de Justiţie din ţară”.

    La inaugurarea noului Palat de Justiţie din Iaşi au fost prezenţi şi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, şi ministrul Justiţiei din Republica Moldova, Oleg Efrim, dar şi reprezentanţi ai administraţiei ieşene, şefi de instituţii şi parlamentari.

    În timpul evenimentului, un bărbat a stat în faţa clădirii cu o pancartă pe care scria: ”Opriţi comerţul cu dreptatea. Magistraţii trebuie să fie slujitorii, nu stăpânii legilor, ei trebuie să le păzească, nu să le încalce”.

    Bărbatul le-a spus jurnaliştilor că ”ăsta nu e Palat de Justiţie, ci mall”.

    ”Ai justiţie în funcţie de câţi bani dai. Eu le cer să oprească comerţul cu dreptatea, dar mă tem că acum nu vom asista decât la un comerţ în condiţii decente”, a spus protestatarul, care a fost legitimat de reprezentanţii forţelor de ordine.

    În momentul în care ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a ieşit din clădire, bărbatul i-a spus acestuia să ”stârpească” corupţia din România, el reproşând totodată autorităţilor ”relaţiile mult prea prietenoase cu China”.

    Un alt bărbat aflat în zonă i s-a plâns lui Robert Cazanciuc că ”Justiţia din Iaşi nu-şi face treaba”, ministrul replicându-i că dacă are lucruri concrete de reproşat să facă o scrisoare pe care să i-o trimită la guvern.

    Proiectul noului Palat de Justiţie din Iaşi , aflat în zona Târgu Cucului, a fost realizat în anul 2001, însă lucrările efective au început în septembrie 2011, valoarea totală ridicându-se la aproximativ 10 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată de Banca Mondială.

    Noul imobil, cu o suprafaţă de 10.300 de metri pătraţi, are cinci etaje, 14 săli de judecată şi 209 birouri şi anexe.

    Clădirea a devenit funcţională în 15 septembrie, când acolo s-au mutat Tribunalul şi Curtea de Apel din Iaşi.

  • Dragnea anunţă că va fi lansat un program de reabilitare a sediilor instanţelor din 27 de oraşe

    Vicepremierul Liviu Dragnea şi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, au participat, sâmbătă, la inaugurarea noului Palat de Justiţie din Iaşi, investiţie în valoare de aproximativ 10 milioane de euro, clădirea fiind funcţională, de fapt, din 15 septembrie.

    Dragnea şi Cazanciuc au anunţat, la ceremonia de inaugurare, că va fi lansat un program naţional pentru reabilitarea sediilor în care funcţionează instanţele de judecată.

    ”Vom lansa un program naţional de reabilitare a infrastructurii justiţiei. Ca să vorbim de un stat puternic trebuie să avem o Justiţie puternică. Însă nu poţi să aştepţi ca judecătorii să ia decizii într-o stare mentală corectă când sunt înghesuiţi în spaţii improprii. Vor fi termene clare, iar programul se va derula pe două componente, respectiv reabilitarea sediilor actuale şi construirea de sedii noi. Vrem ca în şase ani problema infrastructurii Justiţiei să fie rezolvată”, a susţinut vicepremierul Liviu Dragnea.

    Întrebat ulterior de către jurnalişti care este suma totală care va fi alocată de guvern pentru acest program, Dragnea a spus că suma nu este foarte mare, fiind vorba despre ”alocări de fonduri care se vor întinde pe o perioadă de şase ani”.

    La rândul său, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a spus că în România există 208 sedii de instanţe, iar jumătate dintre acestea au nevoie de investiţii importante.

    ”În acest plan naţional vor fi prinse pentru început sedii de instanţe din 27 de capitale de judeţ”, a afirmat Cazanciuc, spunând că Iaşiul are ”cea mai modernă infrastructură de Justiţie din ţară”.

    La inaugurarea noului Palat de Justiţie din Iaşi au fost prezenţi şi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, şi ministrul Justiţiei din Republica Moldova, Oleg Efrim, dar şi reprezentanţi ai administraţiei ieşene, şefi de instituţii şi parlamentari.

    În timpul evenimentului, un bărbat a stat în faţa clădirii cu o pancartă pe care scria: ”Opriţi comerţul cu dreptatea. Magistraţii trebuie să fie slujitorii, nu stăpânii legilor, ei trebuie să le păzească, nu să le încalce”.

    Bărbatul le-a spus jurnaliştilor că ”ăsta nu e Palat de Justiţie, ci mall”.

    ”Ai justiţie în funcţie de câţi bani dai. Eu le cer să oprească comerţul cu dreptatea, dar mă tem că acum nu vom asista decât la un comerţ în condiţii decente”, a spus protestatarul, care a fost legitimat de reprezentanţii forţelor de ordine.

    În momentul în care ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a ieşit din clădire, bărbatul i-a spus acestuia să ”stârpească” corupţia din România, el reproşând totodată autorităţilor ”relaţiile mult prea prietenoase cu China”.

    Un alt bărbat aflat în zonă i s-a plâns lui Robert Cazanciuc că ”Justiţia din Iaşi nu-şi face treaba”, ministrul replicându-i că dacă are lucruri concrete de reproşat să facă o scrisoare pe care să i-o trimită la guvern.

    Proiectul noului Palat de Justiţie din Iaşi , aflat în zona Târgu Cucului, a fost realizat în anul 2001, însă lucrările efective au început în septembrie 2011, valoarea totală ridicându-se la aproximativ 10 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată de Banca Mondială.

    Noul imobil, cu o suprafaţă de 10.300 de metri pătraţi, are cinci etaje, 14 săli de judecată şi 209 birouri şi anexe.

    Clădirea a devenit funcţională în 15 septembrie, când acolo s-au mutat Tribunalul şi Curtea de Apel din Iaşi.

  • ANALIZĂ: Dan Voiculescu, implicat în alte şase dosare aflate pe rolul instanţelor şi în unul la DNA

    Unul dintre dosarele aflate pe masa judecătorilor este cel în care Voiculescu, alături de fiica sa Camelia şi de şeful posturilor Antena, Sorin Alexandrescu, este judecat în legătură cu şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei.

    Deocamdată, nu a fost stabilită data la care va începe efectiv judecarea cazului. Conform noului Cod de procedură penală, dosarul a fost mai întâi trimis unui judecător de Cameră preliminară, care a stabilit, în 23 aprilie, că probele au fost administrate corect, iar urmărirea penală a fost legală, motiv pentru care a declarat dosarul în stare de judecată. Măsura a fost însă contestată de avocaţii celor implicaţi în proces, la instanţa supremă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a dat, până acum, un verdict în acest sens, însă, dacă va menţine decizia dată de Curtea de Apel Bucureşti, dosarul va fi repartizat unui complet penal, care va fi însărcinat cu soluţionarea procesului. În caz contrar, dosarul lui Voiculescu va fi trimis înapoi la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), pentru refacerea rechizitoriului.

    În acest dosar, fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, şi fiica sa Camelia au fost trimişi în judecată, la 1 octombrie 2013, alături de directorul general al SC Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu, şi de fostul şef Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) Şerban Pop, în dosarul privind şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei. Potrivit DNA, Sorin Alexandrescu a fost deferit justiţiei pentru şantaj, în timp ce Dan Voiculescu şi fiica sa, pentru complicitate la această infracţiune. Şerban Pop, preşedinte al ANAF la data faptelor, avocat suspendat, este acuzat de folosire, în orice mod, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Potrivit rechizitoriului, în perioada 16 aprilie – 21 mai 2013, în calitate de director general al SC Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu a exercitat, în mod repetat şi gradual, acte de constrângere asupra lui Bendei, ameninţându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupţie, astfel încât să îl determine să semneze nişte contracte cu firma pe care o administra Alexandrescu. Procurorii susţin că Voiculescu era la curent cu activităţile lui Alexandrescu şi chiar l-a sprijinit.

     

    Un proces cu şeful statului, un altul cu o verişoară şi trei cu jurnalişti

    Tot la Curtea de Apel Bucureşti urmează să se judece procesul pe care Dan Voiculescu îl are cu preşedintele Traian Băsescu. Acesta din urmă a câştigat în 2 mai, la Tribunalul Bucureşti, procesul în care Dan Voiculescu l-a dat în judecată pentru declaraţia făcută de şeful statului în iulie 2012, în plenul Parlamentului.

    În 5 iulie 2012, preşedintele Traian Băsescu declara, în plenul Parlamentului, că “unul din liderii spirituali ai liderilor USL, domnul Voiculescu” a afimat că trebuie controlată justiţia, şeful statului precizând că Parlamentul nu va putea întoarce instituţiile la modul de supunere din 2000-2004.

    În urma acestei afirmaţii, Dan Voiculescu a anunţat în aceeaşi zi că îl dă în judecată pe Băsescu pentru afirmaţii defăimătoare, precizând că nu îi va solicita acestuia daune materiale, ci doar să admită faptul că a minţit.

    Cel de-al treilea dosar aflat la Curtea de Apel Bucureşti care îl are în prim-plan pe Dan Voiculescu este cel în care acesta a dat-o în judecată pe verişoara sa din străinătate Paraschiva Silaghi, pentru că l-a acuzat că a oferit fostei Securităţi informaţii despre ea.

    În primă instanţă, Dan Voiculescu a pierdut şi acest proces, întrucât Tribunalul Bucureşti i-a respins cererea ca Silaghi să-i plătească peste 130.000 de euro drept daune morale generate de schimbarea unei declaraţii pe care aceasta o făcuse la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Voiculescu a introdus acţiunea împotriva verişoarei sale în iulie 2012. El spunea, în legătură cu solicitarea Paraschivei Silaghi de a-şi schimba declaraţiile iniţiale în procesul cu CNSAS, că, înaintea modificării acestora, verişoara îi solicitase, cu împrumut, 40.000 de euro, sumă pe care el a refuzat să i-o dea.

    Paraschiva Silaghi declara, pentru MEDIAFAX, că şi-a schimbat declaraţia faţă de Dan Voiculescu pentru că atunci când a dat prima declaraţie “nu a avut în faţă actele de la CNSAS”. În 10 martie 2011, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis irevocabil că Dan Voiculescu a fost colaborator al Securităţii, cu numele conspirativ “Felix”.

    Celelalte trei dosare ajunse în instanţă sunt pe rolul Tribunalului Bucureşti, toate fiind deschise urmare a unor reclamaţii ale omului de afaceri împotriva mai multor jurnalişti sau publicaţii.

    Într-unul dintre aceste dosare, Dan Voiculescu l-a dat în judecată pe Robert Turcescu, moderator al unei emisiunii difuzate de B1 TV, după ce jurnalistul a făcut mai multe dezvăluiri despre fondatorul PC.

    Voiculescu se judecă, într-un alt proces, cu jurnaliştii de la Evenimentul Zilei, care au scris mai multe materiale despre acesta. Fondatorul Grupului de firme Grivco s-a simţit lezat de aceste articole, motiv pentru care i-a chemat în faţa instanţei pe Dan Andronic, Ionel Stoica, Marian Păvălaşc, Cătălin Antohe, Iulian Virgil Munteanu, dar şi Editura Evenimentul şi Capital.

    Un alt caz care îl aduce pe Dan Voiculescu în faţa instanţei se referă la dosarul în care omul de afaceri i-a dat în judecată pe jurnaliştii de la Deutsche Welle, pe motiv că aceştia că au scris un articol “urât şi murdar” despre el.

    “Deocamdată, s-a semnat un proces împotriva lui Deutsche Welle, o instituţie serioasă de felul ei. Dar există un om acolo, Petre Iancu, care are un director, care probabil vor trebui să plătească 400.000 de euro. O parte din aceşti bani, dacă nu chiar toţi, vor fi direcţionaţi către Academia Media, pentru tinerii care vor să intre în media. Vor fi burse gratuite”, spunea Voiculescu, la jumătatea lunii iulie.

     

    DNA susţine că Voiculescu a şantajat prin trustul Intact

    În afara dosarelor aflate la instanţă, Dan Voiculescu este vizat de o anchetă a procurorilor anticorupţie. Aceştia susţin că omul de afaceri “a ameninţat, direct sau prin intermediari, oameni de afaceri şi administratori a trei companii că, în situaţia în care nu vor încheia contracte de publicitate cu trustul de presă (Intact – n.r.) pe care, în fapt, îl conduce, va declanşa o agresivă campanie de discreditare”.

    Sub această ameninţare, susţin anchetatorii, unul dintre oamenii de afaceri, denunţător în cauză, i-a achitat lui Dan Voiculescu suma totală de 900.000 de euro, sub forma a cinci contracte de publicitate, încheiate cu trusturile de presă aparţinând acestuia. Procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Voiculescu, pentru “şantaj prin constrângere în scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos patrimonial (şapte acte materiale)”.

    Nicolae Palfi, Octavian Creţu, acţionari la Romaqua, şi Nelu Iordache ar fi – potrivit unor surse judiciare – oamenii de afaceri şantajaţi de Dan Voiculescu, prin ameninţări cu campanii de discreditare în presă dacă nu încheie contracte de publicitate cu trustul media controlat de el.

    Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv, în 8 august, la 10 ani de închisoare, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), potrivit deciziei luate de Curtea de Apel Bucureşti.

    Alături de Voiculescu, în dosarul ICA au fost condamnaţi Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, Sorin Pantiş, fost ministru, la şapte ani de închisoare, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa, la opt ani de închisoare, Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, şi Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS, la câte şase ani de închisoare.

    Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare, Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

    În acest dosar, prejudiul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro, instanţa dispunând confiscarea mai multor imobile apaţinând inculpaţilor, printre care sediile posturilor de televiziune Antena şi cel al grupului de firme Grivco.

     

  • Procuror de la Pachetul instanţei supreme, acuzat de conducere sub influenţa alcoolului. Magistratul a provocat un accident cu doi răniţi

    “Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, la data de 14 ianuarie 2013, începerea urmăririi penale faţă de numitul Dumitru Cismaru (procuror la Parchetul ICCJ) sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge”, informează, marţi, Ministerul Public.

    Din rezoluţia de începere a urmăririi penale, dispusă de de procurori, a rezultat că în 26 decembrie 2012, în jurul orei 18.30, în timp ce conducea un autoturism pe Calea 13 Septembrie (din direcţia Ghencea către Şoseaua Progresul), învinuitul Dumitru Cismaru, ajuns la intersecţia cu strada Mihail Sebastian, nu a respectat culoarea semaforului electric şi a produs un accident de circulaţie, intrând în coliziune cu un alt autoturism care circula regulamentar, soldat cu vătămarea corporală a două persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania CFR începe plata eşalonată a drepturilor salariale câştigate prin sentinţe judecătoreşti

    CFR SA a anunţat federaţiile sindicale că plata acestor drepturi salariale câştigate de angajaţi în urma proceselor intentate încă din anul 2006, şi care au sentinţe judecătoreşti definitive şi irevocabile se va face lunar, în funcţie de rezultatele financiare şi de lichidităţile companiei, se arată într-un comunicat de presă de luni al companiei. “Întrucât conducerea companiei a observat tergiversarea, din varii motive, a semnării convenţiilor de plată eşalonată, doar în această lună va efectua plăţi fără semnarea convenţiilor. Totodată, CFR SA solicită angajaţilor care au sentinţe judecătoreşti definitive şi irevocabile să sprijine demersul întreprins de administraţie, prin semnarea convenţiile de plată eşalonată”, a precizat sursa citată.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Isărescu: Faptul că se câştigă în instanţă procese cu băncile este o problemă a instanţelor, nu a BNR

    “Am făcut destul de multe, inclusiv în trecut, şi am avertizat asupra importanţei educaţiei financiare. Fiind contracte, poartă semnătura nu numai a creditorului, dar şi a debitorului. Faptul că se câştigă în instanţă este o problemă a sistemului de justiţie, o problemă a instanţelor, nu a BNR. În alte cazuri, procesele au fost pierdute”, a spus Isărescu, întrebat dacă banca centrală poate interveni în vreun fel având în vedere că tot mai mulţi clienţi câştigă procese în instanţă privind contractele de creditare. Isărescu a spus că aspectele sunt mult mai complicate decât la prima vedere, iar BNR chiar a programat peste două săptămâni un seminar pe această temă.

    Mai multe pe mediafax.ro