BusinessMagazin

Tag: Inspectia Muncii

  • Cum de raportează statistica un salariu mediu net de 4.400 lei/lună când o treime din angajaţii din România câştigă salariul minim de 1.898 lei net/lună?

    Aproape o treime din totalul contractelor de muncă cu normă întreagă din Româ­nia sunt plătite cu sa­lariul minim pe economie, după cum arată datele de la Inspecţia Muncii transmise Ziarului Financiar.

    ♦ La începutul anului 2023, România avea mai mult de 1,76 milioane de contracte de muncă plătite cu salariul minim dintr-un total de 6,67 milioane ♦ În 2011 erau circa 444.100 de contracte de muncă plătite cu salariul minim, adică 8% din total ♦ România are a patra cea mai mare valoare din UE a indicelui Gini, o măsură folosită pentru a arăta distribuţia veniturilor populaţiei dintr-o ţară ♦ Creşterea indicelui Gini sugerează că veniturile devin din ce în ce mai inegal distribuite într-o ţară, iar în România a crescut de la 33,3% în 2020 la 34,3% în 2021.

    Aproape o treime din totalul contractelor de muncă cu normă întreagă din Româ­nia sunt plătite cu sa­lariul minim pe economie, după cum arată datele de la Inspecţia Muncii transmise Ziarului Financiar.

    Astfel, în ianuarie 2023 România avea mai mult de 1,76 milioane de con­tracte de muncă plătite cu salariul minim dintr-un total de 6,67 milioane. Dintre contractele plătite cu salariul minim la 1 ianuarie 2023, circa 1,46 mi­lioane sunt plătite cu salariul minim de 3.000 de lei brut, iar circa 302.000 sunt plătite cu 4.000 de lei brut, adică cele din sectorul de construcţii.

    Deşi aproape o treime dintre contractele de muncă sunt plătite cu salariul minim pe economie, valoarea salariului mediu net pe economie este de aproape 4.400 de lei.

    „Este posibil să avem un astfel de salariu mediu net pe economie în con­diţiile în care există salarii foarte mari care să ridice media. Dacă avem câteva salarii mici şi câteva salarii foarte mari, atunci ele vor ridica foar­te mult această medie“, a spus pentru ZF Mihail Buşu, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice.

    De altfel, România are a patra cea mai mare valoare din UE a indi­celui Gini, o măsură folosită pentru a arăta distribuţia veniturilor popula­ţiei dintr-o ţară. O creştere a coefi­cien­tu­lui Gini sugerează că veniturile devin din ce în ce mai inegal distri­buite într-o ţară. În România, acest indicator a evoluat de la 33,5% în 2011 la vârful de 37,4% în 2015, a ajuns 33,3% în 2020 şi a crescut la 34,3% în 2021, ultimul an pentru care există date la Eurostat.

    În 2021, coeficientul Gini pentru UE a fost de 30,1 %. Cele mai mari di­fe­renţe de venituri în statele mem­bre ale UE, cu un coeficient Gini de cel puţin 35%, au fost înregistrate în Bulgaria (39,7%), Letonia (35,7%) şi Lituania (35,4%).

    La celălalt capăt al clasamentului, veniturile au fost dis­tri­buite mai uniform în Slovacia, Slo­venia, Belgia şi Cehia, unde coeficientul Gini a fost mai mic de 25%.

    „Sunt mult mai mari salariile celor din conducere faţă de cei din execuţie şi acest lucru creează o disproporţionalitate. De asemenea, este posibil ca salariaţii să primească şi alte stimulente decât cele salariale, adică să fie angajaţi cu salariul minim şi să primească altfel de bonificaţii şi atunci se creează această disproporţie. Dar ea poate să fie doar pe hârtie, iar în mod real să nu fie aşa“, a spus Mihail Buşu despre inegalităţile indicate de coeficientul Gini.

    În total, în luna ianuarie a anului 2023, România avea mai mult de 1,76 milioane de contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie, în creştere de la 1,37 milioane în aceeaşi lună a anului 2022. În total, numărul de contracte de muncă a ajuns la 6,67 milioane în ianuarie 2023, de la 6,56 milioane în ianuarie 2022 , după cum arată datele de la Inspecţia Muncii.

    Victoria Stoiciu, coordonator de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România, spune că trebuie specificat că vorbim aici despre contractele cu normă întreagă, iar explicaţia pentru această variaţie este modificarea regimului de impozitare.

    „În august 2022, guvernul a reintrodus supra-taxarea contractelor part-time. Rezultatul e că o parte semnificativă din contractele part time au fost transformate în contracte cu normă întreagă. Aceste contracte le regăsim în statisticile furnizate de ITM pentru luna ianuarie 2023. Regimul de impozitare influenţează sensibil numărul contractelor cu normă întreagă plătite la nivelul salariului minim – la 1 ianuarie 2020, când guvernul liberal a renunţat la supra-taxarea contractelor part time, rezultatul a fost că brusc am avut o scădere a numărului de contracte cu normă întreagă plătite la salariul minim faţă de anul precedent“, a detaliat ea.

    În plus, Victoria Stoiciu punctează că, dincolo de variaţia punctuală din perioada 2022 – 2023, avem o tendinţă mai veche de creştere a numărului de contracte pe salariu minim Ð din 2011 şi până în 2020 avem o creştere constantă a numărului de contracte de muncă cu normă întreagă pe salariul minim. Datele fundaţiei Friedrich Ebert România de la Inspecţia Muncii arată că în 2011 erau circa 444.100 de contracte de muncă plătite cu salariul minim, adică 8% din totalul contractelor de muncă din economie.

    „Această tendinţă ascendentă se datorează în cea mai mare parte modificării legislaţiei dialogului social în anul 2011, care a desfiinţat negocierile colective la nivel naţional şi a îngreunat teribil negocierile colective sectoriale. Rezultatul este că în afară de sectorul educaţie preuniversitară şi sănătate publică din 2011 până în prezent nu am avut nici un alt contract colectiv încheiat la nivel de sector. Lipsa negocierilor colective face ca tot mai mulţi angajaţi să fie remuneraţi cu salariul minim. De exemplu, în 2011 aveam mai puţin de jumătate de milion de contracte de muncă plătite cu salariul minim şi asta era o cifra constantă, care nu varia de la an la an. După modificarea legii dialogului social , în doi ani, cifra aproape că s-a triplat. Să sperăm că noua lege a dialogului social, votată în decembrie anul trecut, va debloca negocierile colective sectoriale şi vom asista la o diminuare a numărului de lucrători remuneraţi cu salariul minim“, a concluzionat reprezentanta fundaţiei Friedrich Ebert România.

    Oana Popescu, managing director în cadrul companiei de resurse umane Humangest Group, este şi ea de părere că evoluţia numărului de contracte de muncă plătite cu minimul pe economie în 2023 faţă de 2022 a venit pe baza modificărilor legislative din ultima perioadă.

    „Pe de o parte am avut modificarea Codului Fiscal, prin ordonanţa 16/2022, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2023 şi care a impus, din 2023, microîntreprinderilor o condiţie obligatorie pentru a aplica impozitul micro, respectiv aceea de a avea cel puţin un salariat, iar acesta să fie angajat cu normă întreagă. Apoi, creşterea salariului minim la 3.000 de lei brut a integrat de la începutul acestui an şi salariaţii din domeniul agroalimentar care nu au mai beneficiat de un salariu minim diferenţiat, aşa cum se întâmplă în construcţii“, a spus ea pentru ZF.

     

  • Aproape 100.000 de angajaţi lucrează temporar în România pe un salariu mediu de 2.300 de lei net. Adecco, Lugera şi APT sunt firmele cu cei mai mulţi angajaţi în regim temporar, arată datele Inspecţiei Muncii

    Aproape 100.000 de angajaţi din România lucrează pe contracte de muncă „temporare“, arată datele Inspecţiei Muncii de la finalul lunii septembrie.

    Numărul de angajaţi în regim temporar a crescut cu 9.300 faţă de perioada similară din 2020, dar este încă în scădere cu circa 3.000 de angajaţi faţă de perioada similară din 2019.

    „Piaţa muncii din România şi implicit piaţa muncii temporare se decomprimă în 2021, iar semnalele indică o posibilă revenire completă la nivelul lui 2019  undeva spre finalul primului trimestru din 2022 odată cu o potenţială stabilizare în industria automotive, unul din principalii utilizatori tradiţionali de muncă temporară din România , un sector puternic afectat de criza mondială de semi­conductoare“, a explicat Paula Rus, operations ma­nager în cadrul firmei de recrutare şi muncă temporară Adecco România.

  • TRAGEDIA din Colectiv: Maria Ion, care a murit în incendiu, nu avea contract de muncă înregistrat

    “Din verificarea bazei de date privind Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor al «SC Club Colectiv SRL» a rezultat că persoana la care mass-media face trimitere că ar fi lucrat «la negru» nu figura cu contract individual de muncă înregistrat. Acest aspect va fi lămurit la finalizarea cercetării”, se arată în răspunsul transmis de IM agenţiei MEDIAFAX.

    Inspecţia Muncii a precizat că, începând din 2 noiembrie, au fost intensificate, prin inspectoratele teritoriale de muncă, controalele în toată ţara, pentru identificarea cazurilor de muncă nedeclarată şi verificarea respectării prevederilor legale de securitate şi sănătate în muncă în cadrul unităţilor care au ca obiect de activitate cod CAEN 56 – restaurante şi alte activităţi şi servicii de alimentaţie publică – baruri, cluburi de noapte, cafenele, restaurante şi unităţi de acest gen.

    Inspectorul general de stat, Nicolae Dantes Bratu, a precizat că astfel de controale se făceau şi până acum, dar după accidentul din clubul Colectiv s-a decis ca acţiunile de control care vizează unităţile ce au ca obiect de activitate cod CAEN 56 să fie intensificate.

    Maria Ion este printre cele 32 de persoane care şi-au pierdut viaţa în incendiul din 30 octombrie, din clubul Colectiv. Alte aproape 200 de persoane au fost rănite în incendiu, majoritatea fiind internate în spitalele din Capitală.

    Maria Ion lucra la clubul Colectiv ca femeie de serviciu, având acasă cinci copii şi un tată paralizat. Aceştia trăiesc cu chirie într-o cameră de 12 metri pătraţi, fără lumină, şi dorm pe un singur pat şi două fotolii, primite de pomană.

    Femeia, care era plătită cu 100 de lei pe zi pentru a face curăţenie în local, ar fi mers la serviciu în 30 octombrie în locul unei colege, care o rugase să îi facă această favoare pentru că se simţea rău.

    “Erau mai multe fete pe care le trimitea cu rândul. Şi ea se număra printre ele. În acea zi, nu trebuia să fie ea. Colega ei a sunat-o şi i-a spus: “Te rog frumos, poţi să îmi faci în loc, că eu mă simt foarte rău?” Şi atunci ea a mers”, au spus membri ai familiei văduvei, în urma căreia au rămas cinci copii minori.

    “A preferat pentru un milion să meargă acolo pentru că este prea amărâtă. Vă daţi seama: soţul decedat, o mamă decedată, un tată paralizat la pat şi cinci copii. Avea 38 de ani. Şi copiii minori toţi. Cei mai mici sunt în vârstă de 11 ani, gemeni”, mai spuneau apropiaţi ai femeii.

  • TRAGEDIA din Colectiv: Maria Ion, care a murit în incendiu, nu avea contract de muncă înregistrat

    “Din verificarea bazei de date privind Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor al «SC Club Colectiv SRL» a rezultat că persoana la care mass-media face trimitere că ar fi lucrat «la negru» nu figura cu contract individual de muncă înregistrat. Acest aspect va fi lămurit la finalizarea cercetării”, se arată în răspunsul transmis de IM agenţiei MEDIAFAX.

    Inspecţia Muncii a precizat că, începând din 2 noiembrie, au fost intensificate, prin inspectoratele teritoriale de muncă, controalele în toată ţara, pentru identificarea cazurilor de muncă nedeclarată şi verificarea respectării prevederilor legale de securitate şi sănătate în muncă în cadrul unităţilor care au ca obiect de activitate cod CAEN 56 – restaurante şi alte activităţi şi servicii de alimentaţie publică – baruri, cluburi de noapte, cafenele, restaurante şi unităţi de acest gen.

    Inspectorul general de stat, Nicolae Dantes Bratu, a precizat că astfel de controale se făceau şi până acum, dar după accidentul din clubul Colectiv s-a decis ca acţiunile de control care vizează unităţile ce au ca obiect de activitate cod CAEN 56 să fie intensificate.

    Maria Ion este printre cele 32 de persoane care şi-au pierdut viaţa în incendiul din 30 octombrie, din clubul Colectiv. Alte aproape 200 de persoane au fost rănite în incendiu, majoritatea fiind internate în spitalele din Capitală.

    Maria Ion lucra la clubul Colectiv ca femeie de serviciu, având acasă cinci copii şi un tată paralizat. Aceştia trăiesc cu chirie într-o cameră de 12 metri pătraţi, fără lumină, şi dorm pe un singur pat şi două fotolii, primite de pomană.

    Femeia, care era plătită cu 100 de lei pe zi pentru a face curăţenie în local, ar fi mers la serviciu în 30 octombrie în locul unei colege, care o rugase să îi facă această favoare pentru că se simţea rău.

    “Erau mai multe fete pe care le trimitea cu rândul. Şi ea se număra printre ele. În acea zi, nu trebuia să fie ea. Colega ei a sunat-o şi i-a spus: “Te rog frumos, poţi să îmi faci în loc, că eu mă simt foarte rău?” Şi atunci ea a mers”, au spus membri ai familiei văduvei, în urma căreia au rămas cinci copii minori.

    “A preferat pentru un milion să meargă acolo pentru că este prea amărâtă. Vă daţi seama: soţul decedat, o mamă decedată, un tată paralizat la pat şi cinci copii. Avea 38 de ani. Şi copiii minori toţi. Cei mai mici sunt în vârstă de 11 ani, gemeni”, mai spuneau apropiaţi ai femeii.

  • Cele cinci confederaţii sindicale dau în judecată Guvernul pentru desfiinţarea Inspecţiei Muncii

    Blocul Naţional Sindical (BNS), Confederaţia Naţională Sindicală “Cartel Alfa”, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România, Confederaţia Naţională a Sidicatelor Libere din România – Frăţia şi Confederaţia Sindicală Naţională Meridian au arătat, într-o conferinţă de presă, că sunt solidare în demersul referitor la abrogarea prevederilor privind desfiinţarea Inspecţiei Muncii şi apariţia Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială.

    Liderul BNS, Dumitru Costin, a precizat că în 29 decembrie 2014 a fost înregistrată o plângere prealabilă la Guvern, iar celelalte patru confederaţii s-au raliat şi, în 9 ianuarie, toate confederaţiile s-au adresat Avocatului Poporului, cerându-i să sesizeze Curtea Constituţională pentru ca aceasta să evalueze constituţionalitatea OUG 86/2014, respectiv a articolului 5, referitor la înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială.

    Sindicaliştii au precizat că şi alte organizaţii sindicale, dar şi inspectorate teritoriale de muncă au sesizat Avocatul Poporului, fără ca acesta din urmă să ia vreo măsură, şi, în acest context, confederaţiile sindicale au decis să cheme Guvernul în contencios administrativ.

    De asemenea, sindicaliştii au spus că vor scrie tuturor ambasadelor din ţările UE pentru a le semnala decizia Guvernului privind desfiinţarea Inspecţiei Muncii.

    La discuţiile din 9 ianuarie cu avocatul Poporului, reprezentanţii confederaţiilor sindicale au arătat că prevederile articolului 5 din OUG 86 nu se justifică şi s-au pronunţat în favoarea existenţei unei instituţii a Inspecţiei Muncii independente, autonome, în subordinea Parlamentului, instituţie care să fie reglementată în continuare prin lege organică.

    Avocatul Poporului a declarat că experţii instituţiei vor analiza petiţia înaintată de liderii confederaţiilor sindicale, aceasta urmând să fie soluţionată în conformitate cu prevederile constituţionale şi legale.

    Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială vor fi desfiinţate, iar în locul acestora va fi formată, prin comasare, o structură unică, denumită Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială, în subordinea Ministerului Muncii, a decis Guvernul, la sfârşitul anului trecut.

    Urmare a acestei decizii, în subordinea noii agenţii vor fi create, la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, direcţii judeţene de muncă şi securitate socială, conform ordonanţei de urgenţă privind noua configuraţie a Guvernului.

    Agenţia va fi condusă de un secretar de stat numit de premier, la propunerea ministrului Muncii şi va prelua personalul celor două structuri comasate, dar cu încadrarea în numărul maxim de posturi.

    Confederaţia Sindicală “Cartel Alfa” a cerut, în 19 decembrie 2014, retragerea OUG privind comasarea Inspecţiei Muncii cu Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială, considerând că această decizie încurajează frauda fiscală pe piaţa muncii şi transformă Inspecţia Muncii “într-un apendice politic cu caracter de ajutor social”.

    Potrivit “Cartel Alfa”, Convenţia 81 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificata de Guvern, stabileşte principiile de desfăşurare a activităţii de inspecţia muncii, subliniind că aceasta trebuie plasată în cadrul unei autorităţii naţionale cu putere de supraveghere şi control.

    Sindicaliştii au arătat că OUG 86/2014 a fost elaborată, adoptată şi publicată în Monitorul Oficial într-un “total secret”, fără niciun fel de informare, consultare sau aviz din partea partenerilor sociali, procedură obligatorie şi necesară, cu atât mai mult cu cât este vorba de un act normativ care vizează “domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei muncii”.

    Sindicaliştii “Cartel Alfa” au mai anunţat atunci că vor depune o plângere pe acest subiect la Organizaţia Internaţională a Muncii, invitând şi ceilalţi parteneri sociali să adere la acest demers.

    De asemenea, Grupul Parlamentar al PNL a cerut, în 22 decembrie 2014, Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a OUG 86/2014.

    PNL susţine că desfiinţarea Inspecţiei Muncii nu are caracter de urgenţă şi, mai mult, în loc să îmbunătăţească activitatea din domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei, o supune controlului guvernamental şi schimbărilor politice.

    Liberalii spuneau că ordonanţa încalcă şi articolul 6 din Convenţia 81/1947 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, care precizează că “personalul Inspecţiei va fi format din funcţionari publici al căror statut şi condiţii de serviciu le asigură stabilitatea în funcţie şi independenţa faţă de orice schimbare guvernamentală şi orice influenţă neprevăzută din afară.”

  • Inspectia Muncii a inceput verificarile in cazul Ramonei Ciciu

    Directorul Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Bucuresti,
    Bujor Constantin, a sustinut, luni, pentru MEDIAFAX, ca angajatorul
    – compania Ipsos Interactive Services – a solicitat, vineri, o
    amanare cu privire la obligatia de depunere a dosarului privind
    raportarea pe care trebuia sa o faca la ITM.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro