BusinessMagazin

Tag: INSPECŢIA JUDICIARĂ

  • Kovesi a cerut, când era şef DNA, ca interceptările unui fost şef de parchet să fie transmise SRI, în calitate de „beneficiar secundar”. Ce s-a întâmplat cu dosarul

    Reprezentanţii Inspecţiei Judiciare au constatat mai multe situaţii în dosarele cu magistraţii de la DNA, iar multe dintre acestea au vizat interceptările dispuse în cauze care, ulterior, au rămas în nelucrare şi au fost clasate.

    Potrivit concluziilor raportului Inspecţiei Judiciare, informaţiile obţinute de anchetatori în urma interceptărilor magistraţilor au fost trimise, în calitate de beneficiari principali sau secundari (în funcţie de situaţie) şi unor unităţi militare din cadrul SRI. Totodată, au fost şi situaţii în care autorizaţiile emise de instanţă au fost direct puse în aplicare de o unitate militară din SRI în baza protocolului din 2009, încheiat între Parchetul General şi Serviciu.

    Un dosar de la DNA structura centrală (deschis în 2014) şi trimis ulterior la serviciul teritorial Oradea (2016) a vizat anchetarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea de la acel moment (Aurel Mascaş), care a fost interceptat în baza a patru mandate de supraveghere tehnică.

    Inspectorii judiciari au identificat mai multe adrese al DNA – central, toate semnate de şeful Direcţiei de la acel moment, Laura Codruţa Kovesi. Fosta şefă DNA solicita ca rezultatul mandatelor de supraveghere să fie transmis, săptămânal, către două unităţi militare din SRI, în calitate de beneficiari secundari. Motivul a fost „efectuarea în condiţii optime a urmării penale”.

    Inspectorii au mai găsit o adresă semnată tot de Laura Codruţa Kovesi către SRI, prin care cerea, în baza protocolului din 2009, sprijin tehnic şi analitic în dosar.

    Într-un alt dosar de la DNA Oradea, procurorul de caz a cerut într-un dosar penal interceptarea pentru 30 de zile pentru judecător, avocat şi alte persoane, dar şi autorizarea înregistrărilor audio-video în mediul ambiental, pe momente operative.

    În acelaşi referat, inspectorii judiciari au mai constatat documente care arătau:

    – interceptările şi înregistrările aprobate mai sus vor fi efectuate de SRI Bihor, în colaborare cu operatorii de telefonie mobilă;

    – redarea convorbirilor şi exploatarea materialelor să revină tot SRI Bihor;

    – înregistrările audio-video în mediul ambiental şi de imagini şi redarea discuţiilor înregistrate vor fi efectuate de aceeaşi structură.

    Instanţa de la Curtea de Apel Oradea a autorizat măsurile solicitate în martie 2013, însă în perioada martie 2013 – februarie 2014 dosarul a rămas în nelucrare. În iulie 2014, cauza a fost clasată.

    Inspectorii judiciari au verificat dosarele de la DNA cu magistraţi instrumentate în perioada 2014-2018. În urma plenului de marţi, care a durat 7 ore, a fost validat raportul Inspecţiei Judiciare privind dosarele de pe rolul DNA cu magistraţii. Subiectul creat numeroase discuţii contradictorii între membrii CSM.

  • Kovesi, Onea şi Iacob, judecaţi disciplinar de procurorii din CSM la sesizarea Inspecţiei Judiciare/ Ce acuzaţii i se aduc fostei şefe DNA

    Fostul procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, fostul procuror DNA Lucian Onea, aflat acum la Parchetul Judecătoriei Câmpina, în prezent suspendat din funcţie, şi Marius Iacob, procuror şef adjunct al DNA vor fi judecaţi miercuri de Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Pentru toate cele patru dosare în care sunt judecaţi cei trei, Inspecţia Judiciară (IJ) a sesizat CSM pentru abateri disciplinare prevăzute de articolul 99 din Legea 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

    Pentru Kovesi, IJ a sesizat CSM în două dosare, unul în care este judecată doar ea şi altul în care apare alături de fostul ei adjunct, Marius Iacob.

    Astfel, în primul dintre dosare, inspectorii IJ îi impută lui Kovesi „nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii, dacă fapta nu constituie infracţiune” iar în dosarul în care apare alături de Marius Iacob, pentru încălcarea mai multor articole privind răspunderea disciplinară a procurorilor.

    În acest ultim dosar în care apare alături de fostul adjunct, lui Kovesi i se impută manifestări „care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu”, precum şi atitudini ”nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii” şi ”nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente”.

    Acuzaţiile care i se aduc lui Marius Iacob

    La rândul său, procurorului Marius Iacob i se impută de către inspectorii IJ ”nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea judecăţii”.

    Lucian Onea este acuzat de IJ pentru ”încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii”.

    Inspecţia Judiciară a demarat în 12 ianuarie 2018 o acţiune disciplinară în cazul Laurei Coduţa Kovesi. Una dintre abaterile disciplinare ale procurorului şef al DNA, constatată de inspectori, se referă la înregistrările apărute în spaţiul public, din timpul unei şedinţe de lucru, pe data de 18 iunie 2017. “Procurorul şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniştri”, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii Constituţionale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate”, spuneau inspectorii, într-un comunicat de presă, în ianuarie 2018.

    Kovesi ar fi folosit “faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Băsescu, Ponta şi Macovei au afectat independenţa justiţiei prin declaraţiile lor

    ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE

  • CSM verifică dacă a fost afectată independenţa magistraţilor prin articolele despre dosarul ICA

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –