BusinessMagazin

Tag: inovare

  • Educaţie, stil de viaţă şi wellness. România vrea să dubleze alocarea din PIB pentru cercetare, dezvoltare şi inovare în următorii cinci ani

    ♦ România este pe ultimul loc în UE după cheltuielile cu cercetarea şi dezvoltarea, cu mai puţin de 0,5% din PIB ♦ La nivelul Uniunii Europene, cheltuielile cu cercetarea, dezvoltarea şi inovarea au fost, în medie, de 2,32% din PIB.

    Noua ţintă asumată de autorităţile din România pentru cheltuielile ce vizează sectorul de cercetare – dezvoltare – inovare este de 1% din PIB, prin Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare în perioada 2022-2027, ţintă care nu ar putea fi atinsă fără contribuţia fondurilor private, conform unui raport realizat de KPMG.

    „Ne dorim să utilizăm cercetarea – dezvoltarea – inovarea ca unul dintre instrumentele pentru creşterea economică. Important este să înţelegem că pe mediul de afaceri vrea să aplice aceste facilităţi. (…) Ştim constrângerile bugetare, dar cred că trebuie să avem în calcul faptul că, dacă nu ne aliniem la nivel de facilităţi, pierdem iarăşi teren în a atrage investiţii. Şi investiţiile străine pot fi atrase în România, pe lângă capitalul autohton”, a spus Ramona Jurubiţă, country managing partner KPMG România, în cadrul conferinţei „Facilităţile fiscale pentru cercetare-dezvoltare – un instrument la îndemâna României pentru creştere economică“, organizată de KPMG România în parteneriat cu Ziarul Financiar.

    În prezent, în România, raportul cheltuielilor din PIB alocate acestor tipuri de activităţi este de 0,47%, cheltuielile realizate de statul român scăzând, chiar, marginal, deşi schemele de ajutor de stat au fost în creştere.

    Pachetul de facilităţi fiscale oferit de România pentru activităţi din cercetare-dezvoltare cuprinde o deducere suplimentară de 50% din totalul cheltuielilor întreprinse în acest scop, amortizarea accelerată a activelor utilizate în scopuri de cercetare-dezvoltare şi scutirea impozitului pe veniturile din salarii ale cercetătorilor şi ale altor angajaţi implicaţi în cercetare-dezvoltare, inovare (CDI).

    În Lituania, Slovacia, Ungaria, Polonia şi Croaţia, deducerile suplimentare ating valori semnificative de până la 300% din totalul cheltuielilor, arată studiul KPMG în România – ”Facilităţi fiscale şi alte instrumente de stimulare a activităţilor de cercetare-dezvoltare – un potenţial semnificativ la îndemâna României pentru creştere economică”.

    Conform datelor furnizate de la Banca Mondială, citate de studiul KPMG,  printre jucătorii cheie la nivel mondial în materie de cheltuieli cu CDI ca procent din PIB se numără: Israel (5,44%), S.U.A (3,45%), Coreea de Sud (4,81%), Japonia (3,26%) şi Suedia (3,14%).

    La nivelul Uniunii Europene, datele oficiale publicate de către Eurostat arată situaţia aferentă anului 2020. În acest an, cheltuielile cu activităţile de cercetare – dezvoltare – inovare la nivelul Uniunii Europeneau fost, în medie, de 2,32% din PIB, o creştere de aproximativ plus 0,1% faţă de nivelul raportat în anul 2019.

    De asemenea, este important de menţionat faptul că în ultimii cinci ani şi la nivelul UE27 ponderea din PIB a cheltuielilor aferente activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare a crescut cu Ă0,2%. Astfel, ţinta de 3% din PIB stabilită de Uniunea Europeană în cadrul Strategiei Europa 2020 a fost atinsă sau depăşită de doar cinci state membre: Suedia, Belgia, Austria, Germania şi Danemarca. Se remarcă faptul că România se află pe ultimul loc, cu doar 0,47% din PIB alocat activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare, în scădere cu 0,01% faţă de anul 2019.

  • Transformare prin inovare

    Digitalizarea remodelează activitatea din fiecare sector al economiei, atât la nivel local, cât şi la nivel global, pe măsură ce jucătorii din diferite domenii adoptă şi integrează cele mai noi tehnologii. În acest context, compania Leviatan Design a decis să investească semnificativ în ultimii ani pentru a implementa în activitatea din sectorul construcţiilor inovaţii precum automatizări de procese, tehnologie mobilă de comunicare şi procesare a datelor, dar şi echipamente de ultimă generaţie precum scannere 3D, drone sau Microsoft HoloLens.

     

    În domeniul construcţiilor tehnologiile au pătruns destul de greu şi poate mult mai târziu decât în celelalte. Chiar dacă digitalizarea în acest sector economic a avut un ritm mult mai lent faţă de alte industrii – dată fiind inerţia destul de mare, dar şi complexitatea ridicată a operaţiunilor din domeniu – dezvoltarea accelerată a aplicaţiilor informatice reprezintă cu siguranţă principala sursă de suport în abordarea şi transformarea procesului de proiectare şi de execuţie în domeniul construcţiilor”, a explicat Maria Vasi, coordonator birou structuri în cadrul Leviatan Design, în timpul videoconferinţei „Cele mai inovatoare companii din România 2021 – Cum accelerăm inovarea în România?”, organizată în parteneriat cu BAT şi Leviatan Design.

    Compania Leviatan Design este un furnizor de soluţii integrate de inginerie civilă şi construcţii de la concept până la realizare. Aceasta este una dintre primele companii din domeniu care a spus un „da” răspicat progresului tehnologic şi care a început să implementeze cele mai noi inovaţii în propriile procese. „În ultimii trei ani am implementat tehnologii de ultimă generaţie care au implicat alocare de resurse financiare undeva între 500.000 şi 1 milion de euro, reprezentând tehnologie, software, dar şi partea de training. Investiţia în tehnologie şi în instrumente de automatizare reprezintă una dintre priorităţile noastre”. Astfel, compania a digitalizat toate procesele de proiectare şi a implementat platforme şi soluţii care au eficientizat atât procesul de proiectare, cât şi urmărirea lucrărilor.

    Printre acestea se numără automatizările de procese, big data, tehnologia mobilă de comunicare şi procesare a datelor, dar şi echipamente precum HoloLens sau scannere 3D.

    „Adaptarea la noua paradigmă tehnologică a fost posibilă prin ghidarea activităţii noastre în funcţie de noile instrumente IT şi de adoptarea conceptelor metodologiei de lucru BIM (Building Information Modeling) – care reprezintă un mod colaborativ de lucru în baza căruia ne-am pus şi noi crearea tuturor paşilor de lucru în procesul de proiectare şi de urmărire a lucrărilor”. Concret, Leviatan Design utilizează un mediu comun de date pentru partajarea şi stocarea informaţiilor de care au nevoie toţi membrii echipei în orice moment. Totodată, cu ajutorul acestui mediu comun de date compania partajează documentele legate de procesele de proiectare. „Această modalitate de lucru integrată şi digitală pe care o avem deja implementată de mai mulţi ani a devenit foarte utilă şi extrem de apreciată de către toţi specialiştii noştri pe perioada lockdownului, dar şi ulterior. Această validare a modalităţii de lucru, dar şi evoluţia percepţiei generale asupra digitalizării în compania noastră au permis chiar şi la nivel de management al schimbării o acceptare mult mai mare din partea colegilor”.

     

    Cu tehnologia în teren

    Concepte precum realitate virtuală, realitate augmentată sau realitate mixtă îşi fac loc din ce în ce mai mult în viaţa cotidiană a businessului, iar Leviatan Design foloseşte conceptul de realitate mixtă în mod integrat cu mediul de lucru colaborativ. „Ce reprezintă în practică? Se încarcă modelul 3D în software-ul echipamentului HoloLens, utilizatorul îşi pune pe cap casca cu ochelarii, iar pe lentilele ochelarilor sunt proiectate hologramele modelului 3D. În funcţie de specialitate şi de locul în care sunt utilizaţi ochelarii – pot fi utilizaţi atât în biroul de proiectare pentru coordonare, dar şi pe situl lucrării în şantier – se pot vedea detaliile proiectului, arhitectură, structură, compartimentări, design”.

    Prin urmare, beneficiarul poate avea o viziune mult mai clară asupra modului în care va arăta proiectul la finalizare şi poate veni cu feedback către echipele de proiectare încă din etapele incipiente ale proiectului. Mentalitatea de inovaţie a dat roade în cadrul companiei, spune Maria Vasi, întrucât Leviatan Design a resimţit o evoluţie puternică într-un timp scurt în urma adoptării celor mai sofisticate tehnologii din domeniu. „Acest lucru a contribuit la setarea unei noi viziuni la nivelul companiei, şi anume am demarat un proiect intern de R&D cu o echipă de programatori în vederea stabilirii unui nivel îmbunătăţit, customizat, dedicat nevoilor noastre pentru automatizare şi interconectarea datelor în vederea recentrării efortului de proiectare de pe proces pe creativitate. În acest moment în activitatea de proiectare se consumă mult timp pentru modelare, concept, pentru toate informaţiile necesare proiectării şi realizării produsului cerut de beneficiar, şi acest timp îndelungat scurtează automat procesul de creaţie”.

    O altă tehnologie adoptată de Leviatan Design este scanarea laser 3D, care vine în ajutorul oricărui inginer, arhitect sau specialist implicat, în contextul în care se pot scana miliarde de puncte ale terenului, ale mediului de construcţie sau ale oricărui element. Toate acestea generează o suprafaţă virtuală care poate fi importată în programele de proiectare BIM. Astfel, se obţine o imagine exactă a întregului ansamblu, iar procesul se eficientizează. „Care este scopul implementării tuturor acestor tehnologii? Prin implementarea modului colaborativ de lucru, a tehnologiilor de realitate mixtă şi a celor de scanare 3D, punem bazele integrării conceptului de «digital twin» în cadrul procesului de proiectare. Acesta va constitui proiectul aşa cum a fost executat, să poată fi pus la dispoziţia beneficiarului pentru a folosi la capacitate maximă software-urile de facility management.

    Astfel, prin integrarea modelului 3D din teren cu modelul 3D proiectat completăm această dimensiune digital twin a standardului BIM”. Pentru context, conceptul de digital twin reprezintă un model virtual al unui proces, produs sau serviciu, care poate implica senzori ce furnizează date în timp real şi poate integra elemente precum IoT, inteligenţă artificială şi analiză software. Datele colectate contribuie la crearea modelului virtual şi ajută la vizualizarea produsului final. „La ce ne ajută crearea acestei dimensiuni de digital twin? Ajută la reducerea costurilor de exploatare şi a consumului de energie, aspecte care vor constitui în mod uzual aproximativ 90% din costul total al clădirilor, atât în faza de investiţie, cât şi în faza de exploatare, conform estimărilor actuale. (…) Vizăm atingerea obiectivului de a livra clădiri şi proiecte inteligente şi inteligent proiectate, care să respecte standardele actuale de susenabilitate şi viitoarele standarde referitoare la clădiri cu o amprentă de carbon neutră”.

     

    Procesul de inovare

     Maria Vasi a contribuit şi la dezbaterea din cadrul videoconferinţei, unde s-a discutat despre poziţia României de „inovator emergent” în cadrul European Innovation Scoreboard 2021, tabloul de bord al inovării în UE. Ea consideră că această poziţie este legată şi de natura procesului de inovare, care este unul îndelungat. „Procesul inovativ pentru a fi implementat în cadrul unei companii implică şi necesită foarte mult timp, investiţii majore, alocări suplimentare de resurse şi timp, iar drumul de la idee la punerea în practică nu se întâmplă de pe o zi pe alta, nu se întâmplă automat, şi acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care ritmul de inovare în domeniul construcţiilor este unul lent.

    Chiar şi pentru optimizarea unui flux de lucru simplu este un proces îndelungat până ca acesta să ajungă să aducă plus valoare, însă pentru noi ca şi companie din domeniul construcţiilor acest proces a devenit aproape indispensabil, pe de o parte datorită provocărilor ridicate de pandemie şi pe de altă parte datorită faptului că digitalizarea reprezintă viitorul şi nu ne putem digitaliza fără a realiza procesul de inovaţie”.

    O altă temă importantă în ceea ce priveşte inovaţia şi mecanismele inovării ţine de adopţie, în contextul în care oamenii sunt cei care trebuie să fie deschişi către utilizarea celor mai noi tehnologii. „Pe toată perioada de implementare a acestor tehnologii am constatat că majoritatea specialiştilor sunt deschişi la adoptarea de noi tehnologii atunci când văd avantajele, dacă uşurează anumite etape din proces, dacă automatizează anumite etape.

    Astfel, noi am pus bazele unui proces foarte bine pus la punct de analizare a ideilor, de studiere a celor mai bune tehnologii, de verificare a paşilor de implementare, de stabilire a acestora în acord cu nevoile firmei şi cu rezultatele pe care le dorim”. Totodată, Leviatan Design a implementat în procesul de lucru o secţiune de „lecţii învăţat”, ceea ce înseamnă că la finalul fiecărui proiect specialiştii care au participat sunt încurajaţi să identifice problemele care au apărut, să propună şi să vină cu soluţii de îmbunătăţire, astfel încât procesul este îmbunătăţit continuu, iar specialiştii sunt încurajaţi să identifice ce mai poate fi automatizat în activitatea companiei.

    În ceea ce priveşte modul în care poate fi încurajată inovarea în sectorul construcţiilor, Maria Vasi a recomandat constituirea unor grupuri de lucru care să aducă la aceeaşi masă toate părţile implicate, de la sectorul public, până la sectorul privat şi cel academic. „Putem recomanda constituirea de grupuri de lucru din care să facă parte atât companiile cu experienţă practică de lucru, companiile emergente din tehnologie, cât şi reprezentanţii industriilor care au rol operaţional în domeniul construcţiilor. Totodată, ar fi foarte important ca în aceste grupuri de lucru să participe şi decidenţii din instituţiile cu rol de reglementare şi reprezentanţii universităţilor de profil. Aceste grupuri ar putea să stabilească proiecte-pilot cu obiective clare, care apoi să fie testate localizat, iar concluziile şi lecţiile învăţate din aceste proiecte pot aduce o ameliorare şi o implementare mult mai rapidă a digitalizării în construcţii.”

  • Pe calea inovării

    Inovarea este principala forţă prin care businessurile se transformă, avansează şi reconfigurează pieţe, iar avansul tehnologic din ultimii ani permite ca aceasta să se întâmple la nivelul fiecărei industrii în parte. În acest context, BAT a investit peste 1 miliard de lire sterline în ultimii patru ani şi pune la lucru circa 1.500 de specialişti într-o divizie de R&D care are un scop clar: să reducă riscurile asociate fumatului.

    Inovaţia este în centrul activităţii noastre în industria tutunului pentru că trecem printr-o perioadă de transformări rapide, care poate fi susţinută doar de ştiinţă şi inovaţie. Avem un scop îndrăzneţ, şi-anume să construim un viitor mai bun, ceea ce înseamnă să reducem impactul produselor noastre asupra sănătăţii, în timp ce continuăm să deservim clienţii care doresc să consume produsele noastre”, a explicat Claire Wisbey, directorul pentru comunicare ştiinţifică la nivel global al BAT.

     Ea a detaliat iniţiativele BAT bazate pe inovaţie în cadrul videoconferinţei Business Magazin „Cele mai inovatoare companii din România 2021 – Cum accelerăm inovarea în România?”, organizată în parteneriat cu BAT şi Leviatan Design. Astfel, compania dezvoltă un portofoliu de produse care nu implică arderea, ci încălzirea tutunului, pentru a reduce riscurile asociate fumatului (în original: tobacco harm reduction).

    „Avem o divizie strategică de ştiinţă şi tehnologie care se uită la viitoarele tehnologii globale şi avem o echipă dedicată de tech scouts care urmăreşte îndeaproape tot ce se întâmplă în Silicon Valley. Aţi putea crede că este destul de departe de core-businessul nostru, dar de fapt activităţile care sunt create acolo sunt aplicabile în multe organizaţii la nivel global”.

    BAT este lider în piaţa tutunului pe plan local, cu o cotă de peste 50% şi cu peste 3.000 de angajaţi. La nivel global, compania are peste 55.000 de angajaţi şi operează în 180 de ţări cu 45 de fabrici în 43 de pieţe. De la acest nivel, grupul vrea să se îndrepte din ce în ce mai mult spre produse pe care le promovează drept o alternativă mai puţin nocivă, în contextul în care există consumatori care sunt deschişi spre alternative.

    „Focusul nostru pe inovaţie se reflectă şi în produsele pe care le avem în piaţă astăzi. Avem cea mai largă gamă de produse alternative pentru consumatori, care trec prin mii de testări înainte de a ajunge la consumatori. Dar sunt toate susţinute de ştiinţă, ştiinţă care continuă să evolueze. Continuăm să dezvoltăm noi metode de a testa produsele, astfel încât ştim că produsele care ajung la consumatori nu sunt doar high-tech, dar se supun şi celor mai stringente standarde de siguranţă”.

     Mentalitate de inovaţie

    Evenimentul Business MAGAZIN a acoperit teme din sfera inovaţiei, precum poziţia României de inovator emergent în cadrul European Innovation Scoreboard 2021, tabloul de bord al inovării în UE sau subiecte ca politicile publice necesare pentru a încuraja inovarea.

    Dincolo de poziţia de reprezentant al BAT, Claire Wisbey a discutat şi din perspectiva unui specialist cu 25 de ani de experienţă în domenii precum comunicare pentru cercetare şi farmacologie la nivel naţional şi internaţional şi a colaborat în mod direct cu biroul de coordonare a sistemului public de sănătate din Marea Britanie, dar şi cu alte autorităţi publice. Înainte de a se alătura BAT, Wisbey a lucrat în cadrul companiei farmaceutice GSK.

     „Trebuie să ne asigurăm că există un cadru de reglementare care permite tehnologiei, talentelor şi pieţei să se dezvolte. Cred că este vorba de libertate pentru a inova şi vorbim de nevoia unui mediu care încurajează, cultivă şi recompensează inovaţia pentru a putea vedea investiţii constante în infrastructură, în emergenţa talentelor şi în dezvoltarea următoarei generaţii de talente”, a spus Wisbey referindu-se la poziţia României de „inovator emergent” în topul european.

     În sprijinul inovaţiei, ea consideră că este necesar un mix care cuprinde decizii bazate pe date, pe analizarea acestora, pe înţelegerea dorinţelor consumatorilor, pe calitate, siguranţă, dar şi pe capacitatea pieţei de a adopta tehnologia. „Cred că un alt lucru important este să avem astfel de conferinţe unde putem comunica, împărtăşi idei pentru a şti şi pentru a înţelege ce se întâmplă în alte organizaţii, pentru a putea învăţa, pentru a evolua şi pentru a câştiga informaţii unul de la celălalt.”

     La nivelul politicilor publice care ar putea încuraja inovarea, Wisbey consideră că legislaţia este critică, întrucât ea trebuie să stimuleze şi să încurajeze inovaţia, dar şi să protejeze.

     „Noi la BAT ne uităm constant la cum este concentrată inovaţia, care este geneza ei, care este nevoia pe care o satisfaci. Spre exemplu, când ne gândim la nevoie, ne gândim la consumatori, la preferinţele din piaţă. Într-o piaţă ca România ne uităm care e peisajul, ce vor oamenii, cum se aşază ţara din perspectiva preferinţelor consumatorilor, iar apoi ne uităm care este peisajul de reglementare, cum noi ca organizaţie condusă de inovaţie operăm pe plan local.”

    Dincolo de produse, inovaţia poate însemna şi modul în care o companie este deschisă la a-şi transforma procesele şi activităţile. În acest sens, BAT şi-a asumat o ţintă de neutralitate climatică din perspectiva amprentei de carbon a companiei, până în 2050. Reprezentanta companiei a subliniat că organizaţiile trebuie să adopte o mentalitate de inovaţie în toate activităţile pe care le desfăşoară.

    „Şi cred că asta începe cu ecosistemul potrivit, cu înţelegerea setului de aptitudini şi de capabilităţi necesare din perspectiva nevoilor educaţionale pe termen lung. Sunt acestea stimulate? Există politici guvernamentale care să stimuleze organizaţiile să investească şi să continue să investească? Există roluri, joburi şi infrastructură să poţi angaja oameni cu roluri specializate precum cel de data scientist sau alte lucruri noi şi interesante? Cred că trebuie să existe un ecosistem care să permită şi să încurajeze inovaţia”.

    Wisbey consideră că o altă latură importantă a discuţiei ţine de adopţia celor mai noi şi inovatoare produse, în contextul în care un ecosistem care încurajează inovarea trebuie să încurajeze şi adoptarea inovaţiilor rezultate.

     „Trebuie să stabilim o piaţă care nu doar permite inovarea, dar duce şi spre o adopţie cât mai rapidă a acesteia a inovaţiei, astfel încât consumatorii, infrastructura, ţara să poată beneficia de aceasta.”

    De la proces la rezultat

    BAT a investit în ultimii 4 ani peste 1 miliard de lire sterline în cercetare şi dezvoltare pentru a inova în direcţia portofoliului de produse alternative. Printre noile categorii de produse se numără ţigări electronice, produse care încălzesc tutunul, produse moderne pentru uz oral, precum şi produse cu nicotină pentru uz oral fără tutun.

    Compania a avut în 2020 13,5 milioane de clienţi pentru produsele care nu ard tutunul, cu 3 milioane mai mulţi decât în anul anterior. Investiţiile şi cei 1.500 de specialişti puşi la lucru în divizia de cercetare şi dezvoltare a companiei reprezintă eforturi care s-au concretizat până acum prin gamele Vuse, glo şi Velo. Produsele glo care încălzesc tutunul în loc să îl ardă au ajuns în piaţa din România în decembrie 2017. BAT susţine clar că ţigările cauzează riscuri majore la adresa sănătăţii şi că singura modalitate prin care acestea pot fi evitate este renunţarea la fumat.

    De cealaltă parte, BAT îi încurajează pe cei care continuă să fumeze să facă trecerea complet la alternativele al căror risc ar fi mai redus, iar eforturile pentru a dezvolta aceste alternative se desfăşoară în centrele R&D din Marea Britanie, SUA, China şi Brazilia. Acum, la nivel global, compania vrea să ajungă la 50 de milioane de consumatori până în 2050 pentru alternativele care nu presupun arderea tutunului şi aşteaptă venituri de 5 miliarde de lire sterline din aceste categorii până în 2025.

    Tot până în 2025 se aşteaptă ca aceste noi categorii de produse să devină profitabile pentru companie, potrivit informaţiilor prezentate de BAT. „În continuare ne gândim la inovaţie consumer first, la piaţă şi la preferinţele pieţei, şi ne gândim la reglementări şi la cum ne mişcăm şi evoluăm în interiorul lor, dar şi la cum evoluăm utilizând inovaţia şi noile tehnologii”.

  • Pe calea inovării

    Inovarea este principala forţă prin care businessurile se transformă, avansează şi reconfigurează pieţe, iar avansul tehnologic din ultimii ani permite ca aceasta să se întâmple la nivelul fiecărei industrii în parte. În acest context, BAT a investit peste 1 miliard de lire sterline în ultimii patru ani şi pune la lucru circa 1.500 de specialişti într-o divizie de R&D care are un scop clar: să reducă riscurile asociate fumatului.

    Inovaţia este în centrul activităţii noastre în industria tutunului pentru că trecem printr-o perioadă de transformări rapide, care poate fi susţinută doar de ştiinţă şi inovaţie. Avem un scop îndrăzneţ, şi-anume să construim un viitor mai bun, ceea ce înseamnă să reducem impactul produselor noastre asupra sănătăţii, în timp ce continuăm să deservim clienţii care doresc să consume produsele noastre”, a explicat Claire Wisbey, directorul pentru comunicare ştiinţifică la nivel global al BAT.

     Ea a detaliat iniţiativele BAT bazate pe inovaţie în cadrul videoconferinţei Business Magazin „Cele mai inovatoare companii din România 2021 – Cum accelerăm inovarea în România?”, organizată în parteneriat cu BAT şi Leviatan Design. Astfel, compania dezvoltă un portofoliu de produse care nu implică arderea, ci încălzirea tutunului, pentru a reduce riscurile asociate fumatului (în original: tobacco harm reduction).

    „Avem o divizie strategică de ştiinţă şi tehnologie care se uită la viitoarele tehnologii globale şi avem o echipă dedicată de tech scouts care urmăreşte îndeaproape tot ce se întâmplă în Silicon Valley. Aţi putea crede că este destul de departe de core-businessul nostru, dar de fapt activităţile care sunt create acolo sunt aplicabile în multe organizaţii la nivel global”.

    BAT este lider în piaţa tutunului pe plan local, cu o cotă de peste 50% şi cu peste 3.000 de angajaţi. La nivel global, compania are peste 55.000 de angajaţi şi operează în 180 de ţări cu 45 de fabrici în 43 de pieţe. De la acest nivel, grupul vrea să se îndrepte din ce în ce mai mult spre produse pe care le promovează drept o alternativă mai puţin nocivă, în contextul în care există consumatori care sunt deschişi spre alternative.

    „Focusul nostru pe inovaţie se reflectă şi în produsele pe care le avem în piaţă astăzi. Avem cea mai largă gamă de produse alternative pentru consumatori, care trec prin mii de testări înainte de a ajunge la consumatori. Dar sunt toate susţinute de ştiinţă, ştiinţă care continuă să evolueze. Continuăm să dezvoltăm noi metode de a testa produsele, astfel încât ştim că produsele care ajung la consumatori nu sunt doar high-tech, dar se supun şi celor mai stringente standarde de siguranţă”.

     Mentalitate de inovaţie

    Evenimentul Business MAGAZIN a acoperit teme din sfera inovaţiei, precum poziţia României de inovator emergent în cadrul European Innovation Scoreboard 2021, tabloul de bord al inovării în UE sau subiecte ca politicile publice necesare pentru a încuraja inovarea.

    Dincolo de poziţia de reprezentant al BAT, Claire Wisbey a discutat şi din perspectiva unui specialist cu 25 de ani de experienţă în domenii precum comunicare pentru cercetare şi farmacologie la nivel naţional şi internaţional şi a colaborat în mod direct cu biroul de coordonare a sistemului public de sănătate din Marea Britanie, dar şi cu alte autorităţi publice. Înainte de a se alătura BAT, Wisbey a lucrat în cadrul companiei farmaceutice GSK.

     „Trebuie să ne asigurăm că există un cadru de reglementare care permite tehnologiei, talentelor şi pieţei să se dezvolte. Cred că este vorba de libertate pentru a inova şi vorbim de nevoia unui mediu care încurajează, cultivă şi recompensează inovaţia pentru a putea vedea investiţii constante în infrastructură, în emergenţa talentelor şi în dezvoltarea următoarei generaţii de talente”, a spus Wisbey referindu-se la poziţia României de „inovator emergent” în topul european.

     În sprijinul inovaţiei, ea consideră că este necesar un mix care cuprinde decizii bazate pe date, pe analizarea acestora, pe înţelegerea dorinţelor consumatorilor, pe calitate, siguranţă, dar şi pe capacitatea pieţei de a adopta tehnologia. „Cred că un alt lucru important este să avem astfel de conferinţe unde putem comunica, împărtăşi idei pentru a şti şi pentru a înţelege ce se întâmplă în alte organizaţii, pentru a putea învăţa, pentru a evolua şi pentru a câştiga informaţii unul de la celălalt.”

     La nivelul politicilor publice care ar putea încuraja inovarea, Wisbey consideră că legislaţia este critică, întrucât ea trebuie să stimuleze şi să încurajeze inovaţia, dar şi să protejeze.

     „Noi la BAT ne uităm constant la cum este concentrată inovaţia, care este geneza ei, care este nevoia pe care o satisfaci. Spre exemplu, când ne gândim la nevoie, ne gândim la consumatori, la preferinţele din piaţă. Într-o piaţă ca România ne uităm care e peisajul, ce vor oamenii, cum se aşază ţara din perspectiva preferinţelor consumatorilor, iar apoi ne uităm care este peisajul de reglementare, cum noi ca organizaţie condusă de inovaţie operăm pe plan local.”

    Dincolo de produse, inovaţia poate însemna şi modul în care o companie este deschisă la a-şi transforma procesele şi activităţile. În acest sens, BAT şi-a asumat o ţintă de neutralitate climatică din perspectiva amprentei de carbon a companiei, până în 2050. Reprezentanta companiei a subliniat că organizaţiile trebuie să adopte o mentalitate de inovaţie în toate activităţile pe care le desfăşoară.

    „Şi cred că asta începe cu ecosistemul potrivit, cu înţelegerea setului de aptitudini şi de capabilităţi necesare din perspectiva nevoilor educaţionale pe termen lung. Sunt acestea stimulate? Există politici guvernamentale care să stimuleze organizaţiile să investească şi să continue să investească? Există roluri, joburi şi infrastructură să poţi angaja oameni cu roluri specializate precum cel de data scientist sau alte lucruri noi şi interesante? Cred că trebuie să existe un ecosistem care să permită şi să încurajeze inovaţia”.

    Wisbey consideră că o altă latură importantă a discuţiei ţine de adopţia celor mai noi şi inovatoare produse, în contextul în care un ecosistem care încurajează inovarea trebuie să încurajeze şi adoptarea inovaţiilor rezultate.

     „Trebuie să stabilim o piaţă care nu doar permite inovarea, dar duce şi spre o adopţie cât mai rapidă a acesteia a inovaţiei, astfel încât consumatorii, infrastructura, ţara să poată beneficia de aceasta.”

    De la proces la rezultat

    BAT a investit în ultimii 4 ani peste 1 miliard de lire sterline în cercetare şi dezvoltare pentru a inova în direcţia portofoliului de produse alternative. Printre noile categorii de produse se numără ţigări electronice, produse care încălzesc tutunul, produse moderne pentru uz oral, precum şi produse cu nicotină pentru uz oral fără tutun.

    Compania a avut în 2020 13,5 milioane de clienţi pentru produsele care nu ard tutunul, cu 3 milioane mai mulţi decât în anul anterior. Investiţiile şi cei 1.500 de specialişti puşi la lucru în divizia de cercetare şi dezvoltare a companiei reprezintă eforturi care s-au concretizat până acum prin gamele Vuse, glo şi Velo. Produsele glo care încălzesc tutunul în loc să îl ardă au ajuns în piaţa din România în decembrie 2017. BAT susţine clar că ţigările cauzează riscuri majore la adresa sănătăţii şi că singura modalitate prin care acestea pot fi evitate este renunţarea la fumat.

    De cealaltă parte, BAT îi încurajează pe cei care continuă să fumeze să facă trecerea complet la alternativele al căror risc ar fi mai redus, iar eforturile pentru a dezvolta aceste alternative se desfăşoară în centrele R&D din Marea Britanie, SUA, China şi Brazilia. Acum, la nivel global, compania vrea să ajungă la 50 de milioane de consumatori până în 2050 pentru alternativele care nu presupun arderea tutunului şi aşteaptă venituri de 5 miliarde de lire sterline din aceste categorii până în 2025.

    Tot până în 2025 se aşteaptă ca aceste noi categorii de produse să devină profitabile pentru companie, potrivit informaţiilor prezentate de BAT. „În continuare ne gândim la inovaţie consumer first, la piaţă şi la preferinţele pieţei, şi ne gândim la reglementări şi la cum ne mişcăm şi evoluăm în interiorul lor, dar şi la cum evoluăm utilizând inovaţia şi noile tehnologii”.