Autoritatea pentru Concurenţă Economică din Ungaria (GVH) va pune mare accen pe examinarea anumitor caracteristici ale pieţei serviciilor în perioada următoare, relatează Portfolio. Autoritatea citează ca exemplu costul în creştere al funeraliilor. Costul înmormântărilor a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, iar multe funeralii sunt plătite cu împrumuturi personale.
Tag: ÎNMORMÂNTĂRI
-
Vlad Voiculescu: Preoţii şi rudele pacienţilor COVID vor putea intra în ATI
După o întâlnire cu reprezentanţii cultelor, Vlad Voiculescu a anunţat modificarea ordinului care reglementează felul în care reprezentanţii cultelor vor avea acces la pacienţii internaţi în spitalele COVID-19 şi, de asemenea, modul în care sunt organizate înmormântările acestor bolnavi.
Ordinul este în lucru şi va fi semnat cel târziu vineri, urmând să conţină „toate modificările care au fost solicitate de reprezentanţii cultelor”.
De asemenea, ordinul va conţine şi câteva reglementări suplimentare pe care Ministerul Sănătăţii le consideră necesare, fiind vorba aici despre măsuri de protecţie pentru cei care sunt implicaţi în înmormântare.
„Toate solicitările cultelor vor fi incluse în noua formă a ordinului. Vorbim despre accesul preotului în spital la pacienţii care au nevoie. Avem în vedere lucrul acesta şi pentru aparţinători, cu respectarea unor reguli foarte stricte. Pentru cei care vor să îşi ia adio de la cei dragi vom încerca să facem în aşa fel încât, în condiţii de siguranţă, acest lucru să fie posibil”, a spus Voiculescu.
Conform ministrului, la pacienţi va putea intra persoana desemnată la internare, în cazul în care acest lucru a fost posibil, iar dacă nu, rudele de gradul 1 şi 2, însă „s-ar putea să fie chiar mai vast”.
În ce priveşte înmormântările pacienţilor COVID-19, ministrul a declarat că nu spune în niciun ordin că oamenii nu ar trebui să fie îmbrăcaţi: „regula dacă nu s-a respectat undeva este din pricina unei lipse de bun simţ elementar”.
„Ceea ce reglementăm prin noul ordin este să poată fi verificat că oamenii sunt îmbrăcaţi, de către familii. Sicriul va fi sigilat”, a adăugat ministrul.
Întrebat de ce discuţiile despre modul în care decedaţii COVID sunt înmormântaţi dezbrăcaţi au durat o lună, Vlad Voiculescu a afirmat că a avut o discuţie în urmă cu câteva zile cu un reprezentant al cultelor şi atunci a aflat despre acest aspect.
În ce priveşte numărul permis de rude care pot participa la înmormântări, Voiculescu a precizat că sunt aceleaşi reglementări ca la adunările publice.
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, declara, miercuri, că regulile pentru înmormântare trebuie să devină mai permisive, pentru „ca lumea să poată să facă ritualul cum cer obiceiurile”.
-
Patriarhia: Modificarea regulilor înmormântărilor COVID-19, imperios necesară
„Modificarea unei legi draconice, concepute sub presiunea izbucnirii unei epidemii şi a necunoscutului care o însoţea, o lege care prin urmările ei directe afectează şi azi, la peste un an de zile de la promulgarea ei, familiile îndurerate ale celor decedaţi de COVID, care nu-i pot înmormânta pe aceştia demn şi conform tradiţiei religioase în care s-au născut, a devenit imperios necesară”, susţine Vasile Bănescu.
Conform acestuia, cultele religioase din România au solicitat modificarea acestei legi excesive şi au purtat recent un dialog fertil cu autorităţile competente în acest sens.
„Practic, (aproape) toată lumea pare să fi înţeles necesitatea modificării. Prelungirea aşteptării ei devine dureroasă şi nu mai are în acest moment o raţiune suficientă. Umanitatea şi demnitatea sunt raţiunile care trebuie să aibă şi acum ultimul cuvânt”, se arată în mesajul Patriarhiei.
-
Israelul a insistat pentru înmormântarea victimelor de la Paris pe teritoriul său, apoi a cerut bani
Guvernul israelian a insistat ca cei patru evrei ucişi în atacul de la un magazin din Paris să fie înmormântaţi în Israel şi chiar a făcut presiuni asupra unei familii, care iniţial dorea ca funeraliile să se desfăşoare în Franţa, a afirmat Yehuda Meshi-Zahav, preşedintele organizaţiei de voluntari Zaka.
Ulterior, familiile şi comunitatea evreilor francezi au fost rugate să plătească pentru morminte. Întrucât victimele nu erau cetăţeni israelieni, înmormântările nu au fost plătite de Institutul Naţional de Asigurări, iar în pofida caracterului lor semioficial, Guvernul nu le-a declarat funeralii de stat. Abia după o zi de negocieri s-a decis ca statul israelian să acopere costurile.
După ce s-a decis înmormântarea celor patru victime în Israel, au apărut probleme în ceea ce priveşte locul înhumării, care a fost schimbat de trei ori. Iniţial, societatea funerară a comunităţii yemenite a sugerat ca victimele să fie înmormântate pe Muntele Măslinilor, în Ierusalimul de Est, dar a cerut 15.000 de euro pentru un mormânt.
Însă Meshi-Zahav a apreciat că locul desemnat pentru înmormântare este nepotrivit, într-o zonă izolată a cimitirului, cu probleme de securitate, astfel că această variantă a fost exclusă. Ulterior, femeia de afaceri Eva Zarfati, care deţine o parte din cimitirul Har Hamenuhot, s-a oferit să doneze patru morminte, dar au fost descoperite probleme cu documentele sale, astfel că şi această ofertă a fost respinsă.
În final au început negocieri cu societatea funerară a comunităţii sefarde, care s-a oferit să înmormânteze victimele gratis pe Muntele Măslinilor, dar Guvernul a refuzat, probabil din motive de securitate. Ulterior societatea a oferit morminte la Har Hamenuhot, la preţul de aproximativ 10.800 de euro fiecare. În urma negocierilor, s-a stabilit că banii vor fi plătiţi de comunitatea evreilor francezi, nu de familiile victimelor.
Ministerul israelian al Afacerilor Religioase a anunţat marţi noaptea că va suporta costurile înmormântărilor, dar a precizat că familiile victimelor au refuzat variantele gratuite şi că sumele ar fi urmat să fie plătite de comunitatea evreilor francezi, nu de familii.
-
Israelul a insistat pentru înmormântarea victimelor de la Paris pe teritoriul său, apoi a cerut bani
Guvernul israelian a insistat ca cei patru evrei ucişi în atacul de la un magazin din Paris să fie înmormântaţi în Israel şi chiar a făcut presiuni asupra unei familii, care iniţial dorea ca funeraliile să se desfăşoare în Franţa, a afirmat Yehuda Meshi-Zahav, preşedintele organizaţiei de voluntari Zaka.
Ulterior, familiile şi comunitatea evreilor francezi au fost rugate să plătească pentru morminte. Întrucât victimele nu erau cetăţeni israelieni, înmormântările nu au fost plătite de Institutul Naţional de Asigurări, iar în pofida caracterului lor semioficial, Guvernul nu le-a declarat funeralii de stat. Abia după o zi de negocieri s-a decis ca statul israelian să acopere costurile.
După ce s-a decis înmormântarea celor patru victime în Israel, au apărut probleme în ceea ce priveşte locul înhumării, care a fost schimbat de trei ori. Iniţial, societatea funerară a comunităţii yemenite a sugerat ca victimele să fie înmormântate pe Muntele Măslinilor, în Ierusalimul de Est, dar a cerut 15.000 de euro pentru un mormânt.
Însă Meshi-Zahav a apreciat că locul desemnat pentru înmormântare este nepotrivit, într-o zonă izolată a cimitirului, cu probleme de securitate, astfel că această variantă a fost exclusă. Ulterior, femeia de afaceri Eva Zarfati, care deţine o parte din cimitirul Har Hamenuhot, s-a oferit să doneze patru morminte, dar au fost descoperite probleme cu documentele sale, astfel că şi această ofertă a fost respinsă.
În final au început negocieri cu societatea funerară a comunităţii sefarde, care s-a oferit să înmormânteze victimele gratis pe Muntele Măslinilor, dar Guvernul a refuzat, probabil din motive de securitate. Ulterior societatea a oferit morminte la Har Hamenuhot, la preţul de aproximativ 10.800 de euro fiecare. În urma negocierilor, s-a stabilit că banii vor fi plătiţi de comunitatea evreilor francezi, nu de familiile victimelor.
Ministerul israelian al Afacerilor Religioase a anunţat marţi noaptea că va suporta costurile înmormântărilor, dar a precizat că familiile victimelor au refuzat variantele gratuite şi că sumele ar fi urmat să fie plătite de comunitatea evreilor francezi, nu de familii.