Democraţii aveau nevoie să câştige doar 23 de locuri deţinute de republicani, dar au încheiat ziua de 6 noiembrie cu un rezultat chiar mai bun, câştigând 222 de locuri din totalul de 435 existente. Partidul Republican a păstrat controlul asupra Senatului. Victoria democraţilor este extrem de importantă în contextul în care Casa Reprezentanţilor poate bloca iniţiativele legislative venite din partea republicanilor. Analişti politici ai unor publicaţii din Statele Unite au discutat şi despre alte scenarii, cum ar fi punerea sub acuzare a preşedintelui Donald Trump pentru legăturile cu Rusia din timpul alegerilor prezidenţiale desfăşurate la finalul lui 2016.
Tag: initiative legislative
-
Bullying-ul reglementat prin lege: două iniţiative legislative au fost depuse în Parlament
Propunerile legislative au ca obiect modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 si Legii nr.53/2003 privind Codul muncii, pentru a defini, a preveni şi a interzice violenţa psihologică – bullying-ul în spaţiile destinate educaţiei, formării profesionale şi muncii. De asemenea, modificarea legii educaţiei, prevede şi posibilitatea ca cei implicaţi în acţiuni de bullying, atât agresorii, cât şi victimele, să beneficieze de asistenţă şi evaluare psihologică.
În sensul iniţiativelor legislative, violenţa psihologică – bullying-ul este acţiunea sau seria de acţiuni verbale, relaţionale, cibernetice şi fizice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, în mod constant şi repetat, care implică un dezechilibru de putere, care au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane.
Aceasta definire a bullying-ului a rezultat în urma mai multor mese rotunde de lucru, între reprezentanţi ai statului şi ai societăţtii civile, iniţiate încă din 2017 şi organizate de Asociaţia Părinţilor Isteţi şi Itsy Bitsy FM, cu sprijinul Point Public Affairs şi GMP Group. În ultimele şase luni, în campania de prevenire a bullying-ului, s-au implicat reprezentanţi din Parlament, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Avocatul Poporului, Serviciul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din Poliţia Capitalei, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, CMBRAE, Colegiul Psihologilor, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Consiliul Naţional al Elevilor, Ambasada SUA în România, Organizaţia Salvaţi Copiii, Asociaţia Telefonul Copilului, UNICEF, Crucea Roşie, Federaţia Tinerilor din Constanţa, Ana Maria Diceanu, mediator Bruno Demaille, lingvista Dana Papadima etc.
Aceste întalniri de lucru între reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, ONG-urilor, psihologi şi experţi în gestionarea fenomenului de bullying au fost demarate ca urmare a statisticilor îngrijorătoare. La nivel european, România se situează pe locul 3 în ceea ce priveşte bullyingul în clasamentul celor 42 de ţări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Efectele bullyingului sunt negative pentru dezvoltarea copiilor, precum şi pentru un traseu educaţional şi emoţional normal. Copiii – victime ale violenţei psihologice –bullying, pot experimenta scăderea încrederii în sine, depresia, abandonul şcolar, scăderea rezultatelor la învăţătură, ajungându-se chiar până la sinucideri.Pentru conştientizarea fenomenului şi al impactului real asupra dezvoltării sănătoase a copiilor, ONG-uri, autorităţi, media au făcut în ultimii ani mai multe campanii sociale, adresate copiilor, parinţilor, cadrelor didactice sau publicului larg. Un istoric al lor este ilustrat săptămâna aceasta în Camera Deputaţilor.
Proiectele de legi iniţiate de deputatii Andrei Pop si Petre-Florin Manole sunt susţinute de zeci de parlamentari cu orientari politice diverse. Ele îşi vor urma cursul legal în Parlament până la momentul votului final. Între timp, grupul de iniţiativă va continuă demersurile în crearea unui program naţional de prevenţie şi conştientizare a fenomenului de bullying.
-
Cine sunt cei 29 de oameni care conduc din umbră afacerile Americii. I-au dat deja prima lovitură lui Donald Trump
Unul dintre cele mai importante acte legislative promovate în timpul campaniei electorale de către Donald Trump este American Health Care Act (AHCA), propria sa versiune a actului supranumit Obamacare, după fostul preşedinte al Statelor Unite.
Cu toate cu republicanii deţin controlul asupra Congresului şi a Senatului, AHCA a căzut la vot. Mare parte din “vină” cade pe Freedom Caucus (sfatul libertăţii – n.red.), o grupare învăluită de mister, cu membri din partidul republican, care refuză să se alinieze în spatele ordinelor date de Trump şi de liderul partidului, Paul Ryan.
Freedom Caucus a apărut în 2015, ca răspuns la încercarea fostului lider al Senatului John Boehner de a forţa adoptarea mai multor măsuri legislative.
Grupul s-a format pentru a reda puterea republicanilor de rând şi ca o primă linie de opoziţie faţă de Obamacare. Printre idealurile declarate se numără balansarea bugetului şi micşorarea aparatului birocratic de la Washington.
Este însă destul de greu de aflat cine face parte din acest grup elitist: calitatea de membru se obţine doar în urma unei invitaţii, iar apartenenţa trebuie ţinută secretă.
Toate întâlnirile au loc în spatele uşilor închise, iar membri preferă de multe ori să se consulte unii cu alţii înainte de a decide asupra unui vot. Iar acesta e şi secretul puterii lor: Freedom Caucus are în jur de 35 de membri, adică puţin peste 15% din republicanii din Congres. În cazul unui vot unitar, aşa cum este de obicei cazul, ei pot răsturna avantajul deţinut de partid în această instituţie.
Chiar dacă grupul nu şi-a asumat o poziţie oficială vis-a-vis de AHCA, majoritatea celor intervievaţi şi-au exprimat dorinţa ca Obamacare să fie eliminat cu totul, nu doar modificat în anumite puncte.
-
ARB: Reglementările noi umflă costurile băncilor peste limita de suportabilitate
Iniţiativele legislative privitoare la sistemul bancar, cum sunt insolvenţa persoanelor fizice, darea în plată sau conversia creditelor în valută măresc până dincolo de limita suportabilităţii costurile din sistemul bancar, au declarat marţi reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Liderii bancherilor au reiterat o estimare a Băncii Naţionale, prezentată recent, care arată că numai conversia în lei a creditelor denominate în franci elveţieni la cursul istoric ar genera costuri pentru bănci de 2,4 miliarde de lei (circa 0,5 miliarde de euro), iar indicatorul de solvabilitate ar coborî, în cazul a două bănci, sub pragul care le-ar permite funcţionarea.
O iniţiativă legislativă aflată marţi pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate din Parlament prevede posibilitatea conversiei în lei a împrumuturilor contractate anterior în valută. Creditele luate în franci elveţieni (CHF), spre exemplu, ar urma să fie convertite la o valoare determinată ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului până la momentul conversiei.
Pe lângă costurile suplimentare, aplicarea conversiei în lei la cursul istoric a creditelor în valută generează şi pierderi, susţin bancherii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Senat: Părinţii ce au avut venituri 12 luni în ultimii 2 ani anteriori naşterii pot lua indemnizaţie
Prin raportul Comisiei pentru muncă, însuşit de plenul Senatului, termenul iniţial propus de iniţiator, de trei ani, a fost redus la doi ani, pentru a fi armonizat şi cu legislaţia privind acordarea indemnizaţiei de şomaj, unde se iau în calcul 12 luni lucrate în ultimii doi ani anteriori depunerii cererii de şomaj.
Potrivit iniţiativei legislative care modifică Ordonanţa 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, indemnizaţia ar urma astfel să se calculeze raportat la ultimele 12 luni din aceşti doi ani.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro