Tag: initiativa legislativa

  • OPINIE | Scurtă istorie a loviturilor de stat şi care va fi următorea sintagmă pentru lumea politică

    Folosirea termenului s-a accentuat în ultima perioadă, dovadă a: unu, sărăciei de idei şi de cuvinte în discursul public şi doi, a circulaţiei sintagmelor în ierarhiile de partid. Ca să mă lămuresc şi să vă lămuresc, iată o scurtă istorie a „loviturilor de stat” din mintea politicienilor, de-a lungul istoriei postrevoluţionare româneşti.

    Arhiva electronică a MEDIAFAX începe la 1 ianuarie 1994, iar în perioada 1994 – 2000 termenul lovitură de stat a apărut de 105 ori. Cele mai multe dintre respectivele ştiri privesc dilema primului deceniu de după decembrie 1989: a fost revoluţie sau lovitură de stat.

    În aprilie 1994 , al doilea Congres al Partidului Socialist al Muncii (PSM) oferea şi răspunsul: “Revoluţia a fost o lovitură de stat a elitelor militare şi politice, transformată într-o contrarevoluţie antisocialistă şi antinaţională (…)” (delegat de Harghita). “Tot timpul ne acuză că am făcut închisori şi am închis oameni acolo. Tovarăşi, dar nu le-am făcut noi, noi doar le-am preluat (…). Stiţi care e diferenţa dintre noi şi ei? Că, după Revoluţie, noi nu am sabotat industria şi nu am tras cu armele în popor. Dar ei, cînd am luat puterea, s-au dus în munţi şi au tras cu armele în noi” (delegat de Dolj) “Toţi sîntem comunişti şi nu numai în PSM, dar şi în alte partide, întîlnim elite create de PCR. Acum vreo doi ani am spus, referindu-mă la subiectul asta: trăiască secţia de cadre a PCR care a dat României cinci candidaţi anticomunişti la Preşedinţia României” (un participant).

    Sigur că apăreau şi zorii politicianismului dâmboviţean: în octombrie 1995 consilierul prezidenţial Dan Iosif declara că “ameninţarea cu moartea” proferată de liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, la adresa preşedintelui Iliescu este echivalentă cu o “lovitură de stat”.

    Timpul a făcut ca vorbele şi faptele să capete noi înţelesuri, aşa că în deceniul care a urmat, 2000 – 2010 „lovitură de stat” apare în 417 ştiri. Fostul preşedinte Traian Băsescu a folosit destul de des sintagma, în contextul repetatelor încercări de demitere a sa, de către PSD şi aşa-zişii mogului.

    PSD a împrumutat ”lovitura de stat” în octombrie 2009, prin vocea lui Adrian Năstase, care aprecia că Traian Băsescu “a demarat o lovitură de stat de catifea, prin demontarea coaliţiei”, prin ordonanţa de urgenţă privind referendumul: “Este clar pentru toată lumea acum că Traian Băsescu a demarat o lovitură de stat de catifea prin demontarea coaliţiei, prin Ordonanţa de Urgenţă referitoare la referendum, prin referendum”.

    După 2010 numărul „loviturilor de stat” a crescut cu 30%, şi ţineţi cont că deceniul nu s-a sfârşit: în perioada ianuarie 2010 – august 2018 fluxul agenţiei a reţinut 531 de rezultate, din cele mai diverse.

    Iată doar câteva dintre titlurile zilei de marţi, 3 iulie 2012: „21:37 Agenţiile Reuters şi France-Presse comentează evoluţiile politice de la Bucureşti”; „18:59 Antonescu: Nu s-a încălcat Constituţia, PDL face declaraţii aberante despre lovituri de stat”; „18:41 Fundaţia Creştin-Democrată “denunţă tentativa de lovitură de stat a guvernării USL”; „17:35 Ungureanu: Ce se întâmplă azi e lovitură de stat, cetăţenii să vină la mitingul din Piaţa Revoluţiei”; „15:38 Macovei: “Oameni, treziţi-vă! Suntem în plină lovitură de stat”; „14:11 Blaga: PDL va participa la şedinţa privind Avocatul Poporului şi îşi va susţine punctul de vedere”; „12:29 Andreea Paul: Planul USL oscilează între impostură, prostie şi lovitură de stat”.

    Şi astea doar într-o singură zi!

    Loviturile de stat au trecut apoi de la Traian Băsescu la Victor Ponta, şi, ulterior, la Liviu Dragnea şi alţi membri din conducerea actuală a partidului.

    În acest context să rememorăm şi câteva lovituri reale de stat, de la preluarea puterii de către un ins pe nume Napoleon Bonaparte în 18 brumar 1799 sau venirea la conducerea Germaniei a unui alt ins pe nume Adolf Hitler, după incendierea Reichstagului în februarie 1933 până la instaurarea comunismului în Cuba de către Fidel Castro.

    Faceţi paralelele cuvenite, vă rog!

    Nu de alta, dar prevăd o ascensiune fulminantă a sintagmei „tentativă de asasinat”!

  • Modificările la Codul de procedură civilă, adoptate de Senat

    Senatul a adoptat, marţi, propunerea legislativă de modificare a Codului de procedură civilă, prin care o cincime din prevederile acestuia au fost schimbate.

    Prin urmare, Senatul a adoptat raportul Comisiei speciale pentru legile Justiţiei aferent acestui proiect, în care o cincime din prevederile Codului de procedură civilă au fost modificate.

    Preşedintele Comisiei speciale pentru Legile justiţiei, Florin Iordache, anunţa, miercurea trecută, că circa o cincime din Codul de procedură civilă a fost modificată, majoritatea dintre propunerile de modificare venind din partea CSM, ÎCCJ şi a asociaţiilor profesionale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul respinge iniţiativa legislativă privind autonomia Ţinutului Secuiesc

    Senatorul PMP de Covasna, Gheorghe Baciu, a anunţat ulterior de la tribuna Senatului că PMP votat împotriva adoptării proiectului de lege, spunând că “nu vreau şi nu pot să permit nimănui ca această himeră numită Ţinutul Secuiesc să tulbure liniştea şi Constituţia României”.

    Viceliderul grupului UDMR, senatorul László-Ődőn Fejer a spus, după vot, că speră că “data viitoare când o să luptăm o să luptăm pentru o Românie prosperă bazată pe o descentralizare reală”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai nou cadou al parlamentarilor pentru puşcăriaşii din România: ”Închisoarea de weekend” a fost adoptată!

    Proiectul de Lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate prevede instituirea unor măsuri alternative de executare a pedepselor privative de libertate. Potrivit proiectului de act normativ, aceste pedepse ar urma să poată fi executate fie la domiciliu, fie doar în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru special înfiinţat, fie prin “echivalent zile muncă în folosul comunităţii”, fie în regim mixt, de “echivalent zile de muncă în folosul comunităţii si de zile de executare sâmbătă si duminică într-un centru special înfiinţat.

    “Nu îmi face nicio plăcere să vin la microfon şi să vorbesc despre acest proiect depus de colegii senatori ai PSD şi pe care grupul PNL nu îl va susţine. PNL nu va vota acest proiect în forma ieşită din Comisia juridică, pentru că nu mai are absolut nicio legătură cu ceea ce au gândit colegii noştri şi nici nu scopul urmărit, anume: de a contribui la degrevarea penitenciarelor de aglomerarea existentă în prezent şi de a fi alături de o eventuală lege pentru prevenirea şi reducerea recidivei. Acestea două erau proiectele necesare pentru ca în penitenciare să se producă o adevărată reformă. Din nefericire, aţi pervetit ambele măsuri. Pe de o parte, aceste măsuri alternative au devenit un instrument prin care din măsuri alternative la executarea pedepselor cu închisoarea, dumneavoastră aţi elaborat un proiect prin care introduceţi ca inovaţie juridică măsuri alternative la liberarea condiţionată. Acesta este efectul amendamentelor care au fost depuse în Comisia juridică”, a spus deputatul PNL Gabriel Andronache.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul a adoptat înfiiţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

    Iniţiativa legislativă a primit 72 de voturi “pentru” adoptare, 30 de voturi “împotrivă” şi o abţinere.

    Liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae, a susţinut de la tribuna plenului că iniţiativa va beneficia de îmbunătăţiri, atunci când va ajunge la vot în plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional pe acest proiect de lege.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii ar putea avea încă o zi liberă în 2018

    „Iniţiativa legislativă prevede stabilirea zilei de Vinerea Mare ca sărbătoare legală, nelucrătoare. Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paştelui şi, astfel, ultima vineri din Postul Mare. Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16 ţări dintre cele 28 ale Uniunii Europene. În România, Codul muncii prevede 14 zile de sărbători legale, mai puţine faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, de exemplu Belgia, Lituania sau Cipru, care au 16 – 17 zile de sărbătoare legală. Şi în România ar trebui introdusă Vinerea Mare ca zi de sărbătoare legală, fiind unul dintre cele mai semnificative evenimente religioase dintr-un an”, se arată în expunerea de motive.

    Citeşte continuarea pe  www.mediafax.ro

     

  • Gata cu “băieţii de la parcare”! Senatul a adoptat proiectul pentru sancţionarea parcagiilor

    Proiectul, iniţiat de liberalii Alina Gorgiu şi Ovidiu Raeţchi, a fost aprobat cu 80 voturi ”pentru”, 7 voturi ”împotrivă” şi trei abţineri.

    ”Perceperea unei taxe pentru parcare, în orice mod şi cu orice titlu, de către o persoană care nu are autorizare în acest sens sau care nu are cel puţin un drept de folosinţă asupra spaţiului respectiv se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an. Dacă taxa se percepe pentru un spaţiu proprietate publică sau privată a statului, a unei unităţi administrativ teritoriale sau a oricărei persoane juridice care deţine în proprietate, administrează sau exploatează bunuri proprietate publică, pedeapsa este închisoarea de la 9 luni la 2 ani”, se arată în proiectul de lege.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul a adoptat legea privind instituirea ”Zilei minorităţilor naţionale” ca sărbătoare naţională

    ”Se instituie ziua de 18 decembrie «Ziua Minorităţilor Naţionale din România», ca zi de sărbătoare naţională. (…) Anual, cu prilejul sărbătoririi «Zilei Minorităţilor Naţionale din România», se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători”, se arată în iniţiativa legislativă a deputaţilor din grupul minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aleşii să nu fie pedepsiţi pentru angajarea rudelor la cabinet înainte de august 2013 – proiect

    Deputaţii argumentează că dispoziţiile alin 11 ale art 38 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor – potrivit căruia membrii familiei parlamentarilor ori rudele/afinii până la gradul al III-lea nu pot fi angajaţi ţn cadrul biroului parlametar -, aşa cum au fost modificate prin Legea nr.219/2013, nu se aplică retroactiv şi nu produc efecte juridice pentru actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi sau senatori înainte de intrarea în vigoare a acestor modificări.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aleşii să nu fie pedepsiţi pentru angajarea rudelor la cabinet înainte de august 2013 – proiect

    Deputaţii argumentează că dispoziţiile alin 11 ale art 38 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor – potrivit căruia membrii familiei parlamentarilor ori rudele/afinii până la gradul al III-lea nu pot fi angajaţi ţn cadrul biroului parlametar -, aşa cum au fost modificate prin Legea nr.219/2013, nu se aplică retroactiv şi nu produc efecte juridice pentru actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi sau senatori înainte de intrarea în vigoare a acestor modificări.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro