BusinessMagazin

Tag: INHGA

  • COD GALBEN de inundaţii pe râurile din Dobrogea

    INHGA anticipează scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie şi viituri rapide cu efect de inundaţii locale şi creşteri rapide de debite şi niveluri cu depăşirea cotelor de atenţie.

    Ca urmare a precipitaţiilor cu caracter torenţial de sâmbătă seara, estimate pe baza informaţiilor radar şi a precipitaţiilor prognozate pentru duminică, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri rapide de niveluri şi debite cu posibile depăşiri ale cotelor de atenţie pe unele râuri mici din Dobrogea (judeţele Constanţa şi Tulcea).

    Fenomenele se pot produce cu o intensitate şi probabilitate mai mare în bazinele Casimcea, Topolog, Ţibrin, Agi Cabul şi râurile mici din estul judeţului Constanţa.

  • O nouă avertizare cu cod galben de inundaţii. Care sunt zonele vizate

    Pentru râurile din bazinele hidrografice Olt superior şi mijlociu, Siret (Bârlad şi afluenţi mici curs inferior), Prut (curs superior şi afluenţi mici curs inferior) şi râurile din Dobrogea se prevăd creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu depăşiri ale cotelor de apărare, scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale.

    Avertizarea este valabilă până luni, 2 iunie, ora 18 pentru râurile din bazinele hidrografice: Olt superior şi mijlociu (judeţele Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu şi Vâlcea), pe râul Prut amonte Ac. Stânca Costeşti (judeţul Botoşani), Bârlad (judeţele Iaşi, Bacău, Vaslui şi Galati), pe afluenţii mici ai Prutului şi Siretului din judeţele Vrancea, Vaslui şi Galaţi şi pe râurile mici din Dobrogea (judeţele Constanţa şi Tulcea).

    INHGA menţionează că fenomenele hidrologice periculoase se pot produce mai ales pe afluenţi de grad inferior ai acestor râuri.

  • Cod galben şi portocaliu de inundaţii. Care sunt zonele vizate

    COD GALBEN

    – Se menţine cod galben pentru râurile: Suceava, Moldova, Bistriţa (judeţele Suceava, Neamţ), pe cele din bazinele hidrografice Trotuş (judeţele Harghita şi Bacău), Suşiţa, Putna, Râmnicu Sârat (judeţul Vrancea), Bârlad (judeţele Vaslui şi Galati), Jijia (judeţtele Botoşani şi Iaşi), pe afluenţii Prutului inferior din judeţele Vaslui şi Galaţi şi pe Mureşul superior (judeţele Harghita şi Mureş).

    – Se instituie cod galben începând din data de 8 iunie ora 16:00 pe afluenţii Oltului superior din judeţul Covasna.

    – Se ridică codul galben începând cu data 8 iunie ora 16:00 de pe râurile mici din bazinele Someşul Mare (judeţul Bistriţa Năsăud) şi Lăpuş (judeţul Maramureş).

    COD PORTOCALIU

    Se menţine cod portocaliu  până în  data de 9 iunie ora 06:00 pe afluenţii Sucevei, Moldovei şi Bistriţei din judeţele Suceava şi Neamţ.

    Aceste fenomene se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe afluenţi de grad inferior ai râurilor marcate pe hartă şi pe cursurile de apă necadastrate.

    INHGA precizează că, din cauza gradului de instabilitate accentuat, cu precipitaţii sub formă de aversă şi caracter torenţial, fenomenele se pot produce izolat si în alte bazine hidrografice mici din zonele de deal şi munte din nord-vestul şi centrul ţării.


     

  • Prognoza hidrologica. Vom avea inundaţii dupa zapada?

    Formatiunile de gheata (predominant pod de gheata, gheata la maluri, curgeri de naboi si sloiuri, aglomerari de gheturi) prezente in prima jumatate a lunii februarie pe majoritatea raurilor vor intra intr-un proces de diminuare si restrangere in partea a doua a lunii si vor putea produce prin evolutia lor blocaje de gheturi pe unele sectoare de rau, cu variatii de niveluri, indeosebi pe unele rauri din bazinele hidrografice: Bistrita, Olt, Mures, Viseu, Iza si Somes.

    In luna martie, formatiunile de gheata (gheata la maluri, naboi, pod de gheata, zapoare) vor fi in diminuare, restrangere si chiar eliminare spre sfarsitul lunii, fiind posibile cresteri artificiale de niveluri si debite, mai semnificative pe unele rauri din nordul, centrul si estul tarii (in special pe Viseu, Iza, pe cursurile superioare si mijlocii ale Somesului, Muresului, Oltului, Bistritei si pe unii afluenti ai lor).

    Pentru luna februarie se estimeaza ca regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 30-50% din normalele lunare, mai mari (50-80%) pe Viseu, Iza, Tur, Lapus, Bistrita, Prahova si in bazinul superior al Oltului si mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe Jiul mijlociu si inferior, pe afluentii Oltului inferior, pe Vedea, Rm.Sarat si Barlad.

    In luna martie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 50-80% din mediile multianuale lunare, exceptand Crasna, Barcaul, Crisurile, Muresul, Cerna, Jiul, Vedea si afluentii Oltului inferior, unde vor avea valori cuprinse intre 30-50% din normalele lunare si Rm.Sarat si Barladul (10-30% din normalele lunare).

    In luna aprilie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mari pe raurile din bazinele superioare ale Oltului, Argesului, Ialomitei, Buzaului (80-100%) si mai mici pe raurile din bazinul mijlociu si inferior al Jiului, pe afluentii Oltului inferior, pe Rm. Sarat, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In privinta Dunarii, debitul mediu la intrarea in tara (sectiunea Bazias) este preconizat sa atinga in februarie 4.000 mc/s (comparativ cu o medie multianuala de 5.300), in martie 5.800 mc/s (fata de o medie multianuala de 6.700) si in aprilie 7.000 (fata de o medie multianuala de 7.900 mc/s). In prezent (11 februarie), debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) este stationar (3.100 mc/s).

  • Seceta ameninţă recolta din 2012

    “Pe fondul regimului termic din aer si sol mai scazut decat in mod normal, procesele fiziologice ale speciilor de toamna vor inregistra o incetinire a ritmurilor de vegetatie, mergand pana la stagnarea temporara a proceselor vegetative, indeosebi in nordul si centrul tarii”, se arata in raportul de prognoza pentru perioada 10-16 noiembrie. “Pe ansamblu, uniformitatea si vigurozitatea plantelor va fi medie si buna in cea mai mare parte a teritoriului agricol, respectiv medie si slaba in semanaturile tardive si pe suprafetele cu deficite de apa in sol.”

    Conform prognozei pe trei luni a Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, in luna noiembrie se estimeaza ca regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din normalele lunare, mai mici pe Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Cerna, Jiu, Olt inferior, Rm. Sarat, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In luna decembrie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 30-50% din normalele lunare, mai mari (50-80% din normalele lunare) in bazinele superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, pe Arges, Ialomita, Buzau, pe Siretul mijlociu si inferior si pe unii afluenti ai sai (Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus).

    In luna ianuarie 2012, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mici pe Tur, Somes, Crasna, Crisuri, Cerna, Jiu, Olt inferior, Vedea, Arges, Rm. Sarat, Putna, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In cursul lunii noiembrie este posibila aparitia formatiunilor incipiente de gheata (gheata la maluri, naboi) in bazinele superioare ale Bistritei, Muresului si Oltului si pe unele rauri mici din centrul si nordul tarii, iar in cursul lunilor decembrie 2011 si ianuarie 2012 formatiunile de gheata vor avea intensitati si extinderi variabile, in functie de evolutia temperaturilor.

  • Prognoza hidrologica: o sa fie sau nu seceta?

    In luna octombrie, pe baza elementelor statistice de lunga durata si avand in vedere situatia debitelor scazute de la sfarsitul lunii septembrie, INHGA estimeaza ca regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din normalele lunare, mai mici pe Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Caras, Nera, Cerna, Jiu, Olt inferior, Vedea, Rm.Sarat, Putna, Barlad, Jijia si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 50-80% din normalele lunare, mai mici (30-50% din normalele lunare) pe Caras, Nera, Cerna, Jiu inferior, Olt inferior, Vedea, Rm.Sarat, Putna, Barlad si pe raurile din Dobrogea.

    In luna decembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mici pe Crasna, Crisuri, Caras, Nera, Cerna, Jiu inferior, Olt inferior, Vedea, Rm.Sarat, Putna, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In a doua jumatate a lunii noiembrie, precizeaza INHGA, este posibila aparitia formatiunilor incipiente de gheata (gheata la maluri, naboi) in bazinele superioare ale Bistritei, Muresului si Oltului si pe unele rauri mici din centrul si nordul tarii, iar in cursul lunii decembrie, formatiunile de gheata vor avea intensitati si extinderi variabile, in functie de evolutia temperaturilor, pe unele rauri din zona de munte din nordul, estul si centrul tarii.

    La randul sau, Administratia Nationala de Meteorologie apreciaza ca ploile si ninsorile din ultima perioada, in special din intervalul 11-17 octombrie, vor determina imbunatatirea continutului de umiditate din sol, in conditiile in care la inceputul lunii se mentineau valori scăzute si deosebit de scazute ale rezervei de apa din sol (seceta pedologica) pe areale agricole extinse din Dobrogea, Muntenia, Banat, Crisana, local in vestul Maramuresului, estul Moldovei si sud-estul Olteniei.

  • Cod galben de depasire a cotelor de atentie pe rauri in cinci judete

    S-a instituit cod galben, incepand de vineri seara, pe raurile
    din bazinele Bega Veche, Bega, Timis, Barzava, Moravita, Caras,
    Nera, Cerna (judetele Timis, Caras-Severin), pe Desnatui si pe
    Jiu – amonte Filiasi si pe afluentii sai, Motru si Gilort (judetele
    Hunedoara, Gorj si Mehedinti).

    Se mentioneaza ca aceste fenomene se pot produce si pe afluenti de
    grad inferior ai raurilor marcate pe harta si pe cursurile de apa
    necadastrate din bazinele hidrografice Bega Veche, Bega, Timis,
    Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna, Desnatui, Jiu superior si
    mijlociu.

    Pana sambata, ora 16, aceste fenomene se pot produce izolat si pe
    alte rauri mici din zona de munte, din alte bazine
    hidrografice.

  • Avertizare de viituri si inundatii in Moldova si Transilvania. Vezi aici toate judetele vizate

    INH instituie cod galben pe raurile din bazinele hidrografice
    Mures superior si mijlociu (judetele Harghita, Mures, Sibiu, Alba),
    Olt superior si mijlociu (Harghita, Covasna, Brasov), Bistrita
    (Suceava, Neamt, Bacau), Trotus (Harghita, Bacau), Putna (Vrancea),
    Rm. Sarat (Vrancea, Buzau), Buzau (Covasna, Buzau).

    Se instituie cod portocaliu pe raurile Baraolt, Homorod,
    Covasna, Porumbacu, Topolog, Cartisoara, Avrig (Covasna, Harghita,
    Sibiu, Valcea) si cod rosu pe raurile Arpasul Mare si Arpasel
    (Sibiu).

    Alerta, care vizeaza Ministerul de Interne, Ministerul Mediului,
    Administratia Nationala a Apelor, Hidroelectrica si administratiile
    bazinale de ape Mures, Olt, Buzau-Ialomita si Siret, se refera la
    cresteri de debite si niveluri cu depasiri ale cotelor de atentie
    si inundatie, precum si scurgeri importante pe versanti, torenti,
    paraie.

    Administratia Nationala de Meteorologie a emis, sambata dimineata,
    avertizare de ploi insemnate cantitativ in intervalul 11 iunie, ora
    6 – 12 iunie, ora 6. In intervalul mentionat va ploua local in
    majoritatea regiunilor, iar in zona Carpatilor Meridionali si
    Orientali se vor cumula cantitati de apa ce vor mai depasi izolat
    30 l/mp, afirma ANM.

    Conform prognozei agrometeorologice emise de ANM, pana la 16 iunie
    instabilitatea atmosferica va fi accentuata si se va manifesta prin
    ploi locale, sub forma de aversa, dar si torentiale, in cea mai
    mare parte a teritoriului agricol, fiind insotite de descarcari
    electrice, intensificari de scurta durata ale vântului, izolat cu
    aspect de vijelie si caderi de grindina. Totodata, cantitatile de
    apa pot depasi 25 l/mp si izolat, chiar 60-70 l/mp, indeosebi in
    primele zile ale perioadei.

    Temperatura medie diurna a aerului se va situa intre 14 si 25°C,
    valori mai ridicate cu 1-4°C comparativ cu normele climatologice,
    in aproape toata tara. Temperatura maxima a aerului va fi cuprinsa
    intre 18 si 30°C, in majoritatea regiunilor agricole. Temperatura
    minima a aerului va oscila intre 9 si 19°C, pe intreg teritoriul
    agricol.

  • Aprilie aduce debite mari pe Dunare si pericol de inundatii

    “In a doua jumatate a lunii aprilie Dunarea va ajunge din nou la
    cote importante. Ne asteptam sa avem debite de 12.700 de metri cubi
    pe secunda, ce echivaleaza cu depasirea certa a cotelor de atentie,
    daca nu chiar si a celor de inundatii. Asta se traduce prin cod
    galben sau chiar cod portocaliu”, a declarat, luni, intr-o
    conferinta de presa, seful INHGA, Petre Stanciu.

    Stanciu a prezentat, luni, o prognoza pe urmatoarele trei luni.
    Conform documentului, problemele de pe Dunare ar urma sa fie cele
    mai grave din punct de vedere hidrologic din urmatoarele trei
    luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inca o saptamana de cod portocaliu de inundatii pe Dunare

    Conform unui comunicat al Institutului National de Hidrologie si
    Gospodarire a Apelor (INHGA), avertizarea de inundatii pe Dunare a
    fost prelungita, vineri dimineata, pentru inca o saptamana, pana
    vineri, 12 martie.
    Codul portocaliu va ramane astfel in vigoare pe sectorul
    Calafat-Zimnicea , astfel ca autoritatile locale din judetele Dolj,
    Olt si Teleorman trebuie sa ramana in alerta.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro