BusinessMagazin

Tag: inghetata

  • Povestea lui Vasile Armenean, antreprenorul care şi-a vândut imperiul de îngheţată către Unilever pentru aproape 100 de milioane de euro

    Ieri seară, Ziarul Financiar a scris că gigantul anglo-olandez Unilever a preluat integral producătorul sucevean de îngheţată Betty Ice într-o tranzacţie de circa 100 mil. euro. Betty Ice a fost cel mai mare producător român de îngheţată de pe piaţă şi are o fabrică în judeţul Suceava şi magazine proprii în Braşov, Oradea, Sibiu şi Cluj-Napoca. Producătorul român a avut o cifră de afaceri de peste 126 de milioane de lei în 2016 şi un profit net de peste 23 de milioane de lei.
     
    Divizia de îngheţată din cadrul Unilever South Central Europe şi Betty Ice vor opera ca o companie de sine stătătoare în cadrul Unilever şi va fi condusă de Vasile Armenean, din poziţia de general manager. 
     
    Cum a creat Vasile Armenean cel mai mare brand românesc de îngheţată aflaţi în articolul de mai jos apărut într-o ediţie a revistei Business Magazin din 2008

    Cu douazeci de ani in urma, vedea pentru prima data cum functioneaza o gelaterie. Acum, este proprietarul celei mai performante fabrici de inghetata din Europa. Cum a ajuns Vasile Armenean, fondatorul Betty Ice, sa detina un business prea mare pentru granitele tarii?

    In zilele calduroase de august ale lui ’91, Vasile Armenean obisnuia sa se trezeasca in fiecare zi la 6 dimineata pentru a vinde inghetata locuitorilor din Suceava, dupa modelul gelateriilor din pietele centrale vest-europene. La 23 de ani, cat avea pe atunci, el era probabil primul roman care indraznea sa aduca un asemenea concept pe piata locala. Timp de o luna a urmat zi de zi acelasi program – deschidea la 9, vindea pana la 11 seara, termina de strans la 2 noaptea si o lua de la capat a doua zi in zori.

    Dupa aproape 17 ani, Suceava a ajuns vedeta pe piata constructiilor din Romania, cu trei mall-uri de inaugurat in 2008, la egalitate chiar cu cele care se anunta in Capitala. Totusi, nu multa lume ar banui ca orasul unde intreprinderile au fost inchise rand pe rand pentru a face loc dezvoltatorilor imobiliari ar putea gazdui una dintre cele mai performante fabrici de inghetata din Europa. De ceva timp incoace, delegatii intregi de specialisti din SUA, Canada, Finlanda sau Danemarca au venit aici pentru a lua exemplul fabricii de inghetata a companiei Betty Ice, fondata de Vasile Armenean.

    Cand am fost sa il cunoastem pe proprietarul afacerii, specialistii si tehnologii inca forfoteau prin fabrica pentru o testare industriala. De fapt, din luna ianuarie se tot fac testari de acest gen, in vederea lansarii oficiale din vara, la care se lucreaza de aproximativ patru ani. Fabrica este functionala din 2007, dar finalizarea ei, incluzand aici receptia si birourile, va avea loc abia anul acesta. Nu e usor sa ridici o fabrica, alcatuita pana la ultimul surub din inox, la fel cum nu e usor nici sa faci rost de o scara interioara construita integral din sticla, cum se mai gaseste doar la sediul Apple Store de pe Fifth Avenue din New York.

    Totusi, Armenean nu are niciun motiv sa regrete orele putine de somn din perioada de inceput a afacerii sau cei 32 de milioane de euro investiti pana acum in companie. Astazi, Betty Ice este un business care vinde anual de 17,5 milioane de euro in toata tara si este evaluat la 50-60 de milioane de euro. Mai mult, Betty Ice se lupta cu multinationala-gigant Nestle pentru primul loc in topul producatorilor de inghetata.


    UN BUSINESS IN CARE TE PORTI CU MANUSI
    “Daca nu am fost in 2007, anul acesta sigur vom fi lideri de piata”, spune fondatorul Betty Ice, vizavi de competitia pe piata locala de inghetata cu cel mai mare jucator mondial din FMCG. Estimarile pentru 2007 privind Nestle Ice Cream Romania vizau incasari de 24 de milioane de euro si o cota de piata de circa 23%. Armenean nu se teme insa de cele aproape 7 milioane de euro care il despart de concurenta si refuza ideea vanzarii companiei sale catre jucatorii internationali. “Nu avem de gand sa vindem.

    Am primit mai multe oferte de cumparare, dar nici macar nu le-am discutat. Vrem sa luptam, mai ales ca pe elvetienii de la Nestle i-am mai depasit in august 2007.” Ideea de a concura cu un gigant international din industria alimentara, fie si pe segmentul mai restrans al inghetatei, nu este singura care ar putea provoca ridicari din spranceana la adresa antreprenorului sucevean. “Intotdeauna am venit cu idei noi si am intampinat multe obstacole.” Inca de la inceput, cand Betty Ice abia se lansa pe piata, iar studiile demonstrau ca ciocolata e cea mai vanduta inghetata din Romania, el a venit cu o alta propunere. “In 2000, noi am fost primii care am bagat ceva in inghetata. Am lansat Cuore, in care am pus bucati de cirese si lichior amaretto.

    Atunci nu exista decat inghetata simpla si toata lumea ne spunea ca suntem nebuni, dar dupa nici trei luni de zile, Cuore domina piata. A fost prima lovitura cu care am detronat ciocolata.” La fel s-a intamplat si in cazul sortimentelor ce au urmat: cu capsun, cu fructe de padure, tiramisu si pepene galben. Pentru Betty Ice, cel mai bun barometru al pietei il constituie vanzarile de la chioscurile de inghetata. “Cel mai bine testam aromele noi la chiosc, inainte de a le lansa in magazine. Acolo este laboratorul nostru de teste. Chiar si acum avem cinci-sase sortimente pe care le studiem.”

     

  • Straie şi poveşti noi pentru îngheţatele La Stada

    Noua campanie invită consumatorii într-o călătorie imaginară către ţinuturile exotice şi însorite ale Madagascarului, Indiei şi Californiei, locurile de unde sunt aduse vanilia, mango şi fisticul, spune spune Oana Stincel, marketing manager La Strada.

    La Strada este prezentă în magazine în 10 sortimente la ambalaj de 120 ml (ciocolată, mango, căpşuni, vanilie, caramel, alune, iaurt&cireşe, mentă&ciocolată, cappuccino, coacăze negre) iar în ambalaje de 500 ml sunt 11 variante de îngheţată.

    Lansată în 2013, în segmentul premium de îngheţată, La Strada este una dintre mărcile companiei Macromex, unul dintre cei mai importanţi jucători în segmentul alimentelor congelate în Europa Centrala si de Est. Compania Macromex, dezvoltată de antreprenorul Dan Minulescu, are în portofoliu atât mărci proprii, ca Edenia (brand multi-categorie de produse congelate), La Strada (îngheţată), Corso (îngheţată), Gruia, Azuris, Casa Gruia, dar şi mărci pentru care se ocupă de distribuţie, ca La Lorraine, Dr. Oetker, President, Akadia, Philadelphia, Farm Frites, Mars.

    Macromex a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de aproape 100 de milioane de euro

  • Nu mâncaţi obiectele expuse! (GALERIE FOTO)

    Artista, care a dobândit cunoştinţele necesare modelării unor deserturi apetisante din ceramică după ani de experimente, petrece în medie trei luni la realizarea unei lucrări şi susţine că ceea ce a inspirat-o a fost dorinţa de a surprinde momentul când îngheţata începe să se topească, scrie The Independent.

    Lucrările nu-i reuşesc întotdeauna din prima, dar nu se dă bătută, creând de la îngheţate în forme clasice la unele în formă de pantofi sau pernuţe.

  • Cum se prepară cea mai rapidă îngheţată din lume (VIDEO)

    Aşa s-a întâmplat cu Peter Barham, profesor de fizică la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, care, după ce a dat greş cu o omletă ce părea simplu de preparat, s-a apucat să studieze reţetele pentru a înţelege ştiinţific principiile care duc la reuşita preparatelor, scrie Financial Times. Primul om de ştiinţă care s-a preocupat de acest subiect a fost Nicholas Kurti, întristat de faptul că omenirea e în stare să măsoare temperatura din atmosfera altor planete, dar habar nu avea ce se petrece într-un sufleu.

    Ideea de unei colaborări între oamenii de ştiinţă şi bucătari i-a venit însă lui Elizabeth Thomas, care ţinea cursuri de gătit în SUA, după ce şi-a dat seama că soţul său, fizician de formaţie, o putea ajuta cu răspunsuri în domeniul bucătăriei. Aşa a apărut Atelierul Internaţional de Gastronomie Fizică şi Moleculară organizat în anii ’90 la Erice, în Sicilia, la care participau şi Kurti şi Barham. Nu a trecut mult până când un bucătar renumit, Heston Blumenthal din Marea Britanie, i-a cerut ajutorul lui Barham, cu care se mai consultă şi în ziua de azi din când în când.

    Colaborarea dintre oamenii de ştiinţă şi bucătari a dus şi la rezolvarea misterului sufleurilor acum un deceniu, iar o problemă căreia încearcă să-i dea de capăt în ziua de azi este punctul în care un preparat “oboseşte” simţurile cu complexitatea sa, dat fiind că, spre exemplu, oamenii tind să mănânce mai puţin din dulciurile prea complexe şi mai mult din cele mai simple.

    Peter Barham în 2011, încercând să bată un nou record de viteză la prepararea îngheţatei din lapte, zahăr, arome şi azot lichid (precedentele recorduri îi aparţineau lui însuşi – 18,78 secunde în 2005 – şi lui Andrew Ross – 10,34 secunde în 2010):

  • Ungaria pregateste “taxa pe chipsuri”. Comerciantii sar s-o critice

    Noua taxa, o reincarnare a proiectului mai vechi al unei “taxe
    pe hamburger”, va fi platita din septembrie de toate firmele care
    pun pe piata astfel de produse, fie ca sunt producatori, fie
    importatori, scrie Portfolio.hu. Taxa va fi aplicata pe produsele
    al caror continut de zahar, sare sau cofeina este mai mare decat un
    anumit plafon stabilit prin lege.

    Asociatia Comerciantilor din Ungaria a criticat ideea, afirmand ca
    ea va duce la expansiunea pietei negre si va mari evaziunea
    fiscala. Producatorii, sustine asociatia, vor gasi inlocuitori ai
    produselor supuse taxarii, spre a scapa de sarcina fiscala, iar
    ungurii “vor cumpara produsele respective din strainatate, in
    special cei care calatoresc frecvent si cei ce locuiesc in orase
    apropiate de granita”.

    In plus, sustine asociatia, ce ar castiga bugetul din noua taxa va
    fi pierdut prin scaderea incasarilor din TVA, intrucat vanzarile de
    produse “nesanatoase” scumpite din cauza taxei vor scadea. TVA in
    Ungaria este de 25% pentru alimente si bauturi, cu exceptia celor
    mai multe produse de panificatie si lactate (12%).


    Noua taxa se va aplica astfel, dupa primele informatii disponibile
    (100 forinti = 0,37 euro):

    – Bauturi carbogazoase: 10 forinti/l (15 forinti/l de la 1 ianuarie
    2012) pentru continut >5 g zahar la suta de mililitri
    – Bauturi energizante: 300 forinti/l pentru continut >20 mg
    cafeina la suta de mililitri
    – Dulciuri (ciocolata, biscuiti, bomboane, patiserie): 200
    forinti/kg (250 forinti/kg de la 1 ianuarie 2012) pentru continut
    >25 g zahar la suta de grame
    – Inghetata, acadele: 100 forinti/kg pentru continut >5 g zahar
    la suta de grame
    – Snacksuri sarate: 400 forinti/kg pentru continut >1 g sare la
    suta de grame
    – Prafuri alimentare pentru sosuri, supe, mancaruri: 500 forinti/kg
    pentru continut >5 g sare la suta de grame.

    Conform publicatiei Vilaggazdasag, guvernul considera ca aplicarea
    taxei ar aduce la buget 20-30 miliarde de forinti (74 milioane de
    euro) care ar fi folosite pentru ameliorarea sistemului de
    asistenta medicala.

  • Burse in Italia pentru a invata cum sa faci afaceri cu inghetata

    La sfarsitul cursurilor de patru saptamani, zece dintre cei mai
    talentati si motivati studenti vor fi recompensati cu sapte zile in
    cadrul unui magazin de inghetata, unde vor putea lua decizii si vor
    avea discounturi daca isi vor cumpara aparate de facut
    inghetata.

    Universitatea a fost fondata in 2003 ca o divizie de training a
    Carpigiani Group, care produce aproximativ 70% din aparatele de
    facut inghetata din lume. Ofera peste 9.000 de cursuri in intreaga
    lume.

    “Am vrut sa facem mai multe pentru a promova una dintre
    mancarile italienesti preferate in intreaga lume”, a declarat
    Andrea Cocchi, directorul general al companiei.

    Universitatea are sediul in Bologna, in nordul Italiei si are
    laboratoare de gatit dotate cu ultimele modele de aparate de facut
    inghetata. Ofera cursuri in zece limbi straine.

  • Nici vara nu mai ajuta! Romanii au uitat de bere, sucuri si inghetata

    “Romanul va avea intotdeauna bani pentru mici si bere”, declara
    recent pentru BUSINESS Magazin Dusan Wilms, cel mai puternic
    executiv din comertul romanesc, seful Metro Cash & Carry. El se
    referea, astfel, la predispozitia nationala de a cheltui, chiar si
    in perioade cand economia nu mai duduie, ca pe vremuri. Iar caldura
    si-a spus clar cuvantul in vanzari, care au crescut odata cu luna
    iulie cu “5-25% fata de luna iunie, in functie de categoria de
    produse”, spune Andreea Mihai, director de marketing la
    Carrefour.

    Ea a precizat insa ca perioada economica dificila, cresterea TVA
    si masurile de reducere a veniturilor au determinat “o scadere a
    vanzarilor fata de luna iulie a anului trecut”. In cazul Carrefour,
    cel mai putin afectate au fost vanzarile de apa, bere si inghetata,
    in timp ce cremele de protectie solara, bauturile carbogazoase si
    chiar micii au avut mai mult de suferit.

    Pentru alti comercianti, chiar daca vanzarile n-au scazut, nici
    cresterile n-au fost pe masura celor asteptate. Ploile dese din
    acest an, inceperea tarzie a perioadei calde, banii mai putini din
    buzunar si zgarcenia vest-europenilor in cheltuiala si-au pus
    amprenta, deopotriva, si pe vanzarile de produse sezoniere din
    Romania. “Nu am inregistrat scaderi, dar avem dificultati in
    realizarea obiectivelor de crestere”, declara Grigore Horoi,
    presedinte al grupului de firme Agricola International, care a
    rulat anul trecut afaceri de aproape 98 de milioane de euro si a
    vandut circa 12% din productie la export. Nici berarii nu au prea
    multe motive de bucurie: “Volumele sunt per total mai mici”
    (Ursus), “Consumul s-a diminuat fata de perioada similara a anului
    trecut”, (Bergenbier), “Vara a intarziat” (Heineken).

    Asociata in mod consacrat cu temperaturile ridicate din
    termometre, nici macar inghetata nu s-a epuizat in stocurile
    producatorilor. Vasile Armenean, director general al Betty Ice, una
    dintre cele mai mari afaceri din domeniu, cu vanzari de aproape 19
    milioane de euro anul trecut, spune ca anul acesta a fost “foarte
    prost din punct de vedere al vremii”. Motivul e ca a plouat mult,
    au fost putine zile insorite, iar vanzarile de inghetata au fost
    afectate in mod negativ mai ales in intervalul mai-iunie. Patru
    luni din an (din mai si pana la sfarsitul lui august) aduc pentru
    producatorii de inghetata peste 70% din vanzari, declara Dimitris
    Mitrofanakis, country business manager la Nestlé Ice-Cream, liderul
    pietei.

    Vremea neprielnica este unul din principalii vinovati si in
    ochii berarilor. Tiberiu Mercurian, director de marketing al
    Bergenbier, cu afaceri anuale de 130 de milioane de euro, spune ca
    “dupa o incercare timida de canicula, a venit luna iulie, in care
    din 27 de zile a plouat in 21 – cel putin in Bucuresti”.

    Jan Derck van Karnebeek, general manager al Heineken Romania,
    declara si el ca “anul acesta vara s-a lasat destul de mult
    asteptata, iar cateva zile de canicula in Bucuresti in fiecare an
    sunt obisnuite”. El nu a dorit sa comenteze insa pe marginea
    felului cum au evoluat vanzarile companiei. Anul trecut, compania a
    realizat o cifra de afaceri de circa 213 milioane de euro, in
    scadere cu 5% in euro si in crestere cu 9% in lei fata de
    rezultatele din 2008.

  • Canicula a umflat profiturile berarilor si ale producatorilor de inghetata

    “Cum creste temperatura, cantitatea de apa minerala vanduta in
    magazine se dubleaza. Este si un efect psihologic, pentru ca
    oamenii nu beau neaparat cantitati duble, ci le mai raman cateva
    sticle si de la o saptamana la alta. In ceea ce priveste sucurile,
    vanzarile cresc cu 60-70%”, a declarat pentru Gandul presedintele
    Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara, Dragos
    Frumosu.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Canicula a crescut vanzarile de apa, suc si inghetata cu 50%

    Weekendul trecut, vanzarile de apa au crescut cu 50% in
    hipermarketuri. “In reteaua de hipermarketuri Carrefour, vanzarile
    de apa din perioada 11-13 iunie au fost mai mari cu 45% fata de
    weekendul 4-6 iunie: am inregistrat o crestere de 58% pe segmentul
    apei carbonatate si un avans de 33% pe cel al apei plate”, a
    precizat Andreea Mihai, directorul de marketing al Carrefour
    Romania, cel mai mare operator de hipermarketuri de pe piata,
    citata de Ziarul Financiar. Retailerul francez a vandut in trei
    zile de canicula aproximativ 700.000 de sticle de apa de diverse
    volume.

    Mai mute amanunte pe
    www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    “Sa geama astia cu Q7”, le doreste ministrul
    transporturilor, Radu Berceanu, intr-un interviu pentru
    Gandul potentialilor contribuabili care ar fi nevoiti sa
    plateasca taxa pe masinile de lux, imaginata de el intru cresterea
    incasarilor la buget. “Cum s-a distrat Fiscul de 1 Mai: a pus
    lacatul pe clubul Bamboo din Mamaia”, isi intituleaza gazeta un alt
    articol, scriind ca trei cluburi celebre de pe litoral au fost
    inchise de ANAF fiindca nu aveau case de marcat sau nu le
    foloseau.

    Evenimentul Zilei incearca sa explice cum a reusit Biserica sa atraga donatii de la
    contribuabili, tinand cont ca aproape o treime dintre cei ce au
    donat 2% din impozitul pe venit in 2009 catre organizatii nonprofit
    au dat banii Bisericii, deoarece au incredere in institutie.
    Cotidianul citeaza si cateva opinii de analisti privind evolutia
    posibila a somajului in urmatoarele luni, mai pesimiste decat
    estimarile oficiale.

    “Bancile trec pe profit, dar nu scapa de
    restantieri”    , observa Romania Libera, notand ca
    institutiile de credit au adunat castiguri de peste 100 milioane
    euro in primele trei luni ale anului, desi sumele pentru acoperirea
    creditelor neperformante au crescut. Tot aici sunt de citit
    motivele care l-au facut pe Cristian Constantinescu, fostul CEO al
    Allianz-Tiriac, sa paraseasca acest post de la 1 mai: “Ma asteptam
    sa fie nasol doar in primii 4-5 ani, dupa care lucrurile sa se
    aseze. Estimarea mea a fost total eronata: cu cat trece timpul, cu
    atat problemele se amplifica”.

    Ordinul Ministerului Agriculturii privind specificatiile merelor
    pe care elevii le vor primi la clasa incepand cu acest an, in
    cadrul programului “Fructe in scoli”, ii lasa deocamdata pe
    dinafara pe producatorii autohtoni, care sustin ca momentul
    luarii deciziei de catre Guvern ii dezavantajeaza, fiindca
    productia pentru acest an s-a terminat, informeaza
    Adevarul.

    Cum a ajuns Algida la 14% din piata inghetatei intr-un singur
    an: “Am investit cu circa 50% mai mult decat toti concurentii
    nostri la un loc”, declara pentru Ziarul Financiar seful
    diviziei de inghetata a Unilever. ZF informeaza si ca Jeffrey Franks, seful misiunii FMI, i-a respins
    ministrului Radu Berceanu solicitarea de majorare a deficitului cu
    0,4-0,5% din PIB pentru infrastructura, remarcand ca deja
    incasarile bugetare din primele trei luni au fost sub nivelul
    agreat cu Guvernul.