♦ 20% vine pe partea de venituri, care afectează mediul privat. Impactul total, 2% din PIB
Din impactul bugetar total al ordonanţei „trenuleţ”, 80% din reduceri (30 mld. lei) vin pe partea de austeritate bugetară, prin îngheţarea salariilor şi pensiilor sau scăderea voucherelor de vacanţă. Practic, din reducerea de deficit bugetar de 38 mld. lei din măsurile specifice anului 2025, circa 30 mld. lei vin din tăierile de cheltuieli bugetare: salariile bugetarilor, îngheţarea pensiilor sau scăderea la jumătate a voucherelor de vacanţă.
Practic, o îngheţare a salariilor şi sporurilor pe 2025 ar aduce o economie de 18-19 mld. lei (1% din PIB) la cheltuieli totale în 2024 de 160 mld. lei. Deşi pe partea de buget economia este semnificativă, eliminarea creşterilor salariale şi de venituri în general înseamnă un impact în consum. Or, consumul privat este principalul motor al oricărei economii, iar în România acest segment are o pondere de 60% din PIB. Totuşi, şi o frână a consumului vine cu un avantaj, având în vedere specificul României. Pentru că majorările de consum din 2024 s-au dus în importuri, iar bunurile locale nu au putut acoperi cererea suplimentară, practic o frânare a consumului înseamnă şi o frânare a importurilor. La rândul ei, o frână în importuri înseamnă o oarecare echilibrare a balanţei comerciale, care acţionează ca o supapă care să ia presiunea de pe deprecierea monedei naţionale.
Neindexarea pensiilor, cea mai mare cheltuială a bugetului de stat, ar aduce o economie de 9-10 mld. lei, adică încă 0,5% din PIB. Creşterile de pensii se duc de obicei direct în consum, în condiţiile în care banii suplimentari, mai ales la pensiile mici, sunt folosiţi la achiziţii de bunuri sau servicii de bază.
Doar 20% ar urma să vină din modificările fiscale, în speţă eliminarea facilităţilor fiscale din IT, agro şi construcţii, precum şi scăderea pragului pentru microîntreprinderi sau creşterea impozitului pe dividende. Practic, guvernul Marcel Ciolacu 2 a venit cu o serie de măsuri pe partea de fiscalitate care valorează circa 8 mld. lei, adică 0,4% din PIB.
În aceeaşi vreme, creşterile de taxe înseamnă costuri şi deci o reducere a profitului pentru firme. Dacă aceste costuri suplimentare sunt inserate mai departe în preţuri, creşterile de taxe generează indirect inflaţie.
Cea mai importantă măsură ca impact bugetar este eliminarea facilităţilor fiscale din IT, agricultură şi construcţii, mai exact suprimarea scutirii la plată a impozitului pe venit de 10%, după ce se scad contribuţiile din salariul brut. În total, circa 700.000 de persoane din cele trei sectoare beneficiau de această scutire, pentru salariile mai mici de 10.000 de lei. Dacă la IT, unde salariile sunt mai mari impactul este de până în 200 mil. lei, pentru agro şi construcţii impactul total trece de 4 mld. lei în 2024.
Creşterea impozitului pe dividende ar urma să mai aducă un plus de 1 mld. lei la buget, adică circa 200 mil. euro. Guvernul va încasa în 2024 aproximativ 600 mil. euro din dividende
Impactul bugetar cumulat al ordonanţei trenuleţ este de circa 2% din PIB, adică 38 mld. lei (8 mld. euro) conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor publice şi din piaţă.
Impactul bugetar total indicat de nota de fundamentare a ordonanţei „trenuleţ” este de 133 mld. lei, dintre care 126 mld. lei economii la cheltuieli şi 7 mld. lei venituri suplimentare din măsuri fiscale. Diferenţa dintre calculele ZF şi impactul din ordonanţă este dat de amânări de plăţi care se fac în fiecare an, cum ar fi nealocarea celor 6% din PIB pentru educaţie, spre exemplu. Pe măsurile noi din ordonanţă, specifice anului 2025, impactul ar fi de aproape 2% din PIB. Guvernul va trebui să ajusteze deficitul bugetar cu 1-2% din PIB în 2025, în funcţie de cum va trage linie la final de an pe bugetul pe 2024.