BusinessMagazin

Tag: inghetare

  • Decizie ISTORICĂ: Unul dintre cele mai importante oraşe din Europa a decis să îngheţe preţurile chiriilor pentru următorii 5 ani într-o mutare fără precedent

    Partidele aflate la conducere în Berlin au decis să îngheţe preţurile chiriilor pentru următorii 5 ani, într-o mutare radicală fără precedent prin care vor să combată creşterea necontrolată a preţurilor din marile oraşe şi să lovească în câştigurile marilor proprietari de apartamente, potrivit Bloomberg.

    Eforturile agresive făcute în capitala germană pentru a stăvili creşterile de preţuri pe chirii au atras atenţia în toate pieţele imobiliare care se confruntă cu acest fenomen, din Amsterdam şi până în New York.

    În timp ce grupurile care militează pentru drepturile chiriaşilor în Munchen cer pentru o perioadă de şase ani în loc de cinci, alte oraşe germane iau încă în calcul această mutare pentru că se tem că va afecta dezvoltările de locuinţe noi.

    În timp ce grupurile care militează pentru drepturile chiriaşilor în Munchen cer pentru o perioadă de şase ani în loc de cinci, alte oraşe germane iau încă în calcul această mutare pentru că se tem că va afecta dezvoltările de locuinţe noi.

    Înţelegerea din Berlin dintre Social Democraţi, Verzi şi partidul Stânga deschide drumul pentru legislatorii oraşului să aprobe măsurile înainte de a le implementa în primul trimestru din 2020. Acordul final a fost conturat în timpul unei întâlniri de două zile ce a avut loc săptămâna trecută, după mai multe luni de discuţii.

    „Intrăm într-un teritoriu nou. Alţii vorbesc despre asta, dar noi chiar o facem”, spune Michael Mueller, primarul Berlinului.

    Iniţiativa a fost pusă pe masă de Katrin Lompscher, şef dezvoltare urbană şi locuinţe, parte din partidul Stânga. Aceasta intenţionează să uşureze povara de pe umerii chiriaşilor după un boom imobiliar care a cauzat preţul chiriilor să se dubleze în ultimul deceniu.

    Intervenţia politică a speriat investitorii în contextul în care există o iniţiativă separată care vrea să forţeze guvernul de la Berlin să exporprieze marii proprietari şi să pună o limită pe numărul de apartamente ce poate fi deţinut de un singur proprietar.

    Unul dintre cei mai mari pierzători ai acestei decizii a fost Deutsche Wohnen, cel mai mare proprietar de apartamente din Berlin. Compania a pierdut circa o cincime din valoarea de piaţă de când decizia de a îngheţa preţurile chiriilor a fost anunţată iniţial în luna iunie.

    Acţiunile companiei au ajuns şi la un minus de 4,6% luni dimineaţă, iar la ora 13.00 se tranzacţionau la valoarea de 34,5 euro pe acţiune, în scădere cu 2,4%, la o capitalizare de piaţă de peste 12,4 miliarde euro.

    În acelaşi timp, acţiunile Vonovia, cea mai mare companie imobiliară din Germania, au scăzut cu 1,8% la ora indicată, până la 47,1 euro, la o capitalizare de 25,5 miliarde euro.

     

  • Submarin de îngheaţă apele

    Dacă încălzirea globală topeşte gheţarii, un proiect al unui designer indonezian propune refacerea lor. Indonezianul Faris Rajak Kotaha­tuhaha şi echipa sa au gândit un proiect care presupune crearea de miniaisberguri, care să fie folosite la refacerea calotei de gheaţă din Oceanul Arctic, scrie Dezeen.

    Proiectul presupune utilizarea unor submarine care să adune apă din ocean care apoi să fie îngheţată. Odată îngheţată apa, submarinul se ridică la suprafaţă lăsând în urmă un miniaisberg cu un volum de 2.000 de metri cubi, amplasat lângă altele asemenea lui. O flotă de submarine ar grăbi procesul de refacere a gheţii, iar finanţarea pentru acest proiect s-ar obţine parţial prin ampla­sarea unor hoteluri la bordul acestor vase, conform iniţiatorilor lui. 

  • Submarin de îngheaţă apele

    Dacă încălzirea globală topeşte gheţarii, un proiect al unui designer indonezian propune refacerea lor. Indonezianul Faris Rajak Kotaha­tuhaha şi echipa sa au gândit un proiect care presupune crearea de miniaisberguri, care să fie folosite la refacerea calotei de gheaţă din Oceanul Arctic, scrie Dezeen.

    Proiectul presupune utilizarea unor submarine care să adune apă din ocean care apoi să fie îngheţată. Odată îngheţată apa, submarinul se ridică la suprafaţă lăsând în urmă un miniaisberg cu un volum de 2.000 de metri cubi, amplasat lângă altele asemenea lui. O flotă de submarine ar grăbi procesul de refacere a gheţii, iar finanţarea pentru acest proiect s-ar obţine parţial prin ampla­sarea unor hoteluri la bordul acestor vase, conform iniţiatorilor lui. 

  • Donald Trump îngheaţă toate activele guvernului venezuelean din SUA pentru a-l presiona pe Maduro

    Ordinul executiv semnat de Trump depăşeşte cu mult sancţiunile impuse în ultimele luni împotriva companiei petroliere de stat PDVSA şi a sectorului financiar din Venezuela, precum şi măsuri împotriva a zeci de oficiali şi entităţi venezueleze.

    Acţiunea lui Trump, cea mai grea de până acum împotriva lui Maduro, nu numai că interzice companiilor americane să se relaţioneze cu guvernul venezuelean, ci pare să deschidă uşa unor posibile sancţiuni împotriva firmelor străine sau a persoanelor care îl sprijină.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezastrul de la RADET, un „domino” de coşmar: Două milioane de bucureşteni riscă să îngheţe la iarnă

    Iarna trecută, sistemul de termoficare din Bucureşti şi-a arătat din plin neputinţa: zilnic, aproape 100 de blocuri au fost afectate de avariile care s-au ţinut lanţ. Cei mai mulţi dintre bucureşteni, în aproape toate zonele Capitalei, au avut de suferit din cauza faptului că ţevile au crăpat pe rând, ca un „domino” de coşmar. Vorbim de 4.000 de kilometri de ţeavă, dintre care 1.000 de kilometri de ţeavă primară, care este foarte veche şi ruginită, şi care trebuie înlocuită.

    Actualul director şi administrator special al RADET, Alexandru Burghiu, este optimist:

    „Iarna trecută, faţă de celelalte ierni, nu a fost deosebită. Există o creştere, să spunem progresivă a numărului avariilor, odată cu creşterea vechimii reţelei. Numărul avariilor a crescut undeva cu 7% faţă de iarna trecută. Care este marea deosebire între iarna trecută şi celelalte ierni este mediatizarea. Şi mai există un caracter de noutate, că au apărut avarii în zone, să le spunem netradiţionale, adică în sectoarele 2 şi 3 care au avut tot timpul agent termic. Cea mai importantă avarie a fost pe Magistrala 2 Sud, în zona Fizicienilor, care a afectat în Ajunul Crăciunului acele blocuri din sectoarele 2 şi 3. Ne-a dat bătăi de cap, dar am stabilizat-o, aşa cum aţi văzut”, a declarat Alexandru Burghiu pentru MEDIAFAX.

    Radu Opaina, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România şi fost director al RADET, vede altfel situaţia sistemului de termoficare:

    „Iarna trecută, în fiecare zi, aproape 100 de blocuri au fost fără apă caldă şi căldură, iar lucrurile merg din ce în ce mai rău, situaţia este extrem de gravă. Şi ce nu se ştie şi nu se discută este că în aceeaşi situaţie sunt şi reţeaua de gaze şi reţeaua de energie electrică, şi dacă tragem o concluzie este că bucureşteanul, chiar dacă are bani, nu o să se mai poată încălzi iarna, pentru că nu mai are cu ce, decât cu improvizaţii, ceea ce reprezintă un mare pericol, la fel cum se întâmplă şi în alte oraşe, şi aici vorbim de incendii, de explozii şi de victime”, a declarat Opaina pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderul socialiştilor europeni, AVERTISMENT pentru PSD: Vom lua în calcul îngheţarea relaţiilor cu partidul lui Dragnea

    „În timpul întrevederii PSE, preşedintele Serghei Stanishev a reinterat că PSE are în continuare îngrijorări cu privire la statul de drept în România. I-a informat pe prim-miniştrii, comisarii şi liderii de partid că până când Guvernul român nu va clarifica angajamentul pentru statul de drept şi nu va urma recomandările Comisiei Europene, conducerea PES va lua în calcul îngheţarea relaţiilor cu PSD, până la o discuţie formală la următoarea reuniune a conducerii PES din iunie, unde va fi discutat statutul de membru al PSD. El a concluzionat spunând că, până atunci, nu va fi organizat niciun eveniment PES alături de PSD”, a declarat Serghei Stanişev, în cadrul reuniunii de miercuri a socialiştilor europeni.
     
    La întrunirea PSE de miercuri au participat Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, prim-vicepreşedintele CE Frans Timmermans, precum şi alţi socialişti europeni.
     
    Afirmaţiile lui Stanişev vin şi după ce Frans Timmermans, candidatul Partidului Socialiştilor Europeni la funcţia de preşedinte al CE, a avertizat vinerea trecută, că Partidul Social-Democrat din România riscă excluderea din PSE din cauza situaţiei statului de drept.
     

  • Povestea antreprenorului care a revoluţionat corturile şi echipamentele de alpinişti

    Tompkins s-a născut în Conneaut, Ohio, pe 20 martie 1943, în familia unui vânzător de antichităţi, care lucra şi ca decorator. Şi-a petrecut primii ani din viaţă în New York City, iar apoi familia sa s-a mutat în Millbrook, New York. În perioada studiilor de liceu, în Connecticut, a fost exmatriculat pentru mai multe infracţiuni minore. Nu a absolvit liceul şi s-a întors acasă, în Millbrook.

    Între 1960 şi 1962 s-a concentrat pe competiţii de schi şi alpinism în Colorado, Europa şi America de Sud, iar un an mai târziu, a pus bazele serviciului de ghidaj montan California Mountaineering Guide Service.

    În această perioadă a cunoscut-o pe Susie Russell, o angajată la cazinou care s-a întâmplat să-l ajute cu transportul când făcea autostopul spre lacul Tahoe. S-au căsătorit în 1964 în San Francisco. La scurt timp după, Tompkins a luat un credit în valoare de 5.000 de dolari de la bancă pentru a pune bazele The North Face.

    Iniţial, cei doi soţi vindeau, prin intermediul comenzilor poştale, echipamente de căţărat şi de camping – saci de dormit, rucsacuri, corturi de munte. Familia Tompkins a făcut designul primelor corturi care evitau stâlpul central prin intermediul barelor flexibile introduse prin manşoane exterioare. Acest design creştea şi rezistenţa cortului deoarece forma de dom permitea vântului să treacă pe deasupra lui. Corturile lor au fost ulterior copiate în toată lumea. În 1966, au deschis primul magazin The North Face.

    Doi ani mai târziu, Douglas Tompkins şi-a vândut afacerea companiei Kenneth „Hap” Klopp pentru 50.000 de dolari şi a reinvestit profitul pentru a crea împreună cu soţia sa brandul de haine Esprit. Voia de asemenea să se concentreze pe producţia de filme de aventură: în 1968, a plecat într-o aventură de şase luni din California spre Patagonia, împreună cu alţi camarazi de expediţii. Au creat o nouă rută pe muntele Fitz Roy şi au făcut un film de aventură, Mountain of Storms (Muntele furtunilor), în care au descris experienţa lor. Filmul din 2010 180 Degrees South: Conquerors of the Useless (180 de grade sud: cuceritorii inutilului) descrie o zi modernă de recreere şi subliniază totodată şi munca de conservare pe care o ducea Tompkins.

    A devenit mai târziu practicant de caiac pe râuri învolburate şi este recunoscut pentru că a avut primele coborâri pe unele râuri din California, Africa şi America de Sud. În plus, era un talentat pilot de avioane uşoare.

    În 1968, Tompkins, soţia lui, Susie, şi o prietenă a sa, Jane Tise, au început să vândă rochii, al căror design îl făceau pe masa din bucătărie. În 1971, afacerea deja înfloritoare a fost denumită Plain Jane, brand care avea să se transforme mai târziu în Esprit.

    Până în 1978, vânzările depăşeau 100 de milioane de dolari anual, iar compania avea parteneriate în Germania şi Hong Kong. Douglas Tompkins s-a autonumit „director de imagine”, dezvoltând propria abordare de marketing: el se ocupa de imaginea companiei, de la designul magazinelor până la layoutul cataloagelor, iar soţia sa era director de design.

    Compania a crescut şi şi-a extins operaţiunile în 60 de ţări. În 1989, publisherul japonez din domeniul artei Robundo a publicat „Esprit, principiul cuprinzător de design”.

    Îngrijorările lui Tompkins referitoare la impactul asupra mediului al industriei fashion l-au determinat însă să părăsească lumea businessului spre finalul anilor 1980. În 1989, şi-a vândut partea din companie lui Susie, de care s-a separat, iar majoritatea banilor câştigaţi i-a investit în conservarea pământului. În 1989 şi 1994 şi-a vândut deţinerile din afacerea Esprit şi din alte părţi ale lumii.

    După ce şi-a vândut partea din companie, şi-a concentrat eforturile înspre sudul Chileului, unde a petrecut mult timp făcând alpinism, caiac şi schi, concentrându-se pe activităţi de conservare a pământului şi alte acţiuni ecologiste. A pus bazele Foundation for Deep Ecology în 1990, care susţine activismul de mediu, şi The Conservation Land Trust în 1992, cu scopul de protejare a tărâmurilor sălbatice, mai ales din Chile şi din Argentina.

    În 1993, s-a recăsătorit, cu Kristine L. McDivitt, fost CEO al lanţului de retail Patagonia. Cei doi au lucrat împreună la proiecte de conservare. După ce au cumpărat suprafeţe mari de terenuri sălbatice, le-au transformat în parcuri naţionale (cum ar fi Pumalin Park, de 320.000 ha, în Chile, Ibera Project, de 553.000 ha, în Argentina).

    A dezvoltat de asemenea modele de ferme organice, axate pe menţinerea unui sol sănătos şi integrităţii ecologice simultan cu hrana pentru familii şi susţinerea economiei locale. În Argentina, a administrat şi ferme de bovine, axate pe dezvoltarea unor practici sustenabile. A primit, împreună cu soţia sa, numeroase recunoaşteri pentru activităţile lor de salvare a mediului.

    Pe 8 decembrie 2015, făcea caiac pe General Carrera Lake, în sudul Chileului, alături de cinci persoane, când valurile puternice le-au răsturnat caiacul. Tompkins a petrecut mai mult timp în apa rece, de 4 grade Celsius, şi a murit la câteva ore după ce a fost transportat cu elicopterul la spital din cauza hipotermiei.

  • Senator USR: Guvernul pregăteşte OUG pentru îngheţarea indemnizaţiilor şi primelor din decembrie, pentru a se încadra în ţinta de deficit

    „Am văzut în cursul zilei de astăzi un proiect de ordonanţă de urgenţă pe care îl pregăteşte Guvernul care de fapt spune ceea ce am spus şi noi de foarte mult timp, anume că măsurile luate de guvernarea PSD în ultima vreme sunt nesustenabile şi că adâncesc deficitul bugetar. În acest proiect de OUG PSD recunoaşte acest lucru, că nu poate atinge ţinta de deficit bugetar de 3% şi în aceste condiţii operează o serie de măsuri care înseamnă până la urmă austeritate, pentru că printre primele măsuri sunt enumerate îngheţarea sporurilor, indemnizaţiilor şi primelor la nivelul lunii decembrie 2018.
     
    Nu se mai acordă indemnizaţie de hrană şi de vacanţă pentru cei din sistemul public, iar acolo unde se acordă această indemnizaţie, ea va fi impozitată cu 10%, iar munca suplimentară prestată de cei din sistemul public, ea nu va mai fi răsplătită decât cu timp liber. Vedem astfel cum guvernările PSD de până acum nu au făcut decât să adâncească deficitul bugetar şi avem ca urmare aceste măsuri de austeritate. Mai sunt şi altele, va creşte acciza pe tutun, programul cum era în şcoli nu se va mai aplica anul viitor”, a declarat Florina Presadă, susţinând că ordonanţa „este un proiect aflat în circuitul de avizare şi aşa au ajuns la cei care l-au făcut public în acest moment”, a declarat Florina Presadă.
     
    Senatorul USR a mai spus că România se împrumută pentru a acoperi cheltuielile privind creşterea salariilor şi a pensiilor.
     
    „PSD a promis că va face anumite creşteri salariale, indexări de pensii, etc. Vom descoperi că nu are cum să le facă. Vom descoperi noi toţi pe pielea noastră pentru că noi toţi vom fi cei care vom plăti pentru aceste cheltuieli. Noi ştim deja că România se împrumută fix pentru a acoperi aceste cheltuieli şi lucrurile vor continua să se întâmple în acest fel”, a adăugat Presadă.
     
    Şi deputatul USR, Cristian Seidler a susţinut că deşi Guvernul măreşte punctul de pensie, acesta de fapt va avea aceeaşi valoare, inflaţia fiind tot la 5%.
     

  • Guvernul, acuzat că vrea îngheţarea salariilor bugetarilor în 2019

    Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, precizează, miercuri, printr-un comunicat de presă, faptul că Guvernul ar urma să introduce vineri un proiect de Ordonanţă care presupune îngheţarea salariilor la nivelul lunii decembrie 2018.
     
    „Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menţin cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”, se arată în proiectul transmis de Sorin Dumitraşcu şi despre care sindicalistul spune că este un proiect de Ordonanţă.
     

  • Ludovic Orban, despre îngheţarea salariilor: Parşivi cu două feţe. Una spun la UE, alta comunică în România

    “Aceşti parşivi cu două feţe, o faţă au când comunică cu instituţiile UE, şi o faţă total diferită o au în momentul în care comunică în faţa opiniei publice din România. Ei sunt în continuae în campanie. Se laudă că dublează pensiile, se laudă că dublează salariile, şi ei trimit la Bruxelles hârtie în care spun că este posobilă îngheţarea salariilor în sectorul public pe anul 2019. Se fac că măresc salariile şi pensiile , iar în timpul asta dau drumul la inflaţie”, a afirmat Ludovic Orban, într-o conferinţă de presă susţinută duminică la sediul PNL Dolj.

    Acesta a mai spus că probabil PNL nu va promite în campanie un nivel de creştere a pensiilor, cum a făcut PSD, însă când vor mări pensia, liberalii se vor asigura că aceasta va creşte odată cu puterea de cumpărare a pensiei.

    “Poate noi nu o să creştem în campanie pensiile cu cât se laudă PSD, dar noi cu siguranţă atunci când creştem pensia, creştem şi puterea de cumpărare a pensiei. În nicio ţară din lumea asta nu există ceea ce e la noi. Nu poţi să creşti salariile în sectorul public, dacă ţie nu îţi cresc salariile în sectorul privat”, a explicat Orban

    Senatorul PNL Florin Cîţu a anunţat, sâmbătă, că PSD va introduce, de anul viitor, măsuri de austeritate şi nu va mai aplica Legea salarizării unitare. Cîţu prezintă în acest sens un document trimis Comisiei Europene de către ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, prin care coaliţia de guvernare promite îngheţarea salariilor în sectorul bugetar în 2019.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro