BusinessMagazin

Tag: INFRIGEMENT

  • BREAKING. Comisia Europeană anunţă 38 de noi proceduri de infringement deschise împotriva României, printre cele mai multe din Uniunea Europeană

    Deşi numărul de cazuri deschise de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor a rămas stabil în ultimul an, numărul de noi cazuri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor a crescut cu peste 20 % faţă de anul precedent. Luxemburg, Estonia şi Lituania au înregistrat cele mai puţine cazuri noi de transpunere incorectă sau de aplicare incorectă a legislaţiei UE în 2019, în timp ce Spania, Italia şi Grecia au înregistrat cele mai multe cazuri, conform CE.

    „Unele dintre principalele domenii de politică vizate au fost mediul, piaţa internă, industria, antreprenoriatul şi IMM-urile, precum şi transportul şi mobilitatea. Împreună, aceste domenii au reprezentat jumătate din numărul total de cazuri. De exemplu, Comisia a luat măsuri împotriva a trei state membre pentru poluarea excesivă a aerului şi împotriva a cinci state membre care nu au asigurat accesul în condiţii echivalente pentru utilizatorii cu handicap la numărul european unic pentru apeluri de urgenţă 112”, conform CE.

    Potrivit sursei citate, în 2019, mai mult de jumătate din procedurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor au fost legate de transpunerea tardivă a directivelor, deşi numărul acestora a scăzut uşor (de la 419 de cazuri în 2018 la 406 în 2019). În comparaţie, cel mai mare număr de noi cazuri de transpunere tardivă din ultimii cinci ani a fost înregistrat în 2016 (847 cazuri). Pentru a facilita transpunerea corectă şi la timp, Comisia a continuat să asiste statele membre prin pregătirea unor planuri de punere în aplicare, a unor site-uri web specifice şi a unor documente de orientare şi prin schimbul de bune practici în cadrul reuniunilor grupurilor de experţi.

    În ceea ce priveşte cazurile de transpunere tardivă, Bulgaria, Belgia, Grecia şi Cipru au înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi deschise împotriva acestora, în timp ce împotriva Danemarcei, Italiei şi Lituaniei au fost deschise cele mai puţine cazuri.

    Comisia a continuat să sesizeze Curtea de Justiţie cu privire la cazurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor din cauza transpunerii tardive, solicitând impunerea unor penalităţi zilnice în temeiul articolului 260 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Anul trecut, Comisia a trimis Spania în faţa Curţii de Justiţie a UE, solicitând aplicarea de sancţiuni financiare.

    În hotărârea sa din 8 iulie 2019, în cauza Comisia/Belgia, Curtea de Justiţie a aplicat pentru prima dată regimul de sancţiuni prevăzut la articolul 260 alineatul (3) din TFUE. Aceasta a impus o penalitate zilnică Belgiei (cauza C-543/17) pentru neadoptarea şi necomunicarea tuturor măsurilor necesare pentru transpunerea directivei privind măsurile de reducere a costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice de mare viteză.

  • Borbely: România riscă să intre în procedură de infringement pe mediu. Situaţia, discutată în coaliţie

    Borbely a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă la Cluj-Napoca, că România ar trebui să aloce 3,5 – 4 miliarde de euro în plus în domeniul Mediului numai pentru proiecte legate de alimentarea cu apă, canalizare, deşeuri, situri contaminate.

    “Vă spun un singur domeniu unde nu numai că suntem nemulţumiţi dar, dacă nu se schimbă ceva, România nu îşi va putea finaliza capitolele asumate în ceea ce priveşte Mediul. Faţă de 5,5 miliarde de euro, primite în perioada 2007 – 2013 pe POS Mediu, din informaţiile noastre, în perioada 2014 – 2020 se alocă 3,5 miliarde de euro. Atunci când la nivelul UE se alocă mai mulţi bani pe mediu, e lumea mai atentă la biodiversitate, situri contaminate, deşeuri, schimbări climatice, reducerea emisiilor de carbon, România alocă cu 2 miliarde de euro mai puţin pentru Mediu. Nu se poate. La Mediu ar trebui, numai la apă, canalizare şi sisteme de alimentare cu apă, deşeuri, situri contaminate, încă 3,5 – 4 miliarde de euro în plus. Altfel, vorbim de infringement dacă nu ne achităm de cele asumate la negociere, dar vorbim şi de sănătatea oamenilor”, a spus Borbely.

    Potrivit acestuia, România înregistrează o “rămânere în urmă” de 7 – 8 la sută faţă de cele asumate la negocierile de aderare în cazul localităţilor fără apă şi canalizare.

    “Dacă nu se suplimentează POS Mediu, România nu va putea să se achite de obligaţiile în ceea ce priveşte reţelele de canalizare, unde trebuia ca până în 2013 să avem 51 la sută rezolvată canalizarea pe ţară, or noi avem 45 la sută şi suntem rămaşi în urmă şi la alimentarea cu apă a localităţilor. Avem calcule clare, ce trebuie să facă România, câţi bani trebuie să cheltuiască din bani europeni pentru a se achita de această sarcină. Nu sunt destui banii care s-au alocat şi acest lucru va trebui discutat la nivelul coaliţiei, să se suplimenteze în acest program”, a subliniat vicepreşedintele politic al UDMR.

    Laszlo Borbely a participat, vineri, la Cluj-Napoca, împreună cu eurodeputatul Iuliu Winkler, la relansarea programului actualizat al UDMR intitulat “Transilvania 2020”.