Tag: infrastrctura

Ministerul Transporturilor, unul dintre cele mai controversate şi “bogate” ministere, cu un buget anual de peste 3 miliarde de euro, a turat motoarele în ultimul an şi a deschis o serie de şantiere de autostrăzi, în special pe Coridorul IV paneuropean, considerat o şosea de importanţă strategică la nivel european. Transporturile au plătit până la începutul lunii iunie circa 1,3 miliarde de euro pe cele 17 şantiere de autostrăzi existente, a căror valoare totală se ridică la 2,6 miliarde de euro, arată calculele BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor transmise de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Cu alte cuvinte, până la începutul verii instituţia care se ocupă de şosele a plătit jumătate din banii pentru şantierele de autostrăzi din ţară, pe unele mai mult şi pe altele mai puţin, în funcţie de stadiul de execuţie în care acestea se află.

Cei mai mulţi bani au mers către autostrada Suplacu de Barcău-Borş, singurul tronson din autostrada Transilvania care mai este construit de americanii de la Bechtel. CNADNR nu a furnizat valoarea plăţilor la 1 iunie, însă cele mai recente date, de la începutul lunii februarie, arătau că americanii au încasat 267 de milioane de euro din contractul total de 527 de milioane de euro pentru Suplacu de Barcău-Borş, drum ce ar urma să fie gata abia la finalul anului viitor. Sute de milioane de euro au încasat şi constructorii autostrăzii Bucureşti-Ploieşti. Deşi în ultimele şase luni au fost anunţate patru termene de finalizare pentru acest tronson, niciunul nu a fost respectat. De altfel, autostrada trebuia să fie gata încă din 2010. Actualul ministru al transporturilor, care a mers recent în vizită pe şantierul autostrăzii, a spus că cel mai probabil porţiunea dintre centura Capitalei şi centura Ploieştiului ar urma să fie gata la 1 august, deci o întârziere de încă o lună, pentru că s-au descoperit probleme de planeitate ale şoselei.

Italienii de la Pizzarotti şi Tirrena Scavi au încasat peste 133 de milioane de euro pentru o porţiune de nici 20 de kilometri din această autostradă, pe sectorul Bucureşti-Moara Vlăsiei, în timp ce firmele româneşti Spedition UMB (controlată de Dorinel Umbrărescu), Euro Construct Trading 98 (Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu) şi PA&CO International (Costel Căşuneanu) au primit circa 253 de milioane de euro pentru lucrările la porţiunea Moara Vlăsiei-Ploieşti.

Aproape 115 milioane de euro au încasat şi italienii de la Astaldi şi nemţii de la Max Boegl pentru autostrada Medgidia-Constanţa, care ar trebui inaugurată pe 20 iulie, potrivit ministrului transporturilor Ovidiu Silaghi. Tot atunci ar urma să fie gata şi Cernavodă-Medgidia, dar doar la o bandă pe sens.

Sume mai mici au mers către firmele care s-au apucat de lucrări în toamna anului trecut, care au primit până acum avansul şi eventual alte câteva milioane de euro pentru lucrările realizate. Spre exemplu, italienii de la Tirrena Scavi, Societa Italiana per Condotte D’Acqua şi Cossi Costruzioni au primit circa 33 de milioane de euro din contractul de peste 158 de milioane de euro pentru construcţia autostrăzii Lugoj-Deva (lotul 1).

Deşi plăţile continuă să fie făcute în contul constructorilor, situaţia companiei de drumuri este în prezent oarecum incertă, în condiţiile în care în ultimele săptămâni şeful acestei instituţii a fost schimbat de două ori. Mai întâi a fost numit Mihail Başulescu la conducerea CNADNR, cel care se afla în fruntea companiei şi pe vremea când a fost semnat contractul cu americanii de la Bechtel, în 2004. Başulescu a fost demis după nici două săptămâni, oficial pentru că lucrările la autostrada Bucureşti-Ploieşti au fost întârziate cu o lună, neoficial pentru legăturile sale anterioare cu firma Romstrade, controlată de unul dintre cei mai mari regi locali ai asfaltului, Nelu Iordache. La mijlocul săptămânii trecute ministrul transporturilor Ovidiu Silaghi a numit un nou şef la CNADNR, pe Mircea Pop, al cărui nume se leagă de centura Clujului (Vâlcele-Apahida), pentru că firma sa DP Consult a proiectat această şosea, potrivit presei locale.

În ciuda inconsecvenţei de la compania de drumuri, prioritatea Ministerului Transporturilor în acest moment ar trebui să fie continuarea proiectelor de autostrăzi de pe Coridorul IV paneuropean, precum şi finalizarea autostrăzilor Bucureşti-Ploieşti şi Bucureşti-Constanţa, al căror termen a fost amânat de atâtea ori în ultimul an. De asemenea, Transporturile ar trebui să dea explicaţii pentru miliardele de euro pe care le-au avut la dispoziţie în ultimii ani, dar care nu se văd efectiv în infrastructura românească.

Şi poate că faptul că România construieşte în prezent autostrăzi pe bani europeni ar putea pune o presiune suplimentară atât pe Ministerul Transporturilor, cât şi pe constructori astfel încât în următorii ani să poată fi inaugurate câteva sute de kilometri de autostrăzi. Anul 2012 ar urma să aducă o premieră în România: prima autostradă finalizată înainte de termen. Este vorba de Timişoara-Lugoj, lotul 1, cu o lungime de 9,5 kilometri, pentru care CNADNR a plătit până la începutul lunii iunie 15,6 milioane de euro din contractul de 48,9 milioane de euro. “La sfârşitul lunii iulie Spedition UMB termină şi lotul 1 Timişoara-Lugoj, început pe 20 octombrie 2011”, au spus reprezentanţi ai Spedition UMB pentru BUSINESS Magazin şi Ziarul Financiar, în una dintre rarele declaraţii pe care aceştia le-au făcut. Lotul avea iniţial ca termen de finalizare luna aprilie 2013. Rămâne de văzut dacă această autostradă va fi gata, având în vedere că la 1 iunie stadiul fizic de construcţie era de circa 40%, potrivit datelor CNADNR, însă este foarte posibil ca şoseaua să fie gata, având în vedere că are o lungime foarte mică.

Zece kilometri. Pare puţin, dar având în vedere că în România există nici 400 de kilometri de astfel de şosele, orice kilometru în plus este important.

O autostradă care să traverseze România de la vest la est, între Nădlac şi Constanţa, ar putea fi gata în 2016, dacă Ministerul Transporturilor îşi va respecta termenele promise recent. Cea mai mare necunoscută a rutei de circa 850 de kilometri dintre vestul şi estul ţării, care se suprapune Coridorului IV paneuropean, era până nu demult tronsonul Sibiu-Piteşti. Dacă timp de câţiva ani pentru această autostradă de 116 kilometri, considerată dificil de realizat pentru că străbate munţii, se vehicula varianta parteneriatului public-privat, la începutul acestui an Ministerul Transporturilor a decis că cea mai potrivită soluţie pentru finanţarea autostrăzii Sibiu-Piteşti va fi atragerea de fonduri europene din exerciţiul 2014-2020. “Execuţia lucrărilor (la Sibiu-Piteşti – n.red.) va dura trei ani, fiind estimată a se finaliza în 2016”, spune Daniela Drăghia, directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

.

În prezent circa 350 de kilometri din cei aproape 850 ai viitoarei autostrăzi Nădlac-Constanţa sunt finalizaţi, însă important de spus este că o mare parte a acestei şosele, de aproape 150 de kilometri, a fost finalizată încă de dinante de Revoluţie. De altfel, Coridorul IV paneuropean a devenit prioritatea Ministerului Transporturilor – nu numai la nivel declarativ, ci şi faptic – abia în ultimii doi ani.
Care sunt şansele ca o asemenea autostradă, care practic ar conecta portul Constanţa, Capitala şi o serie de alte oraşe importante precum Piteşti, Sibiu, Timişoara sau Arad de graniţa cu Ungaria şi, până la urmă, de vestul Europei, să fie gata până la finalul lui 2016?

“Personal, nu cred că sunt şanse să fie gata o astfel de autostradă în 2016. După cum merg lucrurile, având în vedere şi stilul nostru românesc, felul cum se politizează tot, nu cred că va fi gata în 2016. Derularea contractelor ţine şi de zona politică şi nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece: dacă se schimbă puterea şi opoziţia odată cu alegerile, vor continua luptele politice, care ar putea afecta şi contractele de infrastructură”, a declarat Georgică Cornu, omul de afaceri timişorean care controlează constructorul Confort, cu afaceri de circa 124 milioane de euro anul trecut.

Pe de altă parte, ministrul transporturilor Alexandru Nazare declara recent într-un interviu pentru Ziarul Financiar că termenul final de construcţie a autostrăzii Sibiu-Piteşti va fi aflat la începutul anului viitor, după ce va fi realizat studiul de fezabilitate. El a mai spus însă că este posibil ca în trei ani să fie finalizată această autostradă, chiar dacă are un grad crescut de dificultate: “Credea cineva anul trecut sau în momentul în care am început procedurile de contractare pentru autostrăzi că vom avea loturi de autostradă deschise în avans? Nu cred. Şi totuşi astăzi, dacă mergeţi pe teren o să vedeţi că sunt autostrăzi în stadii suficient de avansate ca deschiderile de trafic să se facă mai devreme”.

Pe 1 aprilie, CNADNR a anunţat că a lansat licitaţia pentru atribuirea contractului de revizuire a studiului de fezabilitate pentru autostrada Sibiu-Piteşti. Valoarea estimată a proiectului se ridică la circa 61,4 milioane de lei (14,3 milioane de euro), banii urmând să fie asiguraţi din fonduri europene în proporţie de 85%, restul fiind finanţare guvernamentală. Anterior, studiul de fezabilitate a fost realizat de compania de proiectare Iptana şi indica un cost de peste trei miliarde de euro pentru realizarea tronsonului Sibiu-Piteşti, adică peste 25 de milioane de euro pe kilometru.

Cu circa 390 de kilometri funcţionali în prezent, România continuă să se afle la coada clasamentului regional, ţări precum Polonia sau Ungaria depăşind deja 1.000 de kilometri fiecare. “Nu cred că trebuie să fii ministru ca să sesizezi presiunea aceasta (presiunea din partea românilor cu privire la construcţia de autostrăzi – n. red.). Mai mult decât atât, e vorba de o aşteptare publică justificată din partea oricărui român. Cu toţii ne dorim ca România să aibă autostrăzi. Cu toţii ne dorim să călătorim pe o autostradă în România aşa cum o facem în multe alte state membre ale UE, care au programe de autostrăzi în stadii avansate”, spunea săptămâna trecută Alexandru Nazare, ministrul transporturilor, într-un interviu pentru Ziarul Financiar. Dacă promisiunile şi strategia actuală a Ministerului Transporturilor vor fi respectate, în următorii ani România ar urma să inaugureze anual peste 100 de kilometri de autostrăzi. Pentru 2012 sunt programaţi 128 de kilometri de noi autostrăzi, la care se vor adăuga alţi circa 20 de kilo-metri din tronsonul Cernavodă-Medgidia – care vor fi deschişi însă doar pe câte o singură bandă pe sens -, potrivit informaţiilor transmise de Compania Naţională de Autostrăzi şI Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Cea mai aşteptată autostradă de anul acesta este Bucureşti-Ploieşti, alternativă la DN 1, cel mai circulat drum din România. Cei 61,5 kilometri ce leagă cele două oraşe ar urma să fie gata în două etape: aproape 55 de kilometri vor fi livraţi în al doilea trimestru al acestui an, în timp ce primii 6,5 kilometri, ce pornesc din Capitală, au ca termen de finalizare luna octombrie. Tronsonul Moara Vlăsiei-Ploieşti, ce face parte din această autostradă, a fost în urmă cu un an în mijlocul unui adevărat scandal, după ce fostul ministru al transporturilor Anca Boagiu a ameninţat firmele constructoare, Spedition UMB, Tehnostrade (ambele controlate de Dorinel Umbrărescu), Euro Construct Trading ’98 (Dan Beşciu şI Sorin Vulpescu) şi PA&CO International (Costel Căşuneanu), că va rezilia contractul. Motivul era faptul că firmele controlate de cei trei regi ai asfaltului au cerut suplimentarea contractului cu 47%, echivalentul a circa 100 de milioane de euro, şi au părăsit timp de 16 luni lucrările pe un sector de aproape doi kilometri din cei 42,5 ai tronsonului. Ulterior, constructorii au renunţat la pretenţiile financiare şi s-au angajat să finalizeze tronsonul până la finalul anului 2011, lucru care însă nu s-a întâmplat. Acum se vorbeşte despre inaugurarea acestei autostrăzi în mai sau în iunie.
O altă autostradă care este aşteptată cu sufletul la gură este autostrada Soarelui, care ar trebui să fie finalizată în iulie (mai puţin un tronson de circa 20 de kilometri între Cernavodă şI Medgidia ce ar urma să fie finalizat anul acesta doar pe câte o bandă pe fiecare sens de mers).

Nici autostrada Soarelui nu a scăpat de rezilieri anul trecut, în contextul în care lucrările se mişcau destul de lent. Astfel, Ministerul Transporturilor a reziliat în primăvara lui 2011 contractul de construcţie a tronsonului Cernavodă-Medgidia, la care lucrau francezii de la Colas, după un război al declaraţiilor ce a durat săptămâni bune şi în care cele două părţi s-au acuzat reciproc de nerespectarea clauzelor contractuale. În toamna anului trecut contractul a fost din nou atribuit, de această dată nemţilor de la Max Boegl şi italienilor de la Astaldi, care s-au angajat anul acesta să deschidă circulaţia pe Cernavodă-Medgidia la o câte o bandă pe sens. Celelalte două tronsoane Medgidia-Constanţa şi centura Constanţei, cu o lungime cumulată de circa 53 de kilometri, ar urma să fie finalizate complet în iulie, după ce anul trecut au fost deschişi traficului circa 23 de kilometri.