BusinessMagazin

Tag: infractiuni economice

  • Percheziţii la locuinţe şi sedii de firme ale lui Ioan Niculae vizând infracţiuni economice

    Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurori ai Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din cadrul instituţiei, fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi economice – evaziune fiscală şi spălare de bani – comise în perioada 2008 – 2009.

    În cursul zilei de joi, sunt efectuate percheziţii domiciliare în 11 locaţii situate în municipiul Bucureşti şi în judeţele Teleorman şi Prahova, reprezentând sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice.

    Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile au loc la domiciliul actual al lui Ioan Niculae, din municipiul Zimnicea, la reşedinţa acestuia din judeţul Teleorman, amplasată în apropiere de Zimnicea, denumită domeniul Făţana, ce cuprinde un grup de trei clădiri principale şi dependinţe, între care se află şi casa de vânătoare a acestuia, precum şi la reşedinţa din staţiunea prahoveană Buşteni a omului de afaceri.

    Totodată, conform aceloraşi surse, percheziţii au loc şi la fostul domiciliu al lui Niculae, actual domiciliu al Adinei Elena Niculae, situat în sectorul 1 al Capitalei, dar şi la sediul social şi la punctul de lucru declarate de societatea Intervitt SRL, din Teleorman, la sediul social al societăţii Interagro din Bucureşti, sectorul 2, la punctul de lucru al societăţii Interagro din Zimnicea şi la sediul social al Interagro din Zimnicea.

    Sursele citate menţionează că în dosar sunt cercetate “inginerii financiare” în care ar fi implicat omul de afaceri Ioan Niculae, prejudiciul în acest caz fiind estimat la peste două milioane de euro.

    Potrivit surselor judiciare citate, în cursul zilei de joi au loc doar percheziţiile în acest caz, nu şi audieri.

    În această cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi din partea Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Săptămâna fraudelor: aproape 200 de infracţiuni economice depistate de poliţişti

    În ultima săptămână, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Fraudelor – I.G.P.R., poliţiştii formaţiunilor de investigare a fraudelor au constatat 195 de infracţiuni economice.

    De comiterea acestora sunt bănuite 178 de persoane, dintre care 62 au fost reţinute şi 25 arestate, a informat Poliţia Română.

    Astfel, poliţiştii au constatat, în ultima săptămână, 63 de infracţiuni de evaziune fiscală, 17 fapte de înşelăciune, 22 infracţiuni de fals (în înscrisuri oficiale, în înscrisuri sub semnătură privată şi privind identitatea), 12 infracţiuni de uz de fals, 8 fapte de complicitate la falsuri în înscrisuri sub semnătură privată, 6 fapte la Legea nr. 656/2003 privind spălarea banilor, câte două fapte de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu.

    De asemenea, poliţiştii fac cercetări cu privire la 17 fapte penale prevăzute de Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, la 22 infracţiuni din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, 4 fapte de delapidare, câte 7 fapte de tentativă la înşelăciune şi complicitate la uz de fals, câte o faptă privind bancruta frauduloasă, la Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicatiile geografice, la Legea 31/1990 privind societăţile comerciale şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, precum şi alte două fapte de natură penală.

    Totodată, poliţiştii specializaţi în investigarea fraudelor au constatat 7 infracţiuni de corupţie, respectiv 3 infracţiuni de dare de mită, două de luare de mită, o infracţiune de trafic de influenţă şi o infracţiune de cumpărare de influenţă.

     

  • Recolta Poliţiei pe câteva zile: peste 100 de hoţi şi un caz de evaziune fiscală de 400.000 de lei

    În perioada 17 – 24 octombrie, poliţiştii formaţiunilor de investigare a fraudelor acţionând, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul I.G.P.R., au constatat 102 infracţiuni. De comiterea acestor fapte sunt bănuite 109 persoane, dintre care 3 au fost arestate şi 4 reţinute.

    Astfel, poliţiştii au constatat 38 de infracţiuni de evaziune fiscală, 17 la Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, 11 înşelăciuni, 5 infracţiuni de uz de fals, 4 de fals în înscrisuri sub semnătură privată, 3 de fals material în înscrisuri oficiale, una de fals în declaraţii, 4 infracţiuni de contrabandă şi 3 la Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice.

    De asemenea, poliţiştii cercetează 3 fapte de delapidare, 3 la Legea nr. 571/2003 – Codul Fiscal, 2 de abuz în serviciu, una la Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, una la Legea 656/2003 privind spălarea banilor, una de neglijenţă în serviciu şi 2 de altă natură.

    În perioada menţionată, poliţiştii au constatat 2 infracţiuni de dare de mită şi o infracţiune de luare de mită.

    De asemenea, poliţiştii au finalizat cercetările într-un caz de evaziune fiscală care a cauzat un prejudiciu important bugetului de stat.

    La data de 23 octombrie, poliţiştii Serviciului de Poliţie Transporturi Maritime din cadrul Direcţiei de Poliţie Transporturi – I.G.P.R. au finalizat cercetările faţa de un tânăr de 27 de ani, admnistrator al unei societăţi comerciale din Bucureşti, bănuit de comiterea infracţiunilor de folosire de acte nereale în faţa autorităţilor vamale şi evaziune fiscală.

    În urma cercetărilor efectuate de poliţişti a reieşit că, tânărul ar fi efectuat 80 de importuri, în perioada septembrie – octombrie 2014, prezentând acte nereale în faţa autorităţii vamale, fără a înregistra în contabilitate operaţiunile. Acesta ar fi declarat un sediu fictiv pentru societatea pe care o administra, în vederea sustragerii de la eventuale controale financiare şi vamale.

    În cauză, s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar faţă de bănuit. Totodată, a fost dispusă efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice de către inspectorii antifraudă de pe lângă Parchetul Tribunalului Constanţa, în urma căreia a fost stabilit un prejudiciu în valoare de 400.000 de lei.
     

  • Cazuri de spălare de bani şi evaziune fiscală: bilanţul infracţiunilor economice în ultima săptămână

    În perioada 29 septembrie – 3 octombrie, poliţiştii formaţiunilor de investigare a fraudelor acţionând, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, au constatat 124 de infracţiuni. De comiterea acestor fapte sunt bănuite 123 de persoane, dintre care 9 au fost reţinute şi 2 arestate.

    Astfel, poliţiştii au constatat, în ultima săptămână, 57 de infracţiuni de evaziune fiscală, 17 la Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, 12 fapte de complicitate la evaziune fiscală şi 6 la Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice.

    De asemenea, poliţiştii cercetează 5 fapte la Legea nr. 656/2003 privind spălarea banilor şi câte 4 de înşelăciune, uz de fals, la Legea nr. 571/2003 – Codul Fiscal, de fals material în înscrisuri oficiale, precum şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Au mai fost depistate 2 infracţiuni la Legea nr. 59/1934 asupra cecului, tot 2 de delapidare şi câte una de punere în circulaţie fără drept a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse, respectiv la Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite. În perioada menţionată, poliţiştii au constatat şi o infracţiune de dare de mită.

    De asemenea, în data de 4 octombrie, poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul I.P.J. Mureş au desfăşurat 15 percheziţii, în judeţele Mureş, Cluj şi Vâlcea, la persoane bănuite de evaziune fiscală în domeniul comercializării produselor cerealiere şi al materialelor de construcţii. Poliţiştii bănuiesc 15 persoane că ar fi achiziţionat şi comercializat mărfuri fără documente legale şi fără a le evidenţia în actele contabile. În urma percheziţiilor, poliţiştii au identificat şi ridicat, în vederea continuării cercetărilor, peste 23 de tone de cereale (grâu, porumb şi orz), materiale de construcţii de peste 200.000 de lei, bani (150.000 de lei) şi alte mijloace materiale de probă.

  • Bilanţul ultimei săptămâni: 80 de infracţiuni economice şi 73 de fugari prinşi de poliţie

    Poliţiştii au constatat 80 de infracţiuni de comiterea cărora sunt bănuite 89 de persoane, dintre care 2 au fost reţinute.

    Astfel, poliţiştii au constatat 36 de fapte de evaziune fiscală, 11 înşelăciuni şi 4 infracţiuni de complicitate la înşelăciune, 3 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, 3 infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale, 2 falsuri în declaraţii şi 3 infracţiuni de uz de fals.

    De asemenea, poliţiştii cercetează 5 infracţiuni la Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, 4 la Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, 4 infracţiuni de abuz în serviciu şi 4 fapte de corupţie, constând în 2 infracţiuni de dare de mită, o infracţiune de luare de mită, o infracţiune de cumpărare de influenţă şi o infracţiune privind obţinerea, pe nedrept, de fonduri europene.

    În acelaşi timp, 152 de persoane pe numele cărora existau mandate emise de instanţele de judecată sau care erau dispărute au fost depistate, în ultima săptămână, de poliţiştii structurilor de investigaţii criminale.

    În urma activităţilor de căutare şi identificare, poliţiştii structurilor de investigaţii criminale din întreaga ţară au găsit 79 de persoane semnalate ca fiind dispărute, dintre care 51 de minori. Minorii găsiţi au fost încredinţaţi familiilor sau internaţi în centre pentru minori şi nu au fost victime ale vreunei infracţiuni.

    De asemenea, poliţiştii au depistat 73 de persoane urmărite în temeiul legii, dintre care 60 aveau emise pe numele lor mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, 7 aveau mandate de arestare preventivă, pe numele a 5 persoane erau emise mandate europene de arestare, iar pe numele unei persoane fusese emisă o sentinţă penală de internare.

  • Libanezul Said Baaklini, condamnat la şapte ani de închisoare, pentru infracţiuni economice

    Tot prin decizia de miercuri, Judecătoria Sectorului 1 a menţinut, în cazul lui Baaklini, interdicţia de părăsi ţara.

    În acelaşi dosar au fost condamnaţi fostul preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general al UCM Reşiţa, Adrian Chebuţiu, şi fostul director executiv al societăţii, Adrian Coriolan Preda, la câte cinci ani de închisoare pentru complicitate la tentativa la infracţiunea de stabilire cu rea-credinţă de către contribuabil a taxelor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de restituiri de la bugetul de stat.

    De asemenea, fostul director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa, Eugen Bogatu, a fost condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea infractorului şi intermedierea de operaţiuni comerciale de către persoana care, în virtutea atribuţiilor de serviciu, are obligaţia de a supraveghea şi controla un agent economic privat, dacă fapta este de natură de a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite.

    Prin aceeaşi decizie, instanţa obligă pe fiecare dintre inculpaţi la plata a 100.000 de lei, drept cheltuieli judiciare către stat.

    Hotărârea nu este definitivă şi poate fi contestată, cu recurs, la Tribunalul Bucureşti.

    Procurorii anticorupţie l-au trimis în judecată pe Said Baaklini, în 10 februarie 2011, asociat şi administrator la SC Libarom Agri SRL, pentru tentativă de stabilire cu rea-credinţă a taxelor având ca rezultat obţinerea fără drept unor sume de bani cu titlu de restituiri de la bugetul de stat, precum şi pentru asociere în vederea săvârşirii acestei fapte, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

    Alături de acesta au fost judecaţi Adrian Chebuţiu, preşedinte al consiliului de administraţie şi director general al UCM Reşiţa, şi Coriolan Adrian Preda, director executiv al societăţii, pe care procurorii îi acuză de complicitate la tentativa de stabilire cu rea-credinţă, de către contribuabil, a taxelor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de restituiri de la bugetul de stat şi asociere în vederea săvârşirii acestei fapte.

    În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Eugen Bogatu, director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul CNAPM Constanţa, pentru favorizarea infractorului şi intermedierea de operaţiuni comerciale de către persoana care, în virtutea atribuţiilor de serviciu, are obligaţia de a supraveghea şi controla un agent economic privat, dacă fapta este de natură de a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite.

    Conform anchetatorilor, Said Baaklini ar fi cerut restituiri ilegale de TVA de 60 de milioane euro, după ce UCM Reşiţa i-a vândut patru motoare nefuncţionale, aflate pe stoc de peste 20 de ani, la un preţ de 50 de ori mai mare.

    Procurorii arată, în rechizitoriu, că pentru stabilirea TVA care ar fi condus la obţinerea, fără drept, a unor sume de bani reprezentând restituiri din bugetul de stat, Said Baaklini a fost ajutat de Adrian Chebuţiu şi Coriolan Adrian Preda.

    Pentru ca restituirea de TVA aferentă tranzacţiei fictive să nu fie verificată şi descoperită de către autorităţile de stat în domeniu, Said Baaklini a făcut demersuri pentru a exporta cele patru motoare către o societate comercială din Republica Guineea, încercând să îndepărteze aceste mărfuri de pe teritoriul României.

    Având în vedere caracterul urgent al acestei măsuri, Said Baaklini a beneficiat de ajutorul lui Eugen Bogatu, care, în cursul lunii noiembrie 2010, în calitatea sa de director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, i-a furnizat informaţii şi i-a acordat consultanţă omului de afaceri libanez referitor la procedurile vamale şi la modalităţile de a evita controalele autorităţilor legal investite.

    Astfel, Eugen Bogatu, pentru a asigura scoaterea celor patru motoare din România în cel mai scurt timp, a intervenit pentru angajarea unui vas comercial pentru transportul mărfurilor în Republica Guineea şi a efectuării tuturor operaţiunilor şi demersurilor portuare necesare pentru ca mărfurile respective să părăsească urgent teritoriul României. În plus, acesta a făcut personal intervenţii pentru a se împiedica descărcarea mărfurilor de pe vas, în încercarea de a evita verificarea şi evaluarea acestora, astfel încât să nu poată fi constatate discrepanţele dintre mărfurile concret îmbarcate pe vas şi documentele comerciale ale acestora.

    De asemenea, Eugen Bogatu a pretins în mod direct de la Baaklini suma de 20 de miliarde lei vechi, pentru operatorul portuar SC Umex SA din Constanţa, în virtutea relaţiilor contractuale pe care această societate le-a stabilit cu SC Libarom Agri SRL.

    În 26 noiembrie 2010, în Portul Constanţa, marfa cumpărată de SC Libarom Agri SRL Bucureşti de la UCM Reşiţa a fost încărcată pe o navă având ca destinaţie Republica Guineea. Exportul efectiv al mărfurilor a fost împiedicat de intervenţia parchetului.