Tag: INFP

  • Seism de 4,9 grade în zona Vrancea, simţit la Bucureşti

    Seismul s-a produs la o adâncime de 141 kilometri, la o distanţă de 135 km nord de Bucureşti, 57 km vest de Focşani şi 16 km nord de Gura Teghii şi a fost simţit în Muntenia, inclusiv în Bucureşti, precum şi în Moldova.

    Datele iniţiale anunţate de INFP indicau o magnitudine de 4,8 grade şi o adâncime de 150 km, iar ulterior au fost revizuite.

    A fost cel mai puternic cutremur înregistrat în acest an, în cursul căruia au avut loc opt seisme de peste 4 grade, cel mai important fiind cel din 16 martie (4,6 grade), cu epicentrul tot în Vrancea, judeţul Buzău.

    Precedentele cutremure notabile din zona Vrancea au avut loc la 6 octombrie 2013 (5,5 grade), respectiv 29 martie 2014 (5 grade), 10 septembrie 2014 (4,8 grade) şi 22 noiembrie 2014 (5,7 grade).

  • Ministrul cercetării face apel la calm după seria de microcutremure din judeţul Galaţi

    “Activitatea seismică are un nivel scăzut, iar frecvenţa de producere este mică. Practic, magnitudini ale seismelor sub 2 Richter nu indică o îngrijorare privind zona Izvoarele, dar cu toate acestea situaţia este sub control şi permanent monitorizată de specialişti”, declară ministrul Mihnea Costoiu.

    Între 10 şi 20 septembrie, în judeţul Galaţi au fost înregistrate 10 cutremure cu magnitudini între 1 şi 1,8 grade Richter. Conform datelor Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), acceleraţia maximă înregistrată la cutremurul de 1,8 grade Richter din data de 18 septembrie a fost de 1.84 cm/s2, ceea ce corespunde unei intensităţi de II-III grade pe scara Mercalli, se arată în comunicatul ministrului Costoiu.

    La o intensitate de gradul II, cutremurul este slab, de regulă fiind simţit de puţine persoane, în special de persoanele aflate la etajele superioare ale clădirilor, în timp ce la o intensitate de gradul III, cutremurul este perceptibil, fiind simţit în interiorul clădirilor şi mai pronunţat la etajele superioare. De asemenea, durata unui astfel de cutremur poate fi apreciată.

    Ministrul cercetării menţionează că şi până în data de 10 septembrie s-au produs cutremure în zona Galaţi, dar nu au fost simţite la nivelul populaţiei. Acestea s-au produs cu o frecvenţă şi de 5-6 zile între ele, înregistrându-se magnitudini mai mici de 2 grade Richter.

    “Activitatea seismică înregistrată până în prezent se incadrează într-un regim normal pentru seismicitatea zonei. Localizarea cutremurelor indică un aliniament orientat NE-SV de-a lungul unui sistem de falii active cunoscute în zonă, cu adâncimi focale situate între 1 şi 10 km. Cutremurele produse in zona Galati sunt de natura tectonică, iar din analiza datelor existente nu reiese o influenţă notabilă a altor factori (inundaţii, exploatări de petrol)”, se arată într-un comunicat al INFP.

    “Este de menţionat faptul că zona seismică Galaţi are o activitate seismică proprie care depinde de tectonica locală, dar este şi sub influenţa seismicităţii zonei Vrancea care domină hazardul seismic al teritoriului României”, arată INFP.

    INFP precizează că efectele constatate in cazul cutremurelor produse în zona Galaţi sunt puse pe seama următorilor factori: efecte locale de amplificare a undelor seismice datorită condiţiilor solului; efecte de amplificare locală datorită topografiei; efecte macroseismice cumulate, prin acţiunea repetată a undelor seismice; calitatea precară a unor case. În concluzie, INFP consideră că activitatea seismică din zonă are un regim normal.
     

  • Cutremur de 4,8 grade în Vrancea – ACTUALIZAT

    Seismul s-a produs la o adâncime de 105 kilometri şi a a fost simţit în Muntenia, inclusiv în Bucureşti, precum şi în Moldova, inclusiv în Republica Moldova.

    Oraşele cele mai apropiate de epicentrul cutremurului sunt Covasna (37 km), Râmnicu Sărat (52 km), Vălenii de Munte (57 km), Târgu Secuiesc (51 km), Buzău (58 km).

    Iniţial, INFP anunţase că este vorba de un cutremur cu magnitudinea de 5,2 grade, cu epicentrul în Muntenia, judeţul Prahova, la adâncimea de 100 km. Ulterior, INFP a revizuit toţi parametrii comunicaţi ai cutremurului.

    Cutremurul cu cea mai mare magnitudine produs anul acesta în România a avut 5 grade şi s-a înregistrat la 29 martie, tot în zona seismică Vrancea.

  • Un nou cutremur în Vrancea, mai slab decât cel de săptămâna trecută

    Seismul, care a fost simţit la Bucureşti, s-a produs la o adâncime de 140 km, la 4 km vest de Nereju şi 42 km de Focşani.

    Duminica trecută, 6 octombrie, în zona Vrancea a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade, produs la o adâncime de 134 km, cu epicentrul la 14 km sud-vest de Nereju. Seismul de atunci a fost urmat în cursul aceleiaşi zile de o singură replică de 2,7 grade.

     

  • Cutremur de 4,9 grade in Vrancea, simtit si la Bucuresti

    Seismul, care a avut loc la adancimea de 137 km, a fost resimtit
    la Bucuresti si in mai multe orase din tara, precum si in Republica
    Moldova.

    Miscarea seismica a fost precedata in Vrancea de un cutremur de 2,7
    grade care a avut loc la 29 aprilie, la adancimea de 90 km. In
    ultima luna, in zona a vut loc un singur cutremur mai important, la
    17 aprilie (4 grade, adancime de 113 km).

  • Cutremur de 3.2 grade pe scara Richter, produs in zona Vrancea

    Cutremurul s-a produs, luni dimineata, la ora 4.02 (UTC),
    potrivit sursei citate. Seismul s-a simtit in orasele Gura Teghii,
    Lopatari, Siriu, Nehoiu. Sambata, in prima zi de Craciun, un alt
    cutremur cu magnitudinea de 3,7 grade pe scara Richter s-a produs
    la o adancime de 5 kilometri, in zona Fagaras – Campulung, potrivit
    sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro