Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătăţii, transmis la sfârşitul lunii august, în România erau confirmate 16 cazuri de meningite cu virus West Nile, dintre care şase decese.
Între timp, numărul acestor cazuri a crescut, iar joi sunt raportate 39 de cazuri de infecţie cu virusul West Nile, din care opt decese (Bucureşti-patru, Buzău-unul, Brăila-unul, Olt-unul, Ialomiţa-unul).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Deşi este o substanţă “minune”, care are foarte multe beneficii asupra organismului, totuşi, acestuia nu i-au fost descoperite încă toate proprietăţile.
Acesta poate fi mestecat, adaugat in lapte sau poate fi folosit sub forma de tinctura cu aplicare externă. Acesta reduce inflamaţiile, întăreşte sistemul imunitar şi joacă rol de antioxidant.
Un copil de aproape un an a murit şi alţi nouă, cei mai mulţi din judeţul Argeş, sunt internaţi la Spitalul Marie Curie din Capitală, după ce au contactat o infecţie digestivă gravă, potrivit Mediafax. Managerul Spitalului Marie Curie, Dan Buzatu, a declarat miercuri că cei 9 copii internaţi, cu vârste între şapte luni şi doi ani, suferă de sindrom hemofilic uremic, ceea ce înseamnă că afecţiunea duce la blocarea rinichilor, motiv pentru care copiii au fost supuşi dializei. Unul dintre copii, de 11 luni, a murit pe 4 februarie în urma complicaţiilor. El a fost adus de la Spitalul de Pediatrie din Piteşti în 3 februarie cu o stare generală gravă.
Medicii au stabilit că bebeluşii au contactat bacteria Escherichia Coli după ce au mâncat fructe şi legume nespălate sau au primit lapte insuficient preparat. Cele mai multe cazuri sunt din Argeş. O astfel de afecţiune debutează cu diaree, pacientul intră în insuficienţă renală şi trebuie dializat până când iese din criză, potrivit romaniatv.net.
Joi, Ministerul Sănătăţii a anunţat că în cazul a cinci din cei 15 copii transportaţi din Argeş analizele au confirmat infecţia cu rotavirus. Totodată, ministerul a decis sancţionarea managerului şi a asistentei şefe a clinicii din Piteşti pentru nerespectarea condiţiilor de spitalizare. Direcţia de Sănătate Publică Argeş a anunţat că, începând de miercuri, de a ora 18.30 şi până joi la ora 8.00, au fost preluate, în urma apelului la 112, 13 cazuri de sindrom hemolotic uremic.
“E un tip de bacterie extrem de agresiv pentru ca atacă peretele vascular al organelor importante începând cu rinichii. E un tip de septicemie foarte gravă”, a declarat, joi, dr. Mihaela Bălgrădean, directorul Clinicii de Pediatrie de la Spitalul “Marie Curie”.
Totodată, conducerea spitalului a anunţat că bebeluşii nu s–au îmbolnăvit în spitale. “E exclus ca bacteria să fie luată din spital, pentru că unii dintre cei aduşi la Bucureşti nici nu au fost internaţi la Piteşti”, a mai declarat dr. Mihaela Bălgrădean. “Să ştiţi că 20 de zile de dializă continuă înseamnă o afectare renală în perspectivă. Pot ajunge la boală cronică de rinichi şi la o dializă cronică”, a explicat Mihaela Bălgrădean, şeful Secţiei de Nefrologie de la Spitalul “Marie Curie”, pentru ProTV.
În alt judeţ, aproape 27.000 de oameni trebuie să îşi cumpere apa de băut încă patru luni de acum înainte, după ce autorităţile au descoperit că primeau apă potabilă dintr-un lac de acumulare din Dâmboviţa care a fost infectat cu o bacterie periculoasă. Localnicii nu pot folosi apa de la robinet pentru băut şi gătit şi stau la rând la cisternele trimise de compania de apă din judeţ. Consiliul Judeţean şi Prefectura spun că singura soluţie este construirea unei noi aducţiuni de apă, lucrare care ar dura peste patru luni şi ar costa peste 3 milioane de lei, scriu cei de la Digi24.
Ultimele teste făcute pe problele de apă prelevate de DSP Dâmboviţa ar arăta că bacteria identificată în apa de la Pucioasa a fost distrusă în urma tratamentului, dar apa nu poate fi consumată din cauza concentraţiei mari de clor pe care o conţine. Daca tratamentul cu clor s-ar opri, bacteria ar reapărea din nou.
Un alt scandal care a ţinut prima pagină a ziarelor a fost cel legat de victimele din Colectiv; mai mulţi doctori, atât din România cât şi din străinătate, au afirmat că mulţi dintre pacienţi ar fi avut şanse mai mari să scape dacă nu ar fi fost infectaţi cu bacterii din spitalele în care erau trataţi.
Klebsiella pneumoniae şi acinetobacter, două bacterii care sunt extrem de rezistente la tratamentul medicamentos şi sunt foarte dificil de tratat, au provocat infecţiile cu care au ajuns în Belgia cei opt pacienţi răniţi în Colectiv ce au fost transferaţi la Spitalul Militar din Bruxelles, potrivit celor de la România Liberă. „Unul dintre lucrurile pe care le-am constatat în momentul în care pacienţii (din Colectiv n.noastră) au sosit şi în zilele care au urmat este acela că aceştia erau purtătorii unor bacterii rezistente”, a spus Serge Jenesse, coordonatorul Centrului de Arsuri de la Spitalul Militar din Bruxelles.
Irina Codiţă, şefa Departamentului de Microbiologie şi Sănătate Publică din cadrul Institutului Cantacuzino, a declarat pentru PressOne că bacteriile din spitale sunt mai rezistente la antibiotice, datorită faptului că pacienţii sunt trataţi intensivi cu medicamente deosebit de puternice. Astfel, modificările prin care devin rezistente pot surveni prin mutaţiile unor gene sau prin transfer de gene între bacteriile care circulă în anumite “nişe ecologice”.
“Sunt două cauze mari care conduc la persistenţa bacteriilor rezistente în spital. Prima cauză este administrarea antibioticelor. Antibioticele trebuie utilizate raţional. Există nişte reguli de administrare şi din punct de vedere al tipului de antibiotic, şi al duratei, şi al dozelor.
România, din păcate, se află printre ţările cu consum de antibiotice dintre cele mai mari. Oricum, în toată Europa, consumul de antibiotice este mult mai mare în fermele de animale decât la oameni. De aceea, la nivel european au fost introduse reguli care interzic utilizarea antibioticelor critice, adică cele utile şi în terapia infecţiilor umane.
A doua cauză majoră este lipsa de eficienţă cu care se limitează trecerea unor bacterii de la un pacient la altul sau posibilităţile de schimb genetic între bacterii. Asta ţine de condiţiile de spitalizare, de regulile care se aplică pentru prevenirea infecţiilor”, a declarat Codiţă pentru PressOne în luna decembrie.
Un studiu-pilot făcut în secţia de terapie intensivă din Spitalul Judeţean Buzău arată care sunt cele mai frecvente şi grave infecţii ce pot fi luate din unităţi medicale. Puţinele date despre infecţiile spitaliceşti furnizate de unităţile medicale de la noi arată ca infecţiile cu E-coli, o bacterie intestinală, Klebssiella, microorganism care afectează mai ales pacientii operaţi, şi stafilococul auriu, ce poate ajunge oriunde în corp provocand septicemie, sunt printre cele mai frecvente, potrivit site-ului Costintanasescu.ro.
Purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, dr. Adrian Stănculea, şeful secţiei Anestezie şi Terapie Intensivă, a declarat, joi, că după incendiul din clubul Colectiv în unitatea sanitară au fost internaţi 27 de răniţi, dintre care şase au decedat, trei dintre aceştia având infecţii nosocomiale de mai mare amploare.
“Sunt trei pacienţi decedaţi, fiecare medic curant a anunţat familia, nu era să se ascundă infecţia”, a precizat Stănculea.
Întrebat dacă cei trei mai erau în viaţă dacă nu făceau infecţii nosocomiale, Stănculea a spus că nu poate face o astfel de declaraţie, pentru că leziunile pulmonare, inhalatorii erau extrem de severe. Medicul a precizat că şi alţi pacienţi au infecţii nosocomiale, dar la cei trei acestea au fost de o anvergură mai mare decât la alţi pacienţi.
Întrebat dacă cei trei pacienţi puteau fi salvaţi în situaţia unui transfer rapid la clinici din străinătate, Adrian Stănculea a spus că acestea sunt supoziţii, adăugând că în cazul marilor arşi există riscul contaminării, pentru că nu mai este protecţia dată de piele, iar în cazul celor răniţi în Colectiv exista şi infecţia de căi respiratorii, plămânii fiind afectaţi suplimentar.
Stănculea a precizat că au fost şi pacienţi transferaţi care au decedat la spitale din străinătate, dar nu poate spune dacă din cauza infecţiilor nosocomiale.
Medicul a adăugat că răniţii în incendiul din Colectiv au fost trataţi maximal la condiţiile din România, au primit tot ce au avut nevoie, au fost trataţi în condiţiile pe care le-a avut fiecare spital din Capitală unde au fost internaţi.
În ce priveşte transferul pacienţilor în străinătate, Stănculea a spus că nu spitalul decide cine şi când este transferat, ci decizia se ia la solicitarea familiei sau a unei autorităţi.
Întrebat dacă la Terapie Intensivă există o singură baie pentru pacienţi, Stănculea a confirmat, dar a precizat că aceasta este sterilizată, nu sunt spălaţi pacienţii unii după alţii, ci după ce se face sterilizarea.
În urma incendiului din 30 octombrie din clubul Colectiv, au murit la faţa locului 26 de persoane, iar o altă victimă în drum spre spital. Dintre răniţii internaţi, au mai decedat 33 de persoane, numărul victimelor ajungând, în 22 noiembrie, la 60.
Jurnalistul Cătălin Tolontan a publicat, joi, un interviu cu un medic de la Spitalul de Arşi, care nu îşi dezvăluie însă identitatea, acesta susţinând că tinerii răniţi în clubul Colectiv “au murit într-o bombă biologică, din cauza infecţiilor intraspitaliceşti”.
“Mulţi dintre răniţi au murit cu zile. La noi, la Spitalul de Arşi, majoritatea au murit cu infecţie cu diverşi germeni, dintre care cel mai agresiv este piocianicul. Vorbesc cu certitudine despre Spitalul de Arşi, dar ştiu de la colegi de la alte spitale că situaţia este asemănătoare. (…) La noi, cei care au scăpat din foc au fost omorîţi de bacteriile care infectează spitalele şi nimeni dintre şefii sistemului sanitar n-a avut curajul să spună asta”, susţine medicul în interviul citat.
“Răniţii au murit nu doar din piocianic. Au murit şi din acinetobacter, un germene de asemenea foarte agresiv. Am avut cazuri în care analizele bolnavilor indicau prezenţa a patru, cinci bacterii! Nu au avut nici o şansă nici dacă au ajuns în străinătate că au ajuns deja suprainfectaţi”, ar mai fi spus medicul în interviu.
Doctorul a arătat, potrivit lui Tolontan, că la Spitalul de Arşi “oamenii mor pe capete de ani de zile din cauza septicemiei dezvoltate din bacterii” şi că unii dintre răniţi puteau fi transportaţi în străinătate.
“Infecţiile cu bacterii apar, din experienţa noastră, cam din ziua a cincea. Ar fi fost timp. Intubaţi, ei puteau fi transportaţi. (…) Oamenii mor pentru că aceşti germeni intraspitaliceşti sut foarte agresivi şi rezistenţi. Iar bacteriile devin imune pentru că, în spitale, se folosesc în exces antibiotice. Dar asta e altă discuţie. Revenind, piocianicul este rezistent la orice antibiotic, mai puţin la colistin. Numai că dacă foloseşti colistin în exces atragi insuficienţa renală”, a arătat medicul, potrivit lui Tolontan.
Medicul ar mai fi spus că la Spitalul de Arşi nu sunt condiţii adecvate, deşi aici sunt tratate 150-200 de cazuri de “mari arşi” pe an.
“Fiecare bolnav ar trebui izolat. Circuitele de acces, la fel. Aerul lui trebuie supravegheat. La noi, toţi bolnavii sunt spălaţi într-o singură cadă. Se dezinfectează cada, e adevărat, dar întrebaţi-i pe şefii spitalului dacă e suficient! Germenii selectaţi în spital sunt extrem de rezistenţi. (…) Nicăieri în ţară (nu sunt condiţii pentru arşi, n.r.). Există doar Unitatea modernă de la «Floreasca», despre care aţi scris chiar voi, că a fost inaugurată şi nu e folosită. Un mister. L-au întrebat şi francezii despre ea pe profesorul Lascăr”, a mai spus medicul, potrivit lui Tolontan.
Medicul a mai arătat că, după incendiul din Colectiv, percepţia a fost a unei mobilizări uriaşe a sistemului medical, iar atunci s-au făcut eforturi, dar au fost şi exemple care care au arătat ce limite sunt. “Sau ce nepăsare, uneori. Ştiţi, de pildă, că la Spitalul de Arşi nu a fost deschis laboratorul de analize în acea noapte?! (…) Nu s-au adus oamenii de la laborator. S-au făcut doar analizele de pe ATI, care-s puţine, evident. (…) Nu s-a deschis laboratorul şi, mai mult, nu au fost anunţaţi toţi medicii să vină. Au existat situaţii în care s-a intrat în operaţie cu aproape o oră mai târziu din cauză că nu existau medici specialişti suficienţi şi erau prinşi în alte operaţii”, a adăugat medicul.
Acesta a mai arătat că România nu are un protocol pentru mari arşi, astfel că răniţii sunt trataţi diferit de la un spital la altul.
“Şi exact aşa s-au petrecut lucrurile după Colectiv! Au fost spitale unde operaţiile s-au făcut după câteva zile, deşi, din experienţa noastră de mii de cazuri, operaţia este vitală pentru că zonele necrozate sînt cele unde apar infecţiile. Nu acuz pe nimeni, spun cum s-au petrecut lucrurile”, a mai spus medicul, potrivit lui Tolontan.
Domingo, în vârstă de 73 de ani, a fost nevoit să îşi anuleze ultimele trei reprezentaţii ale operei “Il Trovatore” din cadrul Festivalului Salzburg din Austria, aflat în desfăşurare, tocmai din cauza problemelor de sănătate cu care se confruntă de ceva vreme, potrivit contactmusic.com.
Celebrul tenor se află acum în Statele Unite ale Americii pentru continuarea tratamentului şi speră să îşi revină complet.
Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, pe 18 august, Placido Domingo le-a mulţumit fanilor pentru interesul şi grija ce i-o poartă. “Vă mulţumesc tuturor pentru grija referitoare la sănătatea mea şi anularea recentă a concertelor. Merg la New York ca să mă odihnesc şi să fac un control medical. Apoi plec la Los Angeles pentru concursul «Operalia» şi pentru repetiţiile pentru «La Traviata»”, a scris tenorul pe platforma de socializare.
Placido Domingo va fi preşedintele juriului ediţiei din acest an a competiţiei muzicale Operalia, organizată la Los Angeles între 25 şi 30 august, iar în septembrie va apărea pe scena Operei din Los Angeles, în rolul principal din “La Traviata”.
Placido Domingo este un tenor spaniol renumit pe plan mondial pentru forţa şi versatilitatea vocii sale puternice, capabilă să stăpânească toate notele şi tonurile registrului dramatic. De la debutul său, în rolul Alfredo din opera “La Traviata” de Giuseppe Verdi, în anul 1959, Placido Domingo a avut peste 130 de roluri, devenind astfel tenorul care a interpretat cele mai multe partituri din lume.
În noiembrie 2013, Placido Domingo a fost numit ambasador al bunăvoinţei pentru Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Placido Domingo a câştigat primul său premiu Grammy în 1971 şi ulterior a mai fost recompensat cu opt astfel de trofee, precum şi cu trei Latin Grammy. În 2002, el a primit titlul de Cavaler al Ordinului Imperiului Britanic. Este deţinător a numeroase alte trofee şi distincţii, printre care titlul de Comandor al Legiunii de onoare, acordat în Franţa, premiul Prinţul Asturiei pentru arte (Spania), Medalia Libertăţii (SUA).
“GABRIEL GARCIA MARQUEZ A MURIT”, a scris pe Twitter un purtător de cuvânt al familiei, Fernanda Familiar, potrivit bbc.co.uk.
“Mercedes şi fiii ei, Rodrigo şi Gonzalo, m-au împuternicit să dau această informaţie. O tristeţe atât de mare”, a adăugat ea.
“Cel mai mare columbian”, l-a caracterizat preşedintele Columbiei, Juan Manuel Santos, pe Gabriel Garcia Marquez, pe contul său de Twitter. “Un veac de singurătate şi tristeţe în faţa morţii celui mai mare columbian din toate timpurile”.
Gabriel Garcia Marquez a murit joi, la 87 de ani. Nu a fost făcut public imediat de ce a murit Garcia Marquez , dar scriitorul a fost recent spitalizat în Mexic, din cauza unei infecţii urinare şi la plămâni.
Pe 8 aprilie, Gabriel Garcia Márquez a fost externat dintr-un spital din Ciudad de Mexico, într-o stare de sănătate considerată “delicată” şi după opt zile de tratament împotriva unei infecţii pulmonare.
Preşedintele columbian Juan Manuel Santos a declarat, miercuri, că scriitorul suferea de o “pneumonie”, care se afla “sub control”, şi nu de un cancer limfatic, aşa cum a scris presa din Mexic în ultimele zile.
Ultima apariţie publică a lui Gabriel Garcia Marquez a avut loc pe 6 martie, când scriitorul a stat la poarta reşedinţei sale din Ciudad de Mexico, unde locuia de peste 30 de ani, pentru a-i primi pe jurnaliştii veniţi în vizită cu ocazia aniversării sale. Scriitorul şi-a întâmpinat oaspeţii zâmbitor, a primit cadouri şi a acceptat să se lase fotografiat, fără a acorda însă interviuri.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Gabriel Garcia Marquez, în vârstă de 87 de ani, se află internat în Mexic datorită unei infecţii şi a deshidratării. Doctorii au declarat că el răspunde bine la tratament şi, în câteva zile, vor decide dacă autorul va fi sau nu externat.
Garcia Marquez este unul dintre cei mai apreciaţi scriitori ai lumii, fiind cunoscut pentru lucrări precum “Un veac de singurătate”, “Dragostea în vremea holerei”sau “Povestea târfelor mele triste”. Scriitorul este cunoscut şi pentru faptul că este un susţinător al ideologiei comuniste.
În anul 2012 au circulat zvonuri că Marquez ar fi suferit de demenţă, însă această informaţie nu a fost niciodată confirmată.
Nelson Mandela, care este conectat la aparate respiratorii, este supus şi dializei, precizează sursa citată de CNN.
Există informaţii contradictorii în legătură cu starea lui Mandela, în vârstă de 94 de ani, internat de aproape o lună din cauza unei infecţii pulmonare care a recidivat. Conform unui document judiciar din 26 iunie, fostul preşedinte sud-african Nelson Mandela ar fi “într-o stare vegetativă permanentă”, iar medicii ar fi recomandat deconectarea de la aparatele care îl menţin în viaţă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă autorităţilor sanitare naţionale să rămână vigilente, conform recomandărilor făcute anterior, şi să implementeze măsurile de prevenţie şi control al infecţiei în spitale, spune dr. Odette Popovici, de la Institutul Naţional de Sănătate Publică – Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile.
Potrivit medicului, în 8 mai, Centrul European pentru Controlul Bolilor (ECDC) a transmis mai multe recomandări statelor membre UE, pentru prevenirea îmbolnăvirilor.
În acest context, personalul medical din EU ar trebui să fie vigilent în continuare, pentru identificarea rapidă a pacienţilor care necesită investigaţii de laborator. Prin urmare, pacienţii cu infecţii
respiratorii acute severe care au călătorit în Peninsula Arabică şi ţările vecine în perioada de zece zile anterioară debutului bolii ar trebui investigaţi rapid, în conformitate cu recomandările ECDC şi cele naţionale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Experţii spun că de vină pentru crearea acestei bacterii este abuzul de medicamente, de multe ori, fără a consulta un medic în prealabil. În Europa, a crescut îngrijorător de mult numărul pacienţilor care au infecţii imposibil de tratat. Reprezentanţii Centrului European pentru Controlul şi Prevenţia Bolilor au declarat că în unele ţări 50% dintre cazurile de infecţii din sânge sunt cauzate de un singur virus, anume K.pneumoniae, care adesea provoacă infecţii urinare şi respiratorii. Acest virus este însă imun la carbapenem, clasa cea mai puternică de antibiotice.
Pe tot continentul, rata de incidenţă a acestui virus s-a dublat în ultima perioadă, lucru care îi îngrijorează pe medici. “Ne confruntăm cu o situaţie critică şi trebuie să declarăm război acestei bacterii”, a declarat Marc Sprenger, directorul Centrului European pentru Controlul şi Prevenţia Bolilor.
În 2009, acest virus se manifesta activ doar în Grecia, dar în 2010 a fost descoperit şi în analizele pacienţilor din Italia, Austria, Cipru şi Ungaria. Bacteria este prezentă în tractul intestinal şi se transmite prin atingere.
Tot anul trecut a crescut numărul tulpinilor de E.coli rezistente la antobiotice a crescut în 2010. Între 25% şi 50% dintre infecţiile cu E.coli descoperite în Italia şi Spania erau rezistente la fluoroquinolon, unul dintre cele mai importante antibiotice utilizate în tratarea bacteriei.
În Marea Britanie, 70 de pacienţi au fost diagnosticaţi cu bacteria NDM-1, care distruge clasa de antibiotice carbapanem. În plus, 80% dintre turiştii care se întorceau din călătorii în India erau purtători ai acestei bacterii. În cazul în care această bacterie va continua să se răspândească, cercetătorii spun că ne vom confrunta cu “un scenariu de coşmar”.
Agenţia pentru Protejarea Sănătăţii din Marea Britanie i-a avertizat pe medici săptămâna trecută să renunţe la utilizarea unui medicament pe care îl prescriau în mod obişnuit pentru tratarea bolilor cu transmitere sexuală. Gonoreea, spre exemplu, care a provocat 17.000 de victime în Marea Britanie în 2009 ar putea ajunge în curând să nu mai fie vindecată, în condiţiile în care deja nu mai ajunge un medicament pentru vindecare, ci trebuie compus un plan de tratament format din două medicamente puternice.
Aproximativ 25.000 de oameni mor în fiecare an în ţările din uniunea Europeană din cauza infecţiilor cu bacterii rezistente la antibiotice. Cel mai adesea, aceste infecţii apar în Grecia, Cipru, Itlia, Ungaria şi Bulgaria, potrivit
www.independent.co.uk.