România a coborât în perioada 2011-2013 cinci locuri într-un top al competitivităţii sectorului de turism şi călătorii la nivel global, de pe 63 pe 68, în urma celor mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est, printre care Ungaria, Polonia şi Bulgaria, potrivit unui raport realizat de Forumul Economic Mondial. Majoritatea ţărilor din Europa se situează în prima jumătate a topului, care include 140 de ţări, iar o parte a datelor folosite în studiu au fost obţinute în urma unor sondaje efectuate în fiecare ţară. Turismul din România are o poziţie inferioară mediei generale (locul 68) la 8 din cei 14 indicatori principalii, respectiv politici şi reglementări (87), prioritizare de către autorităţi (103), infrastructură de transport aerian (93), infrastructură de transport terestru (109), competitivitatea preţurilor (84), resurse umane (83), afinitate pentru sectorul de turism şi călătorii (122) şi resurse naturale (88). La sănătate şi igienă, România este trasă în jos de accesul la apă şi canalizare al populaţiei (poziţiile 92 şi 93). Prima poziţie a clasamentului privind competitivitatea în turism este ocupată de Elveţia, urmată de Germania, Austria, Spania, Marea Britanie, SUA, Franţa, Canada, Suedia şi Singapore.
Tag: ineficienta
-
Un exemplu de ineficienţă: Oil Terminal lucrează în continuare cu o marjă de 0,5%
Oil Terminal Constanţa (OIL), principalul terminal petrolier de la Marea Neagră, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 111,5 mil. lei (25 mil. euro), în scădere cu 3,6% faţă de nivelul din precedentul exerciţiu financiar, de 115,7 mil. lei, potrivit rezultatelor financiare preliminate transmise de companie Bursei de Valori Bucureşti. Profitul net a stagnat în jurul valorii de 540.000 de lei (121.000 de euro). Compania are o importanţă strategică, fiind una dintre porţile de intrare a ţiţeiului din import în România. Cu toate astea, societatea are o marjă de profit nesemnificativă, de doar 0,5%, fiind un exemplu al managementului defectuos al statului. Ministerul Economiei deţine 60% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea are un pachet de 8,4%. Anul trecut, ministrul de atunci al economiei Daniel Chiţoiu a prezentat rezultatele unui audit derulat la Oil Terminal care scotea la iveală cheltuieli nejustificate de zeci de mii de euro pe bijuterii, ace de cravată, butoni de aur, un ceas de aur şi vinuri de colecţie.
-
Datorii, ineficienta, proiecte
Termoelectrica are putine atuuri pentru a atrage investitori, dar si multe probleme de rezolvat inainte de a convinge o companie sa-si puna banii la bataie.
DATORII: Potrivit raportului administratorilor, societatea Termoelectrica inregistra, la finele anului trecut, creante de peste 21.600 miliarde de lei si credite bancare care depasesc 18.000 miliarde lei.
PRODUCTIE: In luna aprilie a anului trecut, Termoelectrica detinea, in mod direct, capacitati de productie de 1.715 MW. Acum, puterea instalata mai e de 1.500 MW si va mai scadea in urmatorii ani.
PROIECTUL DOICESTI: Managerii Termoelectrica au pregatite proiecte al caror total de investitii trece de 600 milioane euro. Cel mai atractiv pare a fi cel pentru inlocuirea unitatii 7 de la Doicesti de 200 MW cu o noua unitate de condensare operata pe carbune; proiectul ar avea eficienta de 90-95%, conform specialistilor, un cost estimat de 155-160 milioane de euro.
ALTE PROIECTE: Termoelectrica mai are in vedere o investitie intr-un ciclu combinat de producere pentru Borzesti (viitorul grup de 200 MW ar fi interesant o data cu inaugurarea platformei petrochimice de la Onesti), dar si pentru Braila, unde se pregateste caietul de sarcini pentriu reconversia grupului 4 de 330 MW de pe hidrocarburi pe huila energetica din import. Pentru acest proiect de 250 milioane de euro, managerii Termoelectrica spun ca ar exista investitori interesati.