Daca pana la jumatatea anului trecut Romania avea o piata
asezata, cu potentiali producatori autohtoni de zahar din sfecla de
zahar si din rafinarea materiei prime, in a doua parte din 2009
piata a fost invadata de importuri de zahar la preturi sub cele
practicate in Uniunea Europeana, a declarat pentru BUSINESS Magazin
Dan Popovici, vicepresedinte al Patronatului Zaharului din
Romania.
Preturile practicate de firme “de garsoniera”, care dispar dupa
ce activeaza un an “se situeaza la 1,9-2,1 leu / kg, in conditiile
in care un kg de zahar vrac la poarta fabricii costa 2,35 lei”,
spune Popovici. “Este foarte clar ca acest zahar este introdus in
Romania prin evaziune fiscala, iar cel mai uzitat caz este neplata
TVA catre stat.
Aceasta schema frauduloasa a devenit un soi de afacere standard.
Mici importatori/ambalatori care se ocupau pana nu demult de cu
totul alte afaceri au devenit peste noapte proprietari de mari
cantitati de zahar alb achizitionat la preturi suspect de mici”, a
adaugat vicepresedintele ARZ. Conform aceleiasi surse, originea
zaharului cu care se dezvolta afaceri frauduloase sunt tari ca
Bulgaria, Grecia, Ungaria, Serbia si Croatia.
Popovici explica sistemul prin care legea a lasat portite deschise
pentru aparitia acestui tip de frauda. In cadrul Uniunii Europene,
in interiorul sistemului taxei pe valoarea adaugata, livrarile
intracomunitare de bunuri sunt scutite de TVA in statul membru de
expediere, atunci cand acestea sunt efectuate de o persoana
impozabila in alt stat membru, care va tine cont de TVA la sosire.
Acest sistem, care permite o autofacturare intarziata a TVA ofera
loc pentru fraude: bunurile importate sunt vandute fara TVA si
odata ce a primit banii firma importatoare dispare sau intra in
insolventa. “Si cum controalele de verificare sunt rare, aceasta
afacere oneroasa poate dura luni sau chiar ani”, sustine
Popovici.
Ca urmare, “impozitele si taxele locale nu sunt colectate,
producatorii cinstiti sunt afectati, locuri de munca sunt
desfiintate”. Cele doua patronate – patronatul Zaharului din
Romania si Asociatia Producatorilor de sfecla – au informat (fara
rezultat) institutiile in drept din tara si de la Bruxelles. In
plus, au propus si doua solutii pentru rezolvarea acestei situatii.
Una dintre variante se refera la plata TVA de catre
importator/cumparator in momentul sosirii zaharului la punctul de
frontiera. O alta varianta propune ca TVA sa fie garantat printr-o
scrisoare de garantie bancara pe care importatorul/cumparatorul sa
o prezinte la vama la nivelul calculat in functie de valoarea
zaharului.