BusinessMagazin

Tag: industria romaneasca

  • Citatul săptămânii. Carlo Beltrame, Donalam : „Industria românească, în special sectorul siderurgic, trece prin cea mai dificilă perioadă din ultimele decenii

    „Industria românească, în special sectorul siderurgic, trece prin cea mai dificilă perioadă din ultimele decenii. Producătorii locali sunt copleşiţi de un val de importuri ieftine din afara UE – Turcia, China, Egipt şi statele din Magreb – care au crescut cu 27% doar în ultimul an. Aceste importuri creează o concurenţă neloială pentru companiile europene, care trebuie să respecte standarde de mediu mult mai stricte şi suportă costuri de producţie semnificativ mai mari.“

    Carlo Beltrame, CEO pentru operaţiunile din Franţa şi România al Donalam (parte a grupului italian Beltrame)




     

     

  • Cea mai mare investiţie din industria românească în ultimii 30 de ani: Prime Batteries Technology din Cernica investeşte 1 miliard de euro

    ♦ Investiţia va fi în creşterea capacităţii la 8 GWh/an, după ce conglomeratul european EIT a intrat în acţionariat.

    Conglomeratul european EIT InnoEnergy, din care fac parte bănci şi companii din Europa precum ING, Volkswagen sau Siemens, a cumpărat o parte din acţiunile producătorului român de baterii Prime Batteries Technology şi a anunţat o investiţie de peste un miliard de euro în producţia de baterii şi sisteme de stocare. Capacitatea anuală de producţie va ajunge la 8 GWh, de la 0,2Wh, cât are în prezent. Prima parte a investiţiei, care înseamnă circa 200 de mil. de euro în 2 GWh producţie anuală, va fi la Cernica, unde Prime Batteries deja are o facilitate de producţie de baterii. Până în 2026 investiţia totală a companiei va fi de peste 1 miliard de euro, potrivit reprezentanţilor companiei.

    „Finanţarea va veni de la fonduri de investiţii specializate în energie rege­ne­rabilă în proporţie 30-35%, iar diferenţa o vom acoperi din credite. Am depus şi către Ministerul Energiei un memorandum şi aşteptăm cât mai repede posibil un răspuns. Sunt mai multe măsuri pe care le aşteptăm”, a spus Adrian Polec, acţionar Prime Batteries Technology. Materia primă pentru fabrica de la Cernica, pentru care reprezentanţii companiei spun că au autorizaţia de construire, ar urma să fie adusă din China. Principalele materiale sunt litiu, nichel, cupru şi aluminiu. Ca pieţe de desfacere, reprezentanţii Prime au spus că vizează trei axe: zona de automotive, aplicaţii industriale şi stocarea din producţia de energie regenerabilă.

    Anunţul privind intrarea grupului european EIT InnoEnergy în acţionariatul Prime Batteries Technology din Ilfov a fost făcut joi, la Bruxelles. La eveniment au participat comisarul european pe transporturi Adina Vâlean, ministrul economiei Florin Spătaru, online, şi europarlamentari români.

    „Europa Centrală şi de Est devine un actor important în tranziţia energetică şi producţia de baterii şi ne bucurăm să vedem că o companie românească se dezvoltă”, a spus Adina Vălean.

    „Am asigurat deja majoritatea comenzilor pentru 2023 şi 2024. Datorită cererii în creştere, trebuie să ne creştem capacitatea de producţie. Ambiţia noastră este să creştem producţia noastră anuală la 2 GWh până în 2024 şi la 8 GWh până în 2026. Vom face acest lucru prin dezvoltarea în continuare a fabricii noastre inteligente care, în acelaşi timp, ne permite să producem baterii la un cost semnificativ mai mic”, a spus Vicenţiu Ciobanu, director executiv şi acţionar la Prime Batteries Technology.

    În acest moment, Prime Batteries are o capacitate de producţie de baterii litiu-ion în România de circa 0,2 GWh anual.

    Detaliile tranzacţiei încă nu au fost prezentate, în speţă ce procent din Prime Batteries va deţine EIT InnoEnergy şi cât plăteşte pentru participaţie. Datele vor fi făcute publice anul viitor.

    Potrivit datelor agregate de platforma Confidas, Prime Batteries Technology este deţinută în proporţie de 19,5% de Vicenţiu Ciobanu, de Adrian Polec (70,5%) şi în proporţie de 10% de o companie olandeză din domeniul bateriilor.

    Prime Batteries a avut în 2021 afaceri de circa 8 milioane de euro, cu un profit de aproape 1 milion de euro şi 35 de angajaţi.

    Conglomeratul ETI InnoEnergy, co-fondat în 2008 de Uniunea Europeană, este format din mai multe bănci, companii, universităţi.

    „EIT InnoEnergy sprijină inovaţiile într-o serie de domenii. Acestea includ stocarea energiei, transportul şi mobilitatea, sursele regenerabile şi clădirile şi oraşele durabile – valorificând ecosistemul său de încredere de peste 1200 de parteneri şi 29 de acţionari. Cele peste 180 de companii din portofoliu sunt pe cale generează 72,8 miliarde euro în venituri şi economisesc 1,1 gigatone de dioxid de carbon, anual, până în 2030”, transmit reprezentanţii entităţii.

  • Industriaşii României cer o piaţă a energiei „rezonabilă“: „Nu vrem reglementare neapărat, dar asta nu e piaţă liberă, e canibalism“. Cu 80% producţie locală de energie, o parte din industria românească stă închisă din cauza preţurilor uriaşe la energie

    Din ce în ce mai mulţi jucători din industria şi specialişti din energie nu văd  altă ieşire din criză decât, cel puţin pe termen scurt, rereglementarea pieţei de energie. Din cauza preţurilor uriaşe la energie, dar şi din cauza impredictibilităţii preţurilor, capacităţi de producţie din industria românească stau închise de luni întregi. Situaţia este cu atât mai paradoxală cu cât energia produsă local acoperă 80% din consumul de energie al României, aşadar practic costul de producţie a 80% din energia consumată în România este acelaşi cu cel de dinaintea pandemiei sau războiului din Ucraina.

    Petru Ianc, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie, spune că producătorii din metalurgia românească cer limitarea marjei comerciale a producătorilor de energie la una rezonabilă, unde să existe profit, dar să poată fi accesibilă şi pentru consumatori.

    „Nu cerem reglementarea, ci limitarea la o piaţă normală. Când zici piaţă, zici competiţie. Într-o piaţă, toată lumea trebuie să fie echilibrată, de aceea este o piaţă, nu e dictatură. Ce este acum este dictatura energiei faţă de ceilalţi. Nu poţi trăi cu acest monopol, pentru că te sufocă“, spune el. Peste tot în Uniunea Europeană sunt probleme, dar nu ca în România, spune Ianc. Chiar dacă piaţa de energie este perturbată în toată Europa, doar în România consumatorii industriali se aprovizionează şi în proporţie de 60% de piaţa de pe ziua următoare (PZU), în loc să aibă contracte pe termen lung. PZU, o piaţă care ar trebui să fie de echilibrare, înseamnă circa 10-20% pentru consu­matorii industriali din alte ţări din UE.

    În vara lui 2021, când preţurile au început să explodeze, producătorii şi furnizorii de energie nu au mai încheiat contracte cu marii consumatori, s-au plâns la vremea respectivă mai mulţi jucători din piaţă. Chiar şi cei care aveau deja contracte încheiate au preferat să rupă contractele în mod unilateral şi să plătească penalităţile, în loc să continue să furnizeze energia la preţurile vechi. Astfel, marii consumatori au fost nevoiţi să meargă pe PZU pentru a-şi asigura energia, dar la preţuri mult mai mari şi care nu garantează că preţul de astăzi va fi acelaşi cu cel de mâine.

    „Consumatorii au nevoie de contracte pe termen lung. Dacă eu, ca producător, închei un contract,  livrez produsul peste 2-3 luni. Pot să mă trezesc că luna viitoare preţul a crescut foarte mult şi ce produc nu mai este rentabil, mă duce în pierdere.“

    „De aceea consumatorii au nevoie de contracte pe termen lung“, mai spune Ianc.

    El mai spune că OUG 119/2022, ordonanţa care conţine noile măsuri de compensare şi plafonare a preţurilor energiei, a venit cu câteva modificări binevenite pentru industria grea. Printre ele, plafonarea preţului pentru consumatori la 1.300 de lei/MWh.

    „Este o creştere importantă, faţă de 80 de euro, cât era la începutul anului rtecut, dar faţă de preţurile care au fost acum, pare acceptabil. O a două măsură bună a fost limitarea numărului de intermediari. Se cumpăra energie şi o vindeau unul la altul astfel încât să crească preţul.“ Este vorba despre traderii de energie, despre care reprezentanţii guvernului spuneau fie că ar trebui să fie eliminaţi din circuitul energetic, fie supraimpozitaţi.

    De asemenea, marii consumatori au primit promisiunea că, începând cu 2023, producătorii de energie vor fi obligaţi să le aloce prin contracte directe necesarul de energie, mai spune Ianc.

    „Am primit promisiunea că începând din 2023 producătorii să fie obligaţi să păstreze o cota din energie pentru marii consumatorii industriali. Guvernul a promis că să oficializează de la 1 noiembrie.“

    Practic, de la 1 ianuarie, consumatorii industriali ar urma să primească circa 1.500 MW din energia producătorilor, prin contracte pe termen lung. Spre exemplu, ieri, 11 octombrie în jurul orei 15:00, România producea circa 6.000 MW, potrivit datelor Transelectrica.

    „Ar mai fi o problemă care ar trebui rezolvată şi anume comercializarea energiei pe platforma marilor consumatori industriali. S-a deschis o platforma a marilor consumatori industriali, numai că această platformă, prin condiţiile care se pun, este nefuncţională. Se condiţionează ca cel care cumpără să cumpere numai energie în bandă – constant. Or, marii consumatori nu au un consum în bandă“, mai spune Ianc.

    Petru Ianc, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie: Am primit promisiunea că începând din 2023 producătorii vor fi obligaţi să păstreze o cotă din energie pentru marii consumatorii industriali. Guvernul a promis că se oficializează de la 1 noiembrie.

  • Trei grei ai industriei româneşti, cu afaceri totale de 8 mld. lei, au închis capacităţi de producţie din cauza preţurilor energiei. Guvernul Ciucă nu are nicio reacţie

    ♦ Chimcomplex Borzeşti, cel mai mare jucător din chimia românească, cu afaceri de 2,2 mld. de lei, închide activitatea la Borzeşti din cauza preţurilor la energie ♦ Alro, grup cu afaceri de 3,3 mld. de lei anual şi 2.500 de angajaţi, a oprit temporar producţia la Alum Tulcea, cu 800 de angajaţi ♦ Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din ţară, a închis temporar producţia de amoniac.

    Criza energiei determină jucători-cheie din industria românească să închidă capacităţi de producţie. Alro, producător de aluminiu cu 2.500 de angajaţi şi afaceri de 3,3 mld. de lei în 2021, Chimcomplex, cel mai important jucător din chimia românească şi cel mai mare jucător cu capital românesc din industria prelucrătoare, şi Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din România, au anunţat că închid operaţiuni. În total, cei trei grei din industrie derulează afaceri de peste 8 miliarde de lei anual şi au 5.500 de angajaţi.

    În aceeaşi vreme, industria chimică a României este la pământ. Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată despre industria chimică că este cel mai mare generator de deficit comercial la bunuri: jumătate din deficit vine din industria chimică. De asemenea, producţia din industria chimică scade cu 20%, similar cu scăderea din industria metalurgică.

    Preţurile la energie pentru consumatorii casnici şi unii consumatori industriali sunt compensate în acest moment printr-un act normativ al guvernului din martie. Cu toate acestea, din schema  de compensare au fost excluşi marii consumatori de energie din România, pe motiv că ar beneficia deja de o schemă de compensare. Este vorba de schema de compensare pentru plata emisiilor indirecte, care deja se aplică tuturor ţărilor la nivel european şi nu are legătură cu creşterile recente de preţuri. Mai mult, compensarea emisiilor indirecte se face numai pentru energia care provine de la producătorii poluanţi. În consecinţă, dacă un mare consumator de energie cumpără doar energie verde, o plăteşte la preţul pieţei.

    Alro, care este unul dintre cei mai mari producători de aluminiu din Europa, are afaceri de 3,3 mld. de lei şi 2.500 de angajaţi. În iulie 2022, Alro a anunţat că închide producţia de la Tulcea, unde lucrează 800 de angajaţi. În iunie, Azomureş a anunţat că închide temporar producţia de amoniac de la Târgu -Mureş. Cel mai recent, Chimcomplex, cel mai mare combinat de produse chimice din România, cu platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea, a anunţat închiderea temporară a activităţii de producţie în cadrul platformei Borzeşti pe o perioadă de 14 zile.