BusinessMagazin

Tag: industria farmaceutica

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Marcel Boloş, noua schemă de ajutor de stat este foarte bună pentru industria farmaceutică. Mai rămâne să convingem funcţionarii din Ministerul Sanătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să nu mai urască medicamentele generice

    Pentru toti care inca nu sunt la curent cu noua schema a Ministerului Finantelor Publice privind stimularea investitiilor cu impact in economie sau pentru cei care injura Guvernul ca lasa pacientii fara medicamente mai sus este linkul noii scheme, poate decid unii sau altii sa construiasca o fabrica in Romania – asadar, in loc sa atace sau sa critice Guvernul prin campanii media foarte scumpe mai bine de aceeasi bani la care adauga ajutorul de stat din noua schema a lui Marcel Bolos se pun pe treaba si construiesc o fabrica de medicamente.

    Oricum, schema este un pas inainte fata de 807 si 959, prima data in istoria post-decembrista se garanteaza o directie strategica pentru industria farmaceutica printr-o intensitate mai mare a ajutorul de stat si prin punctarea seminificativa a activitatilor de tehnologizare si diversificare.

    Doua comentarii, cu specificitate.

    1. Era utila o valoare minima a investitiei mai mica de 50 de milioane Ron (fara TVA) – o valoare asa mare insemand de fapt o unitate noua de productie. Daca valoarea era mai mica atunci era posibila accesarea si pentru echipamente individuale – de exemplu, o masina de ambalare produse solide orale ultrarapida costa circa 15 milione Ron (fara TVA), nu va fi eligibila chiar daca veniturile rezultate s-ar incadra in restul prevederilor schemei. O linie de umplere produse injectabile costa sub 15 milioane Ron (fara TVA), din nou, aceeasi problema.

    2. Era utila o conditionare a investitiei, o intensitate mai mare data catre cei care vor investi in productia de medicamente strategice. Austria a dat bani tintit pentru antibiotice iar Franta pentru paracetamol. Astfel incat daca, sa spunem, vine un investitor pentru a fabrica sau doar impacheta imunoglobuline, chimioterapice, antidiabetice, injectabile de urgenta, etc., adica medicamente deficitare, intensitatea schemei de ajutor sa fie mai mare decat 40%. A mai dat Romania ajutor de stat pentru fabricarea unor produse pentru care deja exista capacitati de productie sau pentru unitati de impachetare produse orale care nu aduc valoare adaugata in sistemul sanitar. Conditionarea este un fel de “cine da banii de petrecere pune muzica”.

    Era utila si o schema de off-set intre investitiile industriale si taxa clawback, nici acum nu este tarziu pentru o astfel de abordare.

    Productia industriala din Romania si din Uniunea Europeana au picat in ultimii ani din cauza competitiei producatorilor asiatici si americani iar in urmatorii ani se va adauga complexitate din cauza perturbarilor lanturilor de aprovizionare. Toate tarile se vor bate pentru atragerea de investitii industriale in mancare, medicamente, energie si aparare, va conta cine muta foarte rapid.

    Noua schema, daca ar include cele doua observatii de mai sus ar fi aproape perfecta, dar chiar si asa sper ca cele mai importante companii locale si internationale sa aplice proiecte si banii sa se consume doar pentru fabricarea medicamentelor. Sigur, avem un deficit in formarea de specialisti in industria farmaceutica dar consortiile de invatamant dual vor intelege oportunitatea schemei tintite de ajutor si se vor pune pe treaba.

    Acum, cum spuneam in titlu, a mai ramas sa convingem Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate sa inceteze sa urasca medicamentele generice, adica exact cele care ar putea fi fabricate in Romania. Nu este o observatie tip cultul personalitatii, insa, si am mai spus-o si anul trecut, daca nu erau Nicolae Ciuca, Marcel Ciolacu si Alexandru Rafila nimeni nu aducea niciodata atentia asupra acestui sector economic si probabil schema despre care vorbim aici nu ar fi existat nici acum. Teama mea cea mai mare este ca dupa ce Alexandru Rafila va pleca din pozitia pe care o detine functionarii de la Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate vor incepe din nou sa-si bata joc de producatorii industriali de medicamente din Romania si de medicamentele generice la modul general, asa cum au facut-o cu maxima eficienta pana in urma cu doi ani.

  • Cum să faci 200 de milioane de euro peste noapte

    “Sunt destule farmacii şi destui escroci care se joacă cu banii, dar sunt şi distribuitori care fac asta”, spunea de curând Ovidiu Buluc, proprietarul distribuitorului Farmexim şi al lanţului de farmacii Help Net, referindu-se la insolvenţele concurenţilor săi din distribuţie, Montero şi, respectiv, Relad. Specialiştii din industrie chestionaţi de BUSINESS Magazin susţin că eventualele suspiciuni la adresa distribuitorilor pot fi alimentate de activele pe care în multe cazuri nu le deţin, de aceea, în situaţia păgubiţilor, vina le aparţine şi celor mai puţin atenţi la cei care le vindeau doctoriile.

    De cealaltă parte, producătorii de medicamente susţin că încrederea şi analizele de bonitate se fac la nivelul fiecărei companii, însă riscuri există oricând. “Un faliment fraudulos ca cel de acum un an e puţin probabil, dat fiind că în acel caz a contribuit şi conjunctura favorabilă exitului”, spune Dan Zaharescu, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Practic, declanşarea procedurii de insolvenţă a grupului Relad, cu afaceri de peste 370 milioane de euro în 2009, venea în contextul creşterii termenelor de plată pentru medicamente compensate la 210 zile, al creşterii debitelor şi al virării unei sume consistente de bani de la stat către farmacii ca urmare a rectificării bugetare.

    Potrivit oficialului ARPIM, până în prezent producătorii nu au recuperat niciun ban din cei circa 200 de milioane de euro pierduţi, însă între anumite limite marfa este asigurată. Pentru răscumpărarea poliţei e totuşi necesară o decizie definitivă a instanţei de judecată, deocamdată în curs de pronunţare.”Este una dintre zonele de preocupare majoră atât a distribuitorilor, cât şi a producătorilor. Grija există pentru că am avut în distribuţie două falimente din primii zece jucători, din nefericire unul dintre ele răsunător, cu mulţi bani rămaşi în aer”, susţine Robert Popescu, preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor şi Reţelelor de Farmacii din România şi CEO al A&D Pharma, care grupează distribuitorul Mediplus şi farmaciile Sensiblu.

    Popescu spune că cele două insolvenţe, mai ales cea de la Relad, au ridicat nişte semnale de alarmă semnificative pentru producători şi, de atunci, fiecare încearcă să îşi securizeze cât mai bine expunerile. Problema e că securizarea expunerii pe o piaţă unde plăţile statului pentru medicamente compensate se fac la peste 300 de zile este un exerciţiu dificil. Farmaciile nu au cum să garanteze sumele, deci e practic exclus să vorbim despre posibilitatea de a genera resurse de garantare dinspre clientul final. Distribuitorii sunt şi ei într-o situaţie ingrată pentru că finanţează de asememea sistemul. Dacă producătorii de medicamente plătesc la circa 210 zile din termenul de plată, distribuitorii suportă alte circa 90 de zile.

    La o piaţă de circa 1,5 miliarde de euro, cât reprezintă medicamentele pe bază de reţetă, o lună de zile înseamnă circa 120-130 de milioane de euro. Aşadar toate resursele, creditele disponibile de la bănci şi banii cash se duc către producătorii farma. “Expunerea totală a industriei pe piaţă e de circa 1,2-1,5 miliarde de euro, dat fiind că plăţile se fac după un an. De unde ar putea cineva să vină cu instrumente de garantare pentru 1,5 miliarde de euro?”, se întreabă şeful A&D Pharma.

  • Dragos Damian preia conducerea Actavis Romania

    Dragos Damian, in varsta de 42 de ani, va prelua pozitia de director general incepand din luna august si se va ocupa de dezvoltarea si coordonarea operatiunilor comerciale ale Actavis in Romania.

    Oficialul si-a inceput activitatea in industria farmaceutica din anul 1994, in cadrul companiei Roche, unde a avansat pana la pozitia de medical manager. Intre anii 1999 si 2004 a condus biroul reprezentativ al Berlin Chemie, subsidiara a grupului italian Menarini. Ulterior, a fost numit director comercial in cadrul companiei Terapia, iar din anul 2006 a ocupat pozitia de CEO al Terapia-Ranbaxy. In luna aprilie 2008, Dragos Damian a fost numit Director General al companiei Zentiva, functie pe care a ocupat-o pana la sfarsitul lunii iunie 2009.

    Fostul director general al Actavis Romania, Laurentiu Scheusean, a renuntat la conducerea companiei in luna iunie a anului curent, in vederea dezvoltarii unei afaceri proprii.